ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra admisibilității apelului de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 639/A din 17.05.2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2019, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

A fost desființată, în parte, sentința penală nr. 102/27.01.2022 a Judecătoriei Brăila și, în rejudecare:

Au fost înlăturate din sentința penală apelată dispozițiile privind stabilirea pedepsei închisorii în sarcina inculpatului A., precum și dispozițiile vizând amânarea aplicării pedepsei.

În baza art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 1800 RON amendă penală (reprezentând 180 de zile-amendă a 10 RON fiecare), pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

S-a pus în vedere inculpatului că în cazul neexecutării în tot sau în parte, cu rea-credință, a pedepsei amenzii, numărul zilelor-amendă neexecutate se va înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 102/27. 01.2022 a Judecătoriei Brăila.

Prin încheierea penală din data de 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petentul A. cu privire la decizia penală nr. 639/17.05.2022 a Curții de Apel Galați.

****

Împotriva încheierii penale din data de 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, a declarat apel, la data de 16.12.2022, petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 9 ianuarie 2023, sub nr. x/2023.

La termenul fixat în cauză, 09 februarie 2023, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de control al hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că este învestită cu soluționarea apelului declarat de petentul A. împotriva încheierii penale din data de 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019 (prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petent cu privire la decizia penală nr. 639/17.05.2022 a Curții de Apel Galați).

Înalta Curte constată că încheierea penală din data de 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, fiind o încheiere prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petent cu privire la decizia penală nr. 639/17.05.2022 a Curții de Apel Galați, este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea cu privire la care a fost formulată cererea de îndreptare a erorii materiale.

Astfel, fiind pronunțate în calea ordinară de atac a apelului, decizia penală nr. 639/A din 17.05.2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, precum și încheierea atacată în prezenta cauză sunt definitive, neputând fi supuse unei noi căi de atac a apelului.

Potrivit dispozițiilor art. 408 alin. (1) C. proc. pen., apelul poate fi exercitat numai împotriva sentințelor, care, potrivit art. 370 alin. (1) C. proc. pen., sunt hotărârile judecătorești prin care cauzele sunt soluționate de prima instanță de judecată sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza.

Potrivit art. 408 alin. (2) C. proc. pen., apelul poate fi exercitat și împotriva încheierilor, însă numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, acestea pot fi atacate separat cu apel. Altfel spus, calea ordinară de atac a apelului poate fi exercitată numai împotriva încheierilor care premerg pronunțării unei sentințe, fie odată cu aceasta din urmă, fie separat, dar numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Per a contrario, calea ordinară de atac a apelului nu poate fi exercitată împotriva deciziilor, definite de art. 370 alin. (2) C. proc. pen. ca fiind hotărâri judecătorești prin care se soluționează apelul, recursul în casație și recursul în interesul legii, acestea fiind susceptibile de contestare doar prin intermediul căilor extraordinare de atac.

Deopotrivă, în absența unei dispoziții legale derogatorii, apelul nu poate fi exercitat nici împotriva încheierilor care succed unei decizii, întrucât această din urmă hotărâre nu este susceptibilă a fi atacată cu apel, ceea ce înseamnă că nu pot fi atacate pe această cale nici încheierile care îi succed și fac corp comun cu aceasta.

Pentru argumentele prezentate, constatând că în speță petentul A. a exercitat calea ordinară de atac a apelului împotriva unei încheieri definitive, nesusceptibile a fi supusă căii ordinare de atac a apelului, Înalta Curte, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., o va respinge ca inadmisibilă.

Ca urmare, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea apelantului la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În final, notând că onorariile integrale stabilite prin Protocolul încheiat la data de 17 iunie 2022 între Ministerul Justiției, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Uniunea Națională a Barourilor din România sunt acordate pentru prestația avocațială efectivă a apărătorului din oficiu în cadrul unei proceduri judiciare, Înalta Curte, constatând că prestația apărătorului desemnat din oficiu pentru petent a constat doar în studiul dosarului, va dispune remunerarea corespunzătoare a acestuia, acordându-i un onorariu în cuantum de 85 RON, care, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva încheierii penale din data de 15 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 85 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 februarie 2023.

GGC - MM