ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 413/2023

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 41/PI/2023 din 11 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2023, s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Franța cu privire la executarea mandatului european de arestare emis de Procuratura de pe lângă Tribunalul Judiciar din Tulle la data de 26.04.2023, în dosarul de referință nr. x, față de persoana solicitată A. [cetățean român în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor].

S-a constatat că persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea și că s-a prevalat de regula specialității conform art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 republicată.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus luarea măsurii arestării persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 11.05.2023 și până la data de 09 iunie 2023, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare față de persoana solicitată A..

S-a dispus ca, potrivit art. 230 din C. proc. pen., administrația locului de deținere să rețină persoana solicitată la Centrul de Reținere și Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor până la predarea efectivă către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Franța.

S-a dispus ca, potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, predarea să se realizeze în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

S-a dispus ca, în baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, cetățeanul român să fie predat cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate față de acesta, să fie transferat în România în vederea executării pedepsei.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore prin ordonanța de reținere din data de 29.04.2023 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2023, începând cu ora 02:25, iar prin Încheierea penală nr. 11/IP/29.04.2023 pronunțată de această Curte de apel, s-a dispus în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 29.04.2023 până la data de 13.05.2023, inclusiv.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. cu referire la art. 272 alin. (1) C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu avocat, conform Delegației nr. 1378/02.05.2023 emise de Baroul Bihor în cuantum de 2.196 RON, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Bihor.

În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Deliberând asupra cererii de executare a mandatului european de arestare de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, prima instanță a constatat că prin Sesizarea nr. 2718/II.5/2023 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a solicitat arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 15 zile, în vederea predării către autoritățile judiciare din Franța, sesizare căreia i-au fost atașate Semnalarea nr. x/SIRENE/FAN/SCT/28.04.2023 introdusă la data de 28.04.2023 de Birou SIRENE Național din Franța; mandatul european de arestare emis la data de 26.04.2023 în limba franceză; fișa de evidență personală a persoanei solicitate; procesul-verbal de depistare întocmit la data de 28.04.2023; ordonanța de reținere a persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu 29.04.2023, ora 02:25; informarea privind comunicarea drepturilor persoanei reținute și cazierul judiciar a persoanei solicitate.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a solicitat să se dispună arestarea pe o durată de 15 zile a persoanei solicitate, urmând ca în acest termen parchetul să prezinte mandatul european de arestare însoțit de traducerea în limba română.

Prin Încheierea penală nr. 11/IP/29.05.2024 s-a dispus amânarea cauzei în vederea depunerii la dosar a mandatului european de arestare tradus în limba română și, totodată, arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 29.04.2023 până la data de 13.05.2023, inclusiv.

La data de 05.05.2023, la dosarul cauzei a fost depusă de către parchet traducerea în limba română a mandatului european de arestare.

Curtea de apel a constatat că persoanei solicitate A. i s-a comunicat un exemplar al mandatului european de arestare tradus în limba română și în baza art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 i s-au adus la cunoștință drepturile procesuale conferite de art. 106 din Legea nr. 302/2004, conținutul mandatului european de arestare, posibilitatea de a consimți la predare către statul membru emitent, caracterul irevocabil al consimțământului, regula specialității și efectele acesteia.

Persoana solicitată A. a arătat că nu este de acord cu predarea către autoritățile judiciare din Franța și că nu renunță la beneficiul regulii specialității.

Curtea de apel a reținut că pe numele persoanei solicitate A. s-a emis un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare din Franța respectiv de către procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Tullela data de 26 aprilie 2023 în Dosarul de referință nr. x pentru săvârșirea infracțiunilor de furt în grup, fapte comise la data de la data de 16 mai 2022 în B. (19) prevăzute de art. 311-4 1, art. 311-1 C. pen. francez și pedepsite de art. 311-4 alin. (1), art. 311-14 C. pen. francez și luarea numelui unui terț putând determina urmăriri penale împotriva sa, comisă la data de 20 mai 2022 în B., prevăzute de art. 434-23 alin. (1) C. pen. francez și pedepsite de art. 434-23 alin. (1), alin. (4) C. pen. francez.

În fapt, s-a reținut că la data de 19 mai 2022, două persoane care s-au declarat ca având cetățenie română, au fost interpelați în parcarea unui hotel din B.. La data de 16 mai 2022 aceștia au mers la un hotel-restaurant de unde au furat un telefon mobil, respectiv într-o Agenție de plasare de locuri de muncă temporare de unde au furat un alt telefon mobil. Camerele de supraveghere ale hotelului restaurant au permis identificarea acestora, aceștia fiind recunoscuți de victimă și martori. Când a fost luat în arest, persoana solicitată A. s-a prezentat inițial ca fiind C. și a prezentat un document de identitate pe acest nume, ulterior dezvăluindu-și adevărata identitate. Acesta a recunoscut că se numește A. și că a comis cele două furturi împreună cu D., negând însă faptul că a luat numele unei alte persoane, precizând că jandarmii și interpretul nu au înțeles ceea ce le-a spus.

Aceste fapte constituie elementele constitutive ale infracțiunii de furt în grup, fapte comise la data de la data de 16 mai 2022 în B. (19) prevăzute de art. 311-4 1, art. 311-1 C. pen. francez și pedepsite de art. 311-4 alin. (1), art. 311-14 C. pen. francez cu corespondent în legislația română în infracțiunea de furt prevăzută art. 228 C. pen. și luarea numelui unui terț putând determina urmăriri penale împotriva sa, comisă la data de 20 mai 2022 în B., prevăzute de art. 434-23 alin. (1) C. pen. francez și pedepsite de art. 434-23 alin. (1), alin. (4) C. pen. francez cu corespondent în legislația română în infracțiunea de fals privind identitatea prevăzută de art. 327 alin. (1) C. pen.

Curtea de apel a constatat că este competentă că soluționeze prezenta cerere, potrivit art. 103 cu referire la art. 86 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 și că mandatul european de arestare a cărui executare se solicită îndeplinește condițiile de formă și fond cerute de lege.

Curtea de apel a mai constatat că, în conformitate cu dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, persoanei solicitate i s-au adus la cunoștință, de îndată, motivele reținerii și că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a identificat persoana solicitată, în prezența unui avocat, încheindu-se în acest sens procesul-verbal de identificare și ascultare din data de 29.04.2023.

Prima instanță a constatat că din conținutul mandatului european de arestare rezultă că este îndeplinită condiția ca acesta să indice existența unui mandat de arestare național pe care mandatul european de arestare se întemeiază. Astfel, s-a constatat că mandatul european de arestare se întemeiază pe mandatul de arestare emis de către Tribunalul pentru cauze penale din E. la data de 27.03.2023. Această condiție se impune a fi analizată având în vedere decizia pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Aurel Bob-Dogi (C-241/15).

Executarea mandatului european de arestare este condiționată, printre altele, de faptul că infracțiunea pentru care este cercetat sau condamnat de statul emitent să fie considerată ca atare și de legislația română. Din descrierea faptei rezultă că potrivit legii române, acuzația adusă persoanei solicitate nu constituie furt organizat sau armat. Ca atare, Curtea a apreciat că este necesară verificarea condiției dublei incriminări. Fapta descrisă în mandat se circumscrie dispozițiilor art. 228 alin. (1) C. pen., prin urmare condiția cerută de lege este îndeplinită.

Totodată, Curtea de apel a constatat că infracțiunea de luarea numelui unui terț putând determina urmăriri penale împotriva sa, prevăzute de art. 434-23 alin. (1) C. pen. francez și pedepsită de art. 434-23 alin. (1), alin. (4) C. pen. francez pentru care este cercetată persoana solicitată are corespondent în legislația română în dispozițiile art. 327 alin. (1) și (3) C. pen.

Din conținutul mandatului european de arestare a rezultat că nu este prescrisă răspunderea penală pentru faptele de care este acuzată persoana solicitată.

S-a constatat că la data de 11.05.2023, persoana solicitată A., întrebată asupra consimțământului la predare, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Franța, aspect consemnat în declarație . De asemenea, persoana solicitată a menționat expres că nu renunță la regula specialității.

În virtutea principiului recunoașterii și încrederii reciproce consacrat de Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002, precum și raportat la dispozițiile art. 85 din Legea nr. 302/2004, care reglementează mandatul european de arestare, instanța română, ca autoritate judiciară de executare, nu are competența de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în speță cel din Franța, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare și nici asupra oportunității mandatului european de arestare.

Din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv din cazierul judiciar al persoanei solicitate, rezultă că aceasta nu face obiectul vreunei proceduri judiciare în fața autorităților române.

Raportat la dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, Curtea nu a constatat incidența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare.

În ceea ce privește criticile formulate de persoana solicitată, Curtea a constatat că, în raport de procedura de executare a mandatului european de arestare, nu se poate pronunța asupra temeiniciei acuzației. În această procedură nu se analizează vinovăția sau nevinovăția persoanei solicitate raportat la acuzațiile pentru care a fost emis mandatul european de arestare, fiind analizate doar dacă sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă privind mandatul european de arestare.

Împotriva Sentinței penale nr. 41/PI/2023 din 11 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat contestație persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 22 mai 2023 și repartizată aleatoriu pentru termenul de judecată din data de 30 mai 2023.

În dezbateri, persoana solicitată, beneficiind de asistența juridică a unui apărător din oficiu, a solicitat admiterea contestației formulate și respingerea cererii de executare a mandatului european de arestare, având în vedere circumstanțe personale, respectiv faptul că are o stare de sănătate precară, menționând că suferă de epilepsie, are mai mulți copii minori în întreținere, soția este decedată, iar mama sa este bolnavă.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară solicitată pentru punerea în executare a mandatului, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate. Verificările prezentate de lege se fac în conformitate cu art. 97-106 din Legea nr. 302/2004, iar dispozițiile legale exclud evaluarea probatoriului administrat de statul solicitant față de absența dosarului de urmărire penală în care s-au administrat probele.

În cauză, se constată că față de persoana solicitată A. a fost emis mandatul european de arestare de către autoritățile judiciare din Franța respectiv de către procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Tullela data de 26 aprilie 2023 în dosarul de referință nr. x pentru săvârșirea infracțiunilor de furt în grup, fapte comise la data de la data de 16 mai 2022 în B. (19) prevăzute de art. 311-4 1, art. 311-1 C. pen. francez și pedepsite de art. 311-4 alin. (1), art. 311-14 C. pen. francez și luarea numelui unui terț putând determina urmăriri penale împotriva sa, comisă la data de 20 mai 2022 în B., prevăzute de art. 434-23 alin. (1) C. pen. francez și pedepsite de art. 434-23 alin. (1), alin. (4) C. pen. francez.

Situația de fapt, descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare, a fost expusă pe larg în sentința penală atacată.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autoritățile judiciare din Franța îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, inclusiv cea a descrierii faptelor pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile, activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia fiind detaliată ținând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul.

De asemenea, Înalta Curte constată că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată se regăsesc printre infracțiunile care permit predarea, întrucât faptele descrise în mandat se circumscriu dispozițiilor art. 228 alin. (1) C. pen., fiind îndeplinită condiția dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate și apreciază că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz al executării, potrivit art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, niciuna din cele două ipoteze reglementate atât la alin. (1), cât și alin. (2) lit. c) nefiind incidente în cauză, întrucât, în cauză, nu a fost emis mandatul european de arestare în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, specificul fazei procesuale pentru care a fost emis mandatul fiind altul, respectiv efectuarea urmăririi penale.

Așadar, așa cum rezultă și din cuprinsul sentinței penale atacate, a fost analizat mandatul european de arestare, reținându-se îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. În atare condiții, instanța de fond a menținut în mod corect arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfășurare a procedurii de executare și recunoaștere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere că persoana solicitată nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității, dispunând predarea cu respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel că nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de executare o consimte.

În ceea ce privește împrejurarea că persoana solicitată nu și-a dat acordul în vederea predării către autoritățile franceze, Înalta Curte constată că predarea către autoritățile judiciare străine nu este condiționată de acordul de voință al acesteia dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta. Totodată, circumstanțele personale invocate de persoana solicitată (respectiv, starea de sănătate) nu au fost susținute printr-un minimum de probatoriu, aceasta nedepunând documente din care să rezulte că se impune amânarea predării, conform art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 41/PI/2023 din 11 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1.098 RON, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 41/PI/2023 din 11 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1.098 RON, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 mai 2023.

GGC - NN