ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Craiova și Curtea de Apel Craiova, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 68 din 27 aprilie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova a reținut următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 25.01.2023, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2023, petentul A. a atacat ordonanța nr. 1019/P/2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În motivarea plângerii, petentul a menționat, în esență, că nu a fost audiat în calitate de persoană vătămată, că procurorul a ignorat toate cererile în probațiune formulate, că procurorul care a efectuat urmărirea penală nu este desemnat pentru a ancheta cauze care vizează magistrați.

Prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, menținută prin ordonanța nr. 2/II/2/2013 din 13 ianuarie 2013 a aceleiași unități de parchet, la Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluționare. Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, având în vedere că faptele reclamate de petent privesc și activitatea desfășurată de intimatul B. în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, iar nu numai a unor grefieri din cadrul aceleiași unități de parchet, instituția având sediul în Craiova, în raport cu dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., competența teritorială de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Craiova.

Dosarul a fost înaintat Curții de Apel Craiova la data de 11.04.2023 și înregistrat sub nr. x/2023.

La termenul din data de 27.04.2023, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova a invocat, din oficiu, necompetența materială.

Analizând competența în soluționarea cauzei, judecătorul de cameră preliminară a constatat următoarele:

Conform înscrisului de la fila x d.u.p., petentul a înțeles să formuleze plângere penală "împotriva grefierilor care îl informau pe B. despre conținutul corespondenței adresate Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova" pentru infracțiunile prev. de art. 297 C. pen. și art. 302 C. pen.

Prin referatul nr. x/2022 din data de 17.10.2022 Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a propus Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj preluarea dosarului cu numărul de mai sus, preluare ce a fost dispusă prin ordonanța nr. 3380/II/6/2022 din data de 24.09.2022 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin ordonanța nr. 323/P/2022 din data de 27.10.2022, secția 3 de Poliție Craiova a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și violarea secretului corespondenței, prev. de art. 302 alin. (1) și (3) C. pen.

Prin ordonanța nr. 16284/11/6/2022 din data de 09.12.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a admis cererea persoanei vătămate A. și a dispus preluarea dosarului nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin ordonanța din data de 13 decembrie 2022, dispusă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și violarea secretului corespondenței, prev. de art. 302 alin. (1) și (3) C. pen.

Pentru a adopta această soluție, procurorul a reținut că din actele dosarului rezultă că nu a fost realizată vreo acțiune care să se circumscrie elementelor materiale ale infracțiunilor menționate anterior, motiv pentru care s-a dispus clasarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

S-a reținut că susținerile persoanei vătămate A., în sensul că săvârșirea de către grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova a infracțiunilor de abuz în serviciu și violarea secretului corespondenței reiese din aceea că martorul B. a precizat la data de 27.06.2022, în cuprinsul acțiunii civile formulate la Judecătoria Bălcești împotriva sa, faptul că e-mailurile pe care A. le înainta Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova erau printate de către grefierul însărcinat cu primirea petițiilor și înmânate prim-procurorului, nu pot fi reținute întrucât din declarația martorului B. reiese faptul că atunci când a făcut mențiunile respective în cuprinsul acțiunii civile a avut în vedere faptul că grefierii care i-au spus că A. a trimis e-mailuri jignitoare sunt grefierii de serviciu care i-au înmânat e-mailurile printate și rezoluționate de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova care îi erau repartizate întrucât, printre jigniri, făceau referiri la dosare pe care le avea în lucru, în calitate de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

Or, potrivit Regulamentului de ordine interioară al parchetelor (art. 128 următoarele), grefierii sunt cei care primesc corespondența adresată unității de parchet, o sortează, identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondența nou-primită are legătură cu aceste lucrări, o prezintă pentru examinare conducătorului parchetului, iar după ce acesta o repartizează unui anumit procuror, grefierii sunt cei care o predau efectiv procurorului desemnat.

Prin urmare, faptul că grefierul desemnat pentru primirea, sortarea și înmânarea către procuror a lucrărilor repartizate acestuia de către conducătorul parchetului îi aduce la cunoștință procurorului căruia i-au fost repartizate lucrările numele petentului și conținutul lucrării nu este de natură a realiza conținutul constitutiv al vreunei infracțiuni.

De asemenea, s-a menționat că, din declarația martorului B. reiese faptul că grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nu au deschis, fără drept, corespondența trimisă de către A. prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova și nu au divulgat conținutul corespondenței respective altor persoane. Totodată, e-mailurile cu conținut jignitor la adresa sa, la care a făcut referire în cuprinsul acțiunii civile, au fost trimise de către A. nu numai Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, ci și altor instituții (poliție, parchete, C.S.M.) și pe e-mailul personal al martorului cu scopul de a-l denigra față de mai multe persoane.

Prin ordonanța nr. 2/II/2/2023 din 13 ianuarie 2023 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova din 13 ianuarie 2023 a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispusă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Procurorul ierarhic, examinând soluția de neîncepere a urmăririi penale a procurorului de caz, a apreciat, în esență, că aceasta este legală și temeinică, întrucât starea de fapt a fost pe deplin lămurită, stabilindu-se pe baza probelor administrate că grefierii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nu au comis vreo faptă prevăzută de legea penală în legătură cu corespondența adresată conducătorului parchetului de către A..

S-a arătat că este neîntemeiată critica potrivit căreia soluția ar fi nelegală întrucât nu a fost audiată persoana vătămată, lipsa audierii datorându-se tocmai refuzului acesteia. Veridicitatea procesului-verbal de constatare a refuzului audierii din 04.11.2022, întocmit de organele de poliție, este confirmată implicit de cererile adresate de petent conducerilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj și secției 3 Poliție Craiova în care își manifestă nemulțumirea cu privire la faptul că cercetările sunt efectuate de organele de poliție, fără să existe o delegare din partea procurorului, aspecte care sunt menționate în procesul-verbal privind refuzul de audiere. S-a arătat că organele de cercetare penală ale poliției judiciare erau pe deplin competente să efectueze urmărirea penală în cauză și să audieze persoana vătămată, întrucât competența nu revine în mod obligatoriu procurorului.

S-a considerat nefondată și critica potrivit căreia procurorul de caz ar fi ignorat cu rea credință toate cererile de probatorii formulate de petent și ar fi dispus clasarea cauzei fără a soluționa toate cererile formulate de acesta, atât timp cât petentul nu indică în concret cererile la care se referă. Faptul că procurorul de caz nu este dintre cei desemnați să efectueze urmărirea penală în cauze cu judecători și procurori nu afectează legalitatea ordonanței întrucât în cauză nu s-au efectuat cercetări și nu s-a dispus vreo soluție cu privire la vreo faptă sesizată ca fiind comisă de un judecător sau procuror.

Potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., "persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."

Conform dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. proc. pen.., "Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe."

În dezacord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul din cadrul Curții de Apel Craiova a reținut că, în cauză, competența aparține Judecătoriei Craiova.

Astfel, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a efectuat urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 302 alin. (1) și (3) C. pen., reclamate de petent a fi fost săvârșite de "grefieri din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova".

Prin ordonanța nr. 16284/II/6/2022 din data de 09.12.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 325 C. proc. pen.., preluarea cauzei nr. 323/P/2022 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj .

În situația concretă din cauză, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova a reținut că infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală și în privința cărora s-a dispus soluția de clasare împotriva căreia petentul a formulat plângere sunt de competența în primă instanță a judecătoriei, aceste infracțiuni nefiind date prin lege în competența specială a unei alte instanțe.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova a reținut că, în speță, nu se poate vorbi de o competență după calitatea persoanei întrucât în ceea ce îl privește pe procurorul B. față de acesta nu s-au efectuat cercetări și nu s-a dat o soluție prin ordonanța atacată. Cercetările au vizat doar faptele reclamate de petent pretins a fi săvârșite de grefieri.

Astfel, s-a apreciat că, în condițiile concrete ale speței, devin incidente dispozițiile art. 35 alin. (1) C. proc. pen.. și, prin urmare, competența instanței de a soluționa cauza aparține judecătoriei, în speță Judecătoriei Craiova (în același sens, Î.C.C.J., secția penală, încheierea nr. 294/05.07.2022 - regulator de competență).

Faptul că, ulterior, în cuprinsul plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară petentul a menționat o activitate pretins infracțională a procurorului B. nu poate conduce la modificarea normelor de competență, întrucât în raport de limitele învestirii instanței - plângere împotriva soluției de clasare, controlul efectuat de judecătorul de cameră preliminară nu poate viza alte aspecte, cu excepția legalității și temeiniciei soluției de clasare și în limitele astfel stabilite.

O altfel de interpretare ar conduce la modificarea normelor de competență în funcție de manifestarea de voință a petenților în sensul de a menționa în plângerile adresate instanței aspecte suplimentare și care nu au format obiectul urmăririi penale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 04.05.2023.

Prin sentința penală nr. 1718 din 14.06.2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen.., s-a admis excepția necompetenței materiale invocate din oficiu și s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova. În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, motiv pentru care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a reținut următoarele:

La termenul de judecată din data de 09.06.2023, din oficiu, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a invocat necompetența materială.

Analizând excepția necompetenței materiale invocate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:

Constituția României prevede, în art. 126 alin. (1), că justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Implementând în legislația organică prevederile constituționale amintite, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabilește că justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești: Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale, tribunale specializate, instanțe militare, judecătorii.

Rezultă, așadar, că Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța ierarhic superioară tuturor celorlalte instanțe judecătorești din România.

Totodată, reglementând procedura de soluționare a conflictelor de competență, art. 51 alin. (1) C. proc. pen.. prevede că rezolvarea situațiilor în care două sau mai multe instanțe se recunosc competente ori își declină competența reciproc revine instanței ierarhic superioare, pentru ca, în alin. (6), să stipuleze că încheierea prin care această instanță se pronunță asupra conflictului nu este supusă niciunei căi de atac.

Se observă, de asemenea, că, atunci când folosește termenul de "instanță" în cuprinsul art. 51 C. proc. pen.. legiuitorul actual se referă la instanțele judecătorești prevăzute de lege, care pot fi de categorii diferite (civile și militare) ori de grad diferit (judecătorii, tribunale, curți de apel), fără, însă, a exclude din înțelesul acestei noțiuni pe judecătorul de cameră preliminară, de vreme ce una din atribuțiile acestuia în procedurile reglementate de art. 341 C. proc. pen.. și art. 342 și următoarele C. proc. pen.. constă tocmai în verificarea competenței sale.

Mai mult, în conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează, printre altele, conflictele de competență in cazurile în care este instanța superioară comună celor aflate în conflict.

Din interpretarea dispozițiilor mai sus amintite rezultă că, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța ierarhic superioară tuturor celorlalte instanțe judecătorești din România, hotărârea acesteia prin care trimite o cauză spre competentă soluționare la o altă instanță reprezintă atât declinator de competență, cât și regulator de competență. Prin urmare, hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța căreia i se trimite cauza spre soluționare, care nu are posibilitatea de a refuza judecarea cauzei sub motivul că nu este competentă, cu excepția cazului în care din cercetarea judecătorească rezultă elemente noi care atrag competența altei instanțe, situație care, însă, nu se regăsește în speță.

În același sens sunt și dispozițiile art. 135 C. proc. civ. (aplicabile potrivit art. 2 alin. (2) C. proc. civ.), în conformitate cu care hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere.

S-a constatat, astfel, că față de considerațiile teoretice expuse, pe larg, anterior, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova a învestit Judecătoria Craiova cu soluționarea plângerii formulate împotriva ordonanței de clasare, cu toate că, anterior, prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus admiterea excepției necompetenței materiale după calitatea persoanei și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Craiova.

În aceste condiții, având în vedere că declinarea cauzei dispuse prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă, totodată, și regulator de competență, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a admis excepția necompetenței materiale după calitatea persoanei și a dispus declinarea cauzei la Curtea de Apel Craiova și, constatând ivit conflictul negativ de competență, instanța a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vedere soluționării conflictului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23.06.2023.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Craiova și Curtea de Apel Craiova, Înalta Curte constată următoarele:

În cauză, prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, menținută prin ordonanța nr. 2/II/2/2013 din 13 ianuarie 2013 a aceleiași unități de parchet, la Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluționare. Pentru a pronunța această soluție, instanța supremă a reținut că, întrucât faptele reclamate de petent privesc și activitatea desfășurată de intimatul B. în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, iar nu numai a unor grefieri din cadrul aceleiași unități de parchet, instituția având sediul în Craiova, în raport cu dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., competența teritorială de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Craiova.

Dosarul a fost înaintat Curții de Apel Craiova la data de 11.04.2023.

Prin încheierea nr. 68 din 27 aprilie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. Pentru a pronunța această soluție, în esență, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova a reținut că, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală și în privința cărora s-a dispus soluția de clasare împotriva căreia petentul a formulat plângere sunt de competența în primă instanță a judecătoriei, aceste infracțiuni nefiind date prin lege în competența specială a unei alte instanțe. S-a apreciat că nu revine Curții de Apel Craiova competența după calitatea persoanei întrucât în ceea ce îl privește pe procurorul B. față de acesta nu s-au efectuat cercetări și nu s-a dat o soluție prin ordonanța atacată. Cercetările au vizat doar faptele reclamate de petent pretins a fi săvârșite de grefieri. Drept urmare, în condițiile concrete ale speței, devin incidente dispozițiile art. 35 alin. (1) C. proc. pen.., competența instanței de a soluționa cauza aparținând judecătoriei, în speță Judecătoriei Craiova.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 04.05.2023.

Prin sentința penală nr. 1718 din 14.06.2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen.., s-a admis excepția necompetenței materiale invocate din oficiu și s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova. Pentru a pronunța această soluție, în esență, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Craiova a reținut că, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța ierarhic superioară tuturor celorlalte instanțe judecătorești din România, hotărârea acesteia prin care trimite o cauză spre competentă soluționare la o altă instanță reprezintă atât declinator de competență, cât și regulator de competență, fiind obligatorie pentru instanța căreia i se trimite cauza spre soluționare, cu excepția cazului în care din cercetarea judecătorească rezultă elemente noi care atrag competența altei instanțe, situație care, însă, nu se regăsește în speță.

Înalta Curte constată că prezintă relevanță în cauză dispozițiile art. 51 alin. (8) C. proc. pen.., conform cărora "Instanța căreia i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competenței nu se mai poate declara necompetentă, cu excepția situațiilor în care apar elemente noi care atrag competența altor instanțe".

În situația în care Înalta Curte de Casație și Justiție își declină competența soluționării cauzei în favoarea altei instanțe, hotărârea de declinare reprezintă atât declinator de competență, cât și regulator de competență, fiind obligatorie pentru instanța căreia i se trimite cauza spre judecare, cu excepția situațiilor în care apar elemente noi care ar atrage competența altor instanțe.

Astfel cum s-a menționat anterior, prin încheierea nr. 121 din 01 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2023, s-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, menținută prin ordonanța nr. 2/II/2/2013 din 13 ianuarie 2013 a aceleiași unități de parchet, la Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluționare, hotărâre care este regulator de competență (cu caracter obligatoriu pentru instanța căreia i se trimite cauza spre judecată), soluția dispusă cu privire la competența instanței nemaiputând fi pusă în discuție, deoarece nu au apărut elemente noi care ar atrage competența altei instanțe.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curții de Apel Craiova, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform prevederilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curții de Apel Craiova, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27 iunie 2023.

GGC - MM