ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1742/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția I civilă, la data de 11 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea acestuia, în temeiul dispozițiilor art. 539 C. proc. pen., la plata sumei de 1.000.000 euro (4.948.704,68 Ron) reprezentând cuantumul daunelor morale datorate pentru prejudiciul cauzat prin privarea de libertate în mod nelegal și la plata sumei de 834.000 RON reprezentând daune materiale, actualizată cu rata inflației de la data scadenței sumelor și până la data plății efective.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul Brăila, în primă instanță:

Prin sentința civilă nr. 813 din 14 noiembrie 2022, Tribunalul Brăila, secția I civilă, a admis excepția autorității de lucru judecat; a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru existența autorității de lucru judecat.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați, în apel:

Prin decizia civilă nr. 44/A din 27 martie 2023, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 44/A din 27 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 22 mai 2023, sub nr. x/2021, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 23 mai 2023, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor privind îndeplinirea cerințelor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ. că cererea de recurs cuprinde mențiunile privind numele și prenumele, domiciliul recurentului, indicarea hotărârii care se atacă, semnătura electronică a domnului avocat B., cu împuternicire avocațială la dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Brăila, secția I civilă; recurentul-reclamant a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recurentul-reclamant datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancțiunea anulării recursului.

II.1. Motive de recurs:

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, admiterea apelului și, în rejudecare, respingerea excepției autorității de lucru judecat, cu consecința trimiterii cauzei la aceeași instanță în vederea judecării fondului.

În expunerea motivelor de recurs, încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că, în mod nelegal, instanța de apel a admis excepția autorității de lucru judecat, precizând sub acest aspect că decizia civilă nr. 491/A din 27 martie 2019 a Curții de Apel București, a fost pronunțată în dosarul nr. x/2017, având ca obiect cererea de chemare în judecată, prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, la plata sumei de 500.000 euro reprezentând daune morale pentru privarea de libertate în mod nelegal, fiind achitat definitiv prin decizia penală nr. 855/A/2016, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, cerere întemeiată în drept pe dispozițiile art. 539 C. proc. pen.

A menționat că cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca nefondată, cu motivarea că instanța nu poate soluționa cauza în fond, întrucât nu a obținut o hotărâre care să constate, în prealabil, caracterul nelegal al arestului preventiv.

Or, prin decizia nr. 136/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 494 din 12 mai 2021, Curtea Constituțională, reținând că prevederile art. 539 C. proc. pen. sunt neconstituționale, a înlăturat condiția prealabilă a obținerii unei hotărâri judecătorești în constatarea nelegalității măsurii arestării preventive, astfel că acțiune civilă promovată de reclamant este admisibilă în termenul prevăzut, de la data publicării acestei decizii.

De altfel, interpretarea dispozițiilor art. 539 C. proc. pen. a făcut obiectul și unui recurs în interesul legii la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În concluzie, recurentul-reclamant a susținut că, prin pronunțarea unei hotărârii nelegale, i-a fost încălcat liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, contrar dispozițiilor art. 21 din Constituția României.

II.3. Apărările formulate în cauză:

La data de 12 iunie 2023, prin poștă, în termen legal, intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând, în esență, că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete relative la raționamentului curții de apel care a determinat soluția de respingere a apelului declarat de A. și nici nu a arătat care sunt dispozițiile legale încălcate sau aplicate greșit de către instanța de apel, prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de către recurentul-reclamant.

Singurul text de lege invocat de recurentul-reclamant este art. 21 din Constituție, în sensul că prin hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost încălcat dreptul privind accesul la justiție, deși liberul acces al persoanei la justiție reprezintă facultatea oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acțiune în justiție, implicând obligația corelativă a statului ca, prin instanța competentă, să soluționeze această acțiune, ceea ce s-a și întâmplat în cauză.

II.4. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 03 decembrie 2021, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 19 iunie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 24 octombrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II.5. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând cererea de recurs, prin prisma excepției netimbrării, invocată, din oficiu, de către instanță, la acest termen de judecată, și care are prioritate în soluționare, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că această excepție este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru, condiție prealabilă și extrinsecă actului de procedură (cererea de recurs), fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal învestită.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Astfel, prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 stabilesc că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Conform art. 36 alin. (2) din același act normativ, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 arată că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013: " (2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat (...)".

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. instituie în sarcina recurentului obligația de a atașa dovada achitării taxelor de timbru la cererea de recurs, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e) ale aceluiași articol, precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

Fiind vorba de o cerință extrinsecă actului de procedură, sancțiunea nulității intervine în temeiul dispozițiilor art. 176 C. proc. civ., necondiționat de existența vreunei vătămări.

Verificarea timbrajului reprezintă, pentru instanțele judecătorești, o sarcină legală administrativă și nu constituie obiect al activității de judecată, de aceea analiza timbrajului este o chestiune care precede oricărui act procedural efectuat în cauză și nu implică cercetări asupra drepturilor afirmate de parte.

Drept urmare, instanța va soluționa, cu prioritate, excepția netimbrării recursului, neputând pune în discuție alte probleme legate de judecarea recursului dedus spre soluționare, înainte de satisfacerea timbrajului.

În speță, Înalta Curte constată că prin rezoluția din data de 23 mai 2023, completul legal învestit cu soluționarea cererii de recurs a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligația de a timbra cererea de recurs cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, raportat la dispozițiile art. 25 alin. (2) lit. a) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013, aducându-i la cunoștință, totodată, că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la comunicarea taxei datorate, precum și cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.

Prin adresa comunicată la data de 31 mai 2023, la domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat B., situat în Brăila, str. x, camera 1, județul Brăila, indicat în cererea de recurs, actul de procedură fiind primit de domnul avocat B., conform mențiunilor inserate de către agentul poștal în cuprinsul procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul de recurs, s-a pus în vedere recurentului-reclamant să depună la dosar, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (2) lit. a) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Până la primul termen de judecată la care a fost legal citat, recurentul-reclamant nu s-a conformat dispozițiilor instanței de recurs în ceea ce privește plata taxei judiciare de timbru aferente căii de atac exercitate în cauză, deși i s-a pus în vedere obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit citativului întocmit la data de 22 septembrie 2023 și a procesului-verbal de înmânare a citației, din data de 27 august 2023, aflate la dosarul de recurs.

Drept urmare, reținând că cererea de recurs nu îndeplinește cerința legală prevăzută de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va acorda eficiență dispozițiilor sancționatorii cuprinse în art. 197 C. proc. civ., conform căruia, netimbrarea sau timbrarea insuficientă, atrage anularea cererii, în condițiile legii, și, în consecință, conform art. 496 alin. (1) teza a III-a raportat la art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 44/A din 27 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 44/A din 27 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2023.