ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 29 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin ordonanța din data de 14 octombrie 2024, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 din C. pen., mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din C. pen., influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 din C. pen., inducerea în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 din C. pen. pretins săvârșite de procurorul A., procurorul B., procurorul C., procurorul D., procurorul E., procurorul F., procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița ce au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanța de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de procurorul general și judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistrița care a analizat plângerea împotriva soluției de clasare.

Prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. și favorizarea faptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., presupus săvârșite de magistratul procuror G..

Pentru a dispune această soluție, în esență, s-a reținut de către procuror că la data de 06.12.2018, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înregistrată plângerea formulată de H. împotriva magistraților procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava care au desfășurat supravegherea urmăririi penale în dosarul nr. x/2016, în cauză fiind începută urmărirea penală in rem prin ordonanța nr. 1293/P/2018 din data de 24 iulie 2019, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

S-a reținut că la data de 10.12.2018, pe rolul secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înregistrată, sub nr. x/2018, plângerea petentului H. împotriva magistratului procuror G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava pentru modul în care a desfășurat supravegherea urmăririi penale în dosarul nr. x/2016, reclamându-se posibila săvârșire a infracțiunilor de abuz în serviciu, omisiunea sesizării, mărturie mincinoasă și influențarea declarațiilor.

Procurorul a constatat că prin ordonanța nr. 1327/P/2018 din data de 02 decembrie 2019 a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, omisiunea sesizării, mărturie mincinoasă și influențarea declarațiilor, iar prin ordonanța nr. 1293/P/2018 din data de 11.01.2021 s-a dispus reunirea dosarelor penale nr. x/2018 și y/2018 și efectuarea în continuare a cercetărilor cu privire la faptele sesizate în dosarul nr. x/2018.

În conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022, cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică sub nr. x/2022.

La data de 07.03.2023 s-a constatat că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2023 ca urmare a ordonanței nr. 182/P/2022 din data de 23.02.2023, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin care s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a dosarului penal nr. x/2022 (persoană vătămată H.) în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică în vederea efectuării de cercetări sub aspectul comiterii de către magistrații procurori G. și D. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Suceava a infracțiunii de abuz în serviciu, pentru ca prin ordonanța nr. 132/P/2023 din data de 22.05.2023 să se dispună reunirea cauzelor nr. 132/P/2023 și nr. 119/P/2022 și continuarea cercetărilor cu privire la faptele sesizate în dosarul nr. x/2022.

Procurorul a reținut că la data de 06.10.2022, în dosarul nr. x/2022, petentul H. a fost audiat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, ocazie cu care acesta a indicat persoanele împotriva cărora a depus plângeri penale, dar și persoanele împotriva cărora solicită să fie efectuate cercetări, astfel:

- procurorul A., la data faptelor reclamate procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și ulterior procuror la D.N.A. - S.T. Suceava.

Față de acest magistrat s-a reținut că petentul a formulat plângere sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, procurorul fiind cel care a avut în instrumentare dosarul având ca obiect incendiul de la locuința sa și petentul consideră că acesta nu și-a exercitat atribuțiile de serviciu în mod corespunzător întrucât, deși avea obligația să verifice ca actele organului de cercetare penală să fie efectuate cu respectarea C. proc. pen., a drepturilor și garanțiilor procesuale, nu a dispus măsuri în sensul constatării neregularității cercetării/recercetării la fața locului din zilele de opt, respectiv nouă septembrie 2015, iar ulterior a dispus trecerea dosarului de la B.I.C. la S.I.C. prin ordonanță la data de 14.09.2015, fără a verifica actele dosarului.

În ceea ce privește instrumentarea dosarului penal nr. x/2016 al DNA - ST Suceava, petentul a considerat că procurorul A. a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului întrucât nu s-a sesizat din oficiu cu privire la fapta martorului I. care în calitate de martor amenințat a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nici cu privire la fapta celor care au introdus în cauză acest martor, acordându-i statutul de martor amenințat în mod nelegal, în condițiile în care petentul formulase plângere împotriva martorului amenințat pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă și solicitase ridicarea identității protejate a acestuia.

În privința procurorului A., petentul a apreciat că aceasta avea obligația, conform art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., să formuleze cerere de abținere, întrucât instrumentase dosarul penal nr. x/2015 și în această modalitate a considerat că și-a acoperit propria culpă.

- procurorul B., la data faptelor reclamate, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

Procurorul a reținut că împotriva acestui procuror petentul a formulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului pentru că nu a procedat la verificarea legalității actelor de urmărire penală efectuate de organele de poliție și nu a constatat efectuarea unor acte de urmărire penală cu încălcarea dispozițiilor legale, nu a dispus refacerea acestora și nici sancționarea lucrătorilor de poliție.

- procurorul C. împotriva căruia petentul a formulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, a preluat dosarul având ca obiect incendiul de la locuința sa, deși nu avea această calitate, nefiind conducătorul unității de parchet și care, la momentul preluării dosarului, avea obligația să constate toate neregularitățile privind actele de cercetare și urmărire penală și să dispună măsuri de îndată, atât de refacere a acestora, cât și împotriva celor ce se făceau vinovați de încălcarea atribuțiilor de serviciu și a prevederilor în materie.

Procurorul a mai reținut că în cadrul plângerii formulate petentul a reclamat faptul că magistratul 1-a contactat telefonic și i-a solicitat să vină la parchet, iar apoi i-a solicitat o declarație de persoană vătămată, după care acesta a plecat din parchet cerându-i să-și dicteze declarația unei doamnei grefier, precum și că, în calitate de procuror în cadrul secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ar fi tergiversat cercetările în cauza având ca obiect faptele penale săvârșite de magistrații procurori care au avut în lucru dosarul privind incendierea locuinței sale, unul dintre aceștia fiind chiar procurorul C. care a avut în instrumentare dosarul nr. x/2016, efectuând acte în propria cauză, procedând la audierea procurorilor D. și G., deși faptele acestora sunt în legătură directă cu faptele procurorului C., context în care acesta nu și-a manifestat rolul activ în sensul clarificării situației de fapt privind faptele pe care le avea de cercetat.

- procurorul D. care, în calitate de procuror de supraveghere în dosarul nr. x/2016, conform opiniei petentului se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în anul 2015, a avizat în dosarul privind incendierea locuinței sale, ordonanța întocmită de J., posibil la data de 21.09.2015, prin care s-a dispus realizarea unui raport de expertiză de INEC, deși nu avea calitatea de procuror de caz.

Procurorul a constatat că petentul a susținut că în aceeași manieră ar fi procedat și în cazul ordonanței din data de 20.09.2016, întocmită de același ofițer de poliție judiciară, deși nici atunci nu era procuror de caz, iar după preluarea dosarului de la procurorul C. nu a dispus măsuri de refacere și remediere a actelor de urmărire penală a căror neregularitate era evidentă, nu a trimis către Parchetul Militar Iași înscrisul intitulat ordonanță de extindere, disjungere și declinare din data de 15.12.2016, reținând asupra sa acest act de urmărire penală timp de aproximativ un an și șase luni, urmărind prin aceasta favorizarea tuturor celor ce se făceau vinovați de maniera nelegală în care s-a acționat pe parcursul cercetarii la fața locului și a intervenției I.S.U.

- procuror G., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, care la circa 3 luni după preluarea dosarului a formulat o cerere de abținere în cauză, invocând faptul că a colaborat profesional cu petentul și că la nivel de inspectorat petentul ar fi perceput ca fiind "omul lui G.".

Procurorul a reținut că petentul ar considera că aceste motive sunt nereale în sensul că procurorul G. a formulat cerere de abținere determinat de faptul că a participat fără a avea calitate la prima cercetare la fața locului, că prin participarea la cercetarea la fața locului procurorul G. a modificat starea inițială a bunurilor ce se aflau la fața locului.

Procurorul a mai reținut și nemulțumirea petentului cu privire la aspectul că magistratul procuror nu a dispus nicio măsură față de lucrătorii S.I.C. care au fost la fața locului, cu toate că avea cunoștință de toate abuzurile săvârșite încă din data de 08.09.2015, întrucât i-a criticat personal la fața locului și le-ar fi explicat modalitatea în care s-a extins focul și s-a manifestat concluzionând că a fost o acțiune intenționată a unei mâini criminale prin utilizarea de acceleratori de ardere.

De asemenea, s-au reținut de procuror și criticile referitoate la faptul că la data de 17.12.2017, deși a emis o notă de sarcini prin care a dispus refacerea cercetării la fața locului, la care să participe și petentul, acesta nu a mai urmărit îndeplinirea acestei activități întrucât ar fi dovedit că focul a izbucnit la stiva de lemne și ar fi dezvaluit că procurorul G. a fost prezent la fața locului imediat după incendiu. S-a reținut că petentul susține și că în această notă de sarcini procurorul, deși critică activitatea lucrătorilor de la fața locului, nu a luat nicio măsură față de aceștia, tergiversând urmărirea penală, înlăturând posibilitatea administrării unui probatoriu concludent.

Totodată, cu referire la procurorul G. s-a mai reținut că petentul reclamă și că, la data de 13.03.2019, cu toate că ar fi constatat din nou nerespectarea procedurilor de lucru de lucrătorii S.I.C. nu a dispus măsuri împotriva acestora, iar ulterior acestei constatări, a comunicat lucrătorului de control intern din cadrul IGPR o situație total falsă existentă în dosarul nr. x/2016, respectiv că urmărirea penală a fost realizată cu respectarea procedurilor.

- procurorul general E. reclamat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în sensul că la data de 29.08.2019, a dispus trecerea cauzei de la P.T. Suceava la P.J. Bistrița în mod nelegal, ignorând toate aspectele evidente privind încălcarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale persoanelor vătămate și totodată ignorând maniera nelegală în care s-a procedat în cauză.

A reținut procurorul că, în opinia petentului, procurorul general E. ar fi încălcat dispozițiile art. 74 din C. proc. pen., în sensul că a menținut actele de urmărire penală efectuate în cauză până la data respectivă, petentul considerând că procurorul general trebuia să infirme tot ceea ce însemna cercetarea și recercetarea locului faptei, toate actele efectuate în legatură directă cu aceste acte de urmărire penală a căror neregularitate a fost constatată prin ordonanța din data de 13.03.2017 și nota de sarcini din dosar.

- procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița care au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanța de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, pentru faptul că nu i-au asigurat acces la întreg materialul de urmărire penală în ciuda demersurilor repetate pe care le-a efectuat, au respins toate cererile de probe pe care le-a formulat, deși acestea aveau legătură directă cu cauza și erau pertinente și utile acesteia, nu au administrat nicio probă pentru justa soluționare a cauzei, respectiv audieri de martori.

Prorurorul a reținut că în privința acestor procurori s-a reclamant că cererile petentului referitoare la efectuarea de verificări nu au fost soluționate în niciun fel și nici nu au fost avute în vedere la soluționarea plângerii împotriva soluției de clasare, aceste cereri fiind trimise de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în opinia petentului, doar pentru a tergiversa soluționarea lor și pentru a nu fi avute în vedere la plângerea împotriva soluției.

- judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistrița care a analizat plângerea împotriva soluției de clasare

Cu referire la acesta, procurorul a reținut că petentul susține că nu ar fi avut în vedere încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în cursul urmăririi penale, reținând că au fost respectate drepturile și garanțiile procesuale ale subiecților procesuali și soluționând cauza fără a avea dosarul de urmărire penală în integralitatea sa.

- procurorul F. de la D.I.I.C.O.T. - S.T. Iași pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și inducere în eroare a organelor judiciare, constând în aceea că a întocmit procesul-verbal din data de 03.09.2015 în care a consemnat în mod nereal, cu știință, că petentul sprijinea activități de contrabandă și ar fi obținut bani și alte bunuri de la un anume K., că, deși are o activitate profesională bună, protejează anumiți contrabandiști, precum și în procesul-verbal întocmit la data de 24.08.2015, de către ofițerul de poliție judiciară L. din cadrul B. C. civ..O. Iași, în care tot în mod fals se consemnează că ar fi într-o relație de prietenie cu numitul K., care în schimbul așa-zisei protecții pe care i-ar asigura-o, i-ar oferi sume de bani și anumite lucrări la casa pe care o deține, procese-verbale întocmite în cadrul dosarului penal nr. x D/P/2015 al DIICOT - ST Iași.

Procurorul a mai reținut și că i s-ar mai imputa procurorului F. că ar fi solicitat și obținut de la Tribunalul Iasi supravegherea tehnică a petentului pe o perioadă de 6 luni, respectiv de la 26 august până la data de 09 decembrie 2015, iar petentul consideră că, pe timpul interceptărilor, procurorul F. a luat la cunoștință despre modalitatea abuzivă în care s-a derulat cercetarea în dosarul privind incendierea casei sale și că acesta trebuia să se sesizeze din oficiu și să trimită cauza organului competent, în speță Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

La data de 07.04.2022, pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a fost înregistrată ordonanța de disjungere și declinare nr. 5426/P/2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani privind plângerea formulată de numitul H. prin care reclama comiterea, de către magistrații din cadrul Parchetului Militar Iași și Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, a infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, petentul H. arătându-se nemulțumit de modul de instrumentare a dosarului nr. x/2018 înregistrat pe rolul Parchetului Militar Iași, semnalând deficiențe și în instrumentarea dosarului penal nr. x/2016 instrumentat de procurorii G. și D. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

S-a constatat că prin ordonanța din data de 29.11.2023 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 269 alin. (1) din C. pen.

Procurorul a arătat că la data de 12.12.2022 s-a procedat la audierea persoanei vătămate H..

În continuare, s-a constatat că prin ordonanța din data de 07.02.2023 s-a dispus extinderea urmăririi penale efectuată in rem sub aspectul comiterii de noi infracțiuni prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 269 alin. (1) din C. pen.

Ulterior s-a constatat că faptele de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen. nu sunt prevăzute de legea penală, iar faptele de favorizare a făptuitorului, prevăzute de art. 269 alin. (1) din C. pen., nu au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, motiv pentru care s-a dispus clasarea, și totodata disjungerea și declinarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fapta de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., pretins a fi fost comisă de fostul procuror G. și procurorul D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Prin ordonanța din data de 20 iunie 2023, emisă în dosarul penal nr. x/2022, s-a reținut că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică a dispus clasarea cauzei cu privire la presupusa săvârșire de magistrații procurori indicați în sesizările de la dosar și în declarațiile date de persoana vătămată a infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. și favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 din C. pen., mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din C. pen. și influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 din C. pen. și inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 din C. pen.

Împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța din data de 20 iunie 2023, în dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, petentul H., ce a fost respinsă prin ordonanța nr. 254/II/2/2023 din data de 21 iulie 2023, pentru ca ulterior petentul să formuleze plângere împotriva acestei din urmă ordonanțe la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, la data de 20.09.2023 a pus în discuție excepția necompetenței după calitatea persoanei a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la soluționarea plângerii împotriva soluției de clasare formulată de petentul H..

Din considerentele judecătorului de cameră preliminară a rezultat că nemulțumirile petentului cu privire la modalitatea de soluționare a cauzei, generată de investigarea incendierii locuinței sale, au fost apreciate ca vizându-l pe domnul procuror G., împutându-i-se acestuia modul în care a desfășurat supravegherea activității de urmărire penală în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, judecătorul de cameră preliminară constatând că petentul a solicitat, în principal, tragerea la răspundere penală a domnului procuror G., că faptele imputate acestuia descriu o conduită ilicită, penală, caracterizată, aptă a putea investi organul judiciar cu privire la conduita sesizată, iar demersurile ulterioare ale petentului, materializate în numeroase plângeri formulate împotriva altor magistrați ce ar functiona la instanțe ori parchete superioare în grad, nu pot avea nicio eficiență juridică și că o altă concluzie ar genera o competență artificială, impusă ori aleasă de petent, iar determinarea competenței și consecința translatării sale către alte instanțe nu poate fi alegerea petentului, ci intră în competența funcțională exclusivă a magistratului, având ca premisă fapte real sesizate, respectiv apte a genera cercetări penale.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis cauza având ca obiect plângerea formulată de petentul H. împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța din data de 20.06.2023, în dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 254/II/2/2023, din data de 21.07.2023 a aceleiași unități de parchet, la Curtea de Apel Suceava, spre competentă soluționare.

Procurorul a constatat că prin încheierea penală nr. 23 din data de 25.04.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, s-a admis plângerea formulată de petentul H. împotriva ordonanței nr. 119/P/2022 din data de 20.06.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică menținută prin ordonanța nr. 254/II/2/2023 din data de 21.07.2023 a aceleiași unități de parchet, s-au desființat ordonanțele atacate și s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică pentru a completa urmărirea penală în dosarul nr. x/2022.

În analiza cauzei urmare a retrimiterii la parchet, procurorul a concluzionat că nu sunt descrise fapte concrete ce ar putea fi cercetate penal, sesizările neîndeplinind condițiile de fond prevăzute de lege cu privire la procurorul A., procurorul B., procurorul C., procurorul D., procurorul E., procurorul F., procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița care au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanța de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistrița care a analizat plângerea împotriva soluției de clasare, sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, omisiunea sesizării, mărturie mincinoasă, influențarea declarațiilor, fals intelectual și inducere în eroare a organelor judiciare.

Împotriva ordonanței de clasare petentul H. a formulat plângere, conform dispozițiilor art. 339 din C. proc. pen.

Prin ordonanța nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024 a procurorului șef al secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus respingerea plângerii petentului, ca nefondată.

În esență, în cuprinsul acestei ordonanțe, s-a reținut că nu sunt întrunite condițiile de formă și de fond ale sesizării, cu privire la împrejurările semnalate de petent ca fiind infracțiuni săvârșite de procurorul A., procurorul B., procurorul C., procurorul D., procurorul E., procurorul F., procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița ce au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanța de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistrița care a analizat plângerea împotriva soluției de clasare, nefiind descrise fapte concrete ce ar putea fi cercetate penal.

Împotriva ordonanței nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024, petentul a formulat plângere, solicitând admiterea plângerii, desființarea ordonanțelor atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea punerii în mișcare a a acțiunii penale împotriva persoanelor vizate de plângerile penale formulate.

Petentul, după ce a arătat parcursul cauzei, pentru fiecare dosar ce a fost reunit la dosarul nr. x/2016 și a enumerat cererile formulate în fața procurorilor, pe ani și zile, a menționat că la data de 08.09.2015 i-a fost incendiată locuința deținută în municipiul Suceava, împreună cu soția sa, M.. Cauza având ca obiect incendierea locuinței a fost în instrumentarea procurorului A., procuror care a dispus la data de 14.09.2015 soluția de trecere a dosarului de la BIC- Poliția Municipiului Suceava la I.P.J. Suceava - Serviciul de Investigații Criminale, și cu toate că avea obligația de serviciu de a verifica legalitatea efectuării urmăririi penale ca parte a garantării aflării adevărului și a garantării respectării drepturilor procesuale ale persoanei vătămate, a permis ca lucrătorii de poliție judiciară să nu aibă dosarul, să nu aibă atașate probatoriile extrem de relevante, respectiv în ceea ce privește cercetarea locului faptei, recercetarea locului faptei și toate celelalte activități obligatorii. Exemplificând, petentul a arătat că procurorul a permis imixtiunea procurorului D., care, la data de 21.09.2015, deși nu avea calitatea de procuror de supraveghere a urmăririi penale în dosarul nr. x/2015, a avizat ordonanța prin care subcomisarul J. din cadrul I.P.J. Suceava, a dispus ca I.G.P.R. - Institutul Național de Criminalistică să realizeze prima expertiză din cauza privind incendierea.

În opinia petentului, procurorul D. a imixtionat în activitatea de urmărire penală a altui procuror, dat fiind că același subcomisar J., prin prisma calității de șef birou în cadrul Serviciului de Investigații Criminale al I.P.J. Suceava, avea în lucru dosarul nr. x/2015, iar materialul probator a fost transmis la nivelul Curții de Apel Suceava în mod nelegal, pentru a-l pune pe petent în imposibilitatea exercitării dreptului la apărare în prezenta cauză. A precizat că în dosarul nr. x/2015 era vizată și soția procurorului D., N., din perspectiva calității de gestionar la camera de corpuri delicte a I.P.J. Suceava, unde a fost constatată lipsa a aproximativ 50 de baxuri de țigarete, constatarea lipsei fiind făcută în intervalul în care îndeplinea funcția de șef.

Petentul a arătat că motivul pentru care procurorul D. a imixtionat în activitatea de urmărire penală ce viza incendierea locuinței sale, a fost acela de a acoperi faptele lucrătorilor de poliție judiciară, ca parte a înțelegerii prin care aceștia să tergiverseze dosarul de urmărire penală nr. 188/P/2015 pentru a bloca derularea urmăririi penale și, implicit, pentru a bloca activitatea de recuperare a prejudiciului, activitate ce a fost dispusă de petent printr-o dispoziție din data de 28.12.2013, când îndeplinea funcția de șef al I.P.J. Suceava.

În acest context a considerat petentul că procurorul D. a imixtionat în activitatea procurorului A., lucru permis de procurorul A., și a acoperit la acel moment activitățile comise de subcomisarul J., care avea în lucru acel dosar, iar ulterior, tot procurorul Steiciuc, la data de 20.09.2016, a imixtionat din nou în activitatea de urmărire penală din dosarul nr. x/2016, preluat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și a avizat ordonanța nr. 616/P/2016, prin care același subcomisar J., în mod nelegal, a dispus ca INSEMEX să efectueze o expertiză în ceea ce privește determinarea cauzei de incendiu.

Petentul a precizat în ceea ce privește implicarea INSEMEX în această procedură, că la data de 09.09.2015, procurorul G., procuror DIICOT la data respectivă, i-a comunicat că se acționează pentru mușamalizarea cauzei de incendiu, iar tot procurorul G. la data de 10 septembrie a ridicat și a depus în sediul DIICOT, în calculatorul său de serviciu, imaginile video ridicate de la O., imagini care reprezentau probe în cauza privind incendierea locuinței persoanelor vătămate H., pentru ca ulterior procurorul G., procuror cu grad profesional de parchet general, să distrugă aceste probatorii și să devină procuror de caz.

În ceea ce privește activitățile infracționale derulate până la data de 13.03.2017, a arătat petentul că prin ordonanța nr. 2/II/2/2017, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a constatat încălcarea procedurilor privind cercetarea la fața locului, responsabili toți lucrătorii de poliție judiciară, expertul INSEMEX inginer P., procurorii care anterior au imixtionat ilegal sau cei care nu și-au exercitat atribuțiile de serviciu în ceea ce privește supravegherea urmăririi penale ca parte a garantării aflării adevărului, încălcarea procedurilor în ceea ce privește recercetarea locului faptei, încălcarea procedurilor în ceea ce privește dispunerea efectuării unei expertize, încălcarea procedurilor în ceea ce privește nesoluționarea cererii persoanelor vătămate privind prezența la fața locului a experților INSEMEX, precum și încălcarea procedurilor în ceea ce privește nesoluționarea plângerilor, contestării raportului comun I.S.U.-I.P.J. Suceava. În ceea ce privește acest raport I.S.U.-I.P.J. Suceava, a arătat că este nelegal dar a fost acoperit de organele de urmărire penală care sunt vizate de prezenta plângere, iar în acest sens a arătat că în procesul-verbal nr. x întocmit de I.S.U. Suceava, la rubrica "elementele care au determinat cauza de incendiu" se observă o modificare, procesul-verbal fiind consemnat în alb. Acest aspect este dovedit, în opinia petentului și de interceptarea din data de 09.11.2015, care redă o discuție cu subcomisarul J., și care îi comunică că la data de 09.11.2015 a fost atașat raportul 4505818 pentru ca, anterior, la data de 21.09.2015 chiar subcomisarul J. să-i comunice că nu există niciun act în ceea ce privește determinarea cauzei de incendiu la dosarul cauzei, iar comisarul-șef Q. să-i comunice tot la data de 21.09.2015, faptul că nu se impune ca el să semneze un astfel de înscris.

S-a învederat că la data de 13.03.2017 prin ordonanță s-a infirmat aproape în integralitate urmărirea penală, ceea ce a condus la imposibilitatea ulterioară de a se mai determina de o manieră exactă cauza de incendiu întrucât, comisarul șef Q., procurorul A. și procurorul D. prin activitățile ulterioare au urmărit și au compromis orice urmă și orice mijloc probatoriu.

Cu privire la faptele procurorului D., s-a arătat faptul că acesta, continuând presiunile și activitățile infracționale la adresa petentului, pentru a-l determina să renunțe la plângerile aflate pe rolul secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și, ulterior, la secția de urmărire penală și criminalistică, l-a implicat în dosarul nr. x/2018, dosar ridicat în copie și trimis la Curtea de Apel Suceava fără a avea vreo legătură cu prezenta cauză, deci o probă din care rezultă că s-a urmărit împiedicarea și compromiterea aflării adevărului din prezenta cauză, respectiv în dosarul nr. x/2018, context în care ar fi început să exercite presiuni asupra petentului, petentul fiind cel care a dispus recuperarea prejudiciului de peste 300.000 RON în ceea ce privește lipsa țigaretelor din camera de corpuri delicte a I.P.J. Suceava, cauză în care era vizat.

La data de 06.10.2022, când a fost audiat în calitate de persoană vătămată în sediul parchetului general de către procuror R., petentul a susținut că aceasta a exercitat presiuni asupra sa în interesul de a-l determina să renunțe la toate plângerile și demersurile legale, ceea ce este demonstrat de faptul că, ulterior, înregistrarea audio-video a acelei activități a dispărut de la dosar, iar parchetul general, în cadrul procedurii anterioare, a comunicat că s-a atașat la dosar acea înregistrare creând sau generând suspiciunea faptului că această înregistrare ar fi dispărut pe traseul Înalta Curte de Casație și Justiție - Curtea de Apel Suceava. Or, niciodată acea înregistrare nu a fost atașată, a susținut petentul, întrucât în acea înregistrare, procurorul R. îi explica faptul că demersurile sale au supărat persoane extrem de importante și i-a solicitat textual să renunțe la toate aceste demersuri.

La data de 06.10.2022, înainte de începerea audierii, petentul a susținut că procurorul R. și lucrătorul de poliție judiciară S. au făcut un instructaj cu el, impunându-i ce să declare și ce să nu declare, declarația invocată și în prezenta ordonanță și în cadrul celuilalt demers de la Curtea de Apel Suceava nefiind un act de voință, fiind luată sub presiune, demonstrat de dispariția acestui element probatoriu.

Un alt aspect invocat de petent este că la data de 08.08.2022, procurorul R., prin ordonanța nr. 119/P/2022, a dispus admiterea cererii formulate de persoana vătămată pentru a studia dosarul, însă nu i s-a permis să studieze acest dosar. De asemenea, a susținut că s-a admis cererea de probe, dar organul de urmărire penală reprezentat de PICCJ, secția de urmărire penală și criminalistică a acționat pentru blocarea sistematică a urmăririi penale și pentru blocarea și compromiterea aflării adevărului.

Cu referire la martorii admiși a menționat că martorul T. este cel care la momentul respectiv avea cunoștință de implicarea în activitățile de incendiere a locuinței sale a numitului U., care apare asociat într-o firmă cu numitul O., iar acesta din urmă a fost contactat de procurorul G. și deși s-au ridicat înregistrările din locuința lui O., acestea au dispărut. T. cunoaște faptul că imediat după incendiere a fost desemnat să îl însoțească pe J. la ferma situată vis - a - vis de locuința sa, unde a fost identificat numitul U. pentru a fi audiat, însă acesta nu a mai fost audiat la vremea respectivă, ci în cursul anului 2017, activitate ce rezultă din dosarul de urmărire penală obținut de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița.

V., a învederat petentul că este adjunctul șefului I.S.U. Suceava, care la data de 08.09.2015 s-a aflat la fața locului și care cunoaște activitățile infracționale, fiind și acesta parte a ceea ce a însemnat încălcarea procedurilor privind cercetarea la fața locului, încălcare care a fost constatată la 13.03.2017, însă nu a mai putut fi remediată, cunoaște despre prezența la fața locului a comisarului șef Q. și a celorlalți care au fost prezenți, inclusiv a procurorului G..

A mai precizat petentul că W. și X. sunt lucrători de poliție judiciară care, după 4 ani de la incendierea locuinței sale, au dat declarație la sediul I.G.P., prin care au recunoscut faptul că au pătruns într-un perimetru infracțional fără a întocmi vreun document și fără a constata în vreun proces-verbal ce activități au efectuat la fața locului, și din dispoziția cui au fost trimiși, considerând petentul că doi lucrători de poliție judiciară au pătruns într-un perimetru infracțional, au modificat elemente de la fața locului, nu au întocmit niciun proces-verbal și nu au materializat în niciun act de cercetare sau urmărire penală activitatea desfășurată.

Q. a menționat petentul că este cel care, fără a avea calitatea de lucrător de poliție judiciară în dosarul privind incendierea, respectiv nr. 4530/P/2015, a imixtionat în activitatea de cercetare penală din acest dosar și a acționat pentru mușamalizarea cauzei reale de incendiu, întrucât s-a aflat la fața locului și a luat la cunoștință despre faptul că, procurorul G., prezent fiind la fața locului la data de 08.09.2015, a criticat activitatea celor care erau responsabili de cercetarea din data de 08.09.2015, însă după discuții cu comisarul șef Y. a transmis că se acționează pentru mușamalizarea cauzei de incendiu. Petentul a susținut că Q. este cel care anterior a acționat împreună cu inginerul P., director științific al INSEMEX și i-au determinat să îndepărteze de la fața locului toate elementele probatorii, aspect cunoscut de procurorul A., procurorul G., procurorul D., precum și de procurorul C., care toți s-au implicat și au imixtionat în activitatea de urmărire penală.

A arătat și că Q. apare semnatarul raportului comun I.S.U.- I.P.J. Suceava, deși lucrătorii de poliție judiciară indicați nu aveau calitatea de a emite un raport de constatare tehnico-științifică de determinare a unei cauze de incendiu, la acest lucru recurgându-se ca urmare a faptului că, după ce a fost determinat să îndepărteze toate probatoriile necesare, era singura modalitate prin care se putea compromite cauza incendiului, iar magistrații vizați de plângere au cunoscut acest lucru.

Petentul a menționat că numiții Z., Y. și AA. sunt lucrătorii care au semnat raportul comun întocmit de I.S.U.-I.P.J. Suceava, fără a avea calitate și fără a avea competență în a determina cauza de incendiu, care prin activitățile lor și-au încălcat atribuțiile de serviciu și au acționat pentru a mușamaliza cauza de incendiu, întrucât nici pentru acel raport nu au întocmit niciun act la fața locului la data respectivă, ci doar după ce au avut garanția faptului că s-au îndepărtat toate probele de la fața locului.

BB. a precizat petentul că este martorul care cunoaște și a fost singurul abilitat să dispună orice măsură în dosarul inițial nr. x/2015, fiind lucrătorul de poliție judiciară desemnat cu efectuarea cercetărilor, toți ceilalți care au imixtionat urmărind compromiterea și blocarea aflării adevărului și, din acest considerent, nici BB. și nici ceilalți nu au mai fost audiați.

CC. a arătat petentul că este lucrător de poliție judiciară în cadrul I.P.J. Suceava - Serviciul de Investigații Criminale care, în dosarul ridicat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, a ridicat o serie de probe, activități dovedite de cele 15 volume de interceptări din dosarul trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, activitatea sa și a celorlalți fiind cunoscută de procurorii care au supravegheat urmărirea penală.

O. a învederat petentul că este cel care a fost contactat de procurorul G., acesta fiind asociat cu U., principalul suspect în ceea ce privește incendierea, cel de la care s-au ridicat imaginile audio-video, pentru ca ulterior domnul G. să distrugă aceste probatorii și nu a fost audiat din dorința de a se ascunde această realitate evidentă.

În privința numitului DD., s-a precizat că era șeful I.P.J. Suceava în intervalul de timp în care EE., nașul de cununie al domnului procuror D., la data de 11.03.2019 a exercitat presiuni asupra petentului pentru a-l determina să renunțe la toate demersurile, activitate ce a avut loc în sediul I.P.J. Suceava, în timp ce se afla de serviciu, iar în cadrul acestei activități a rezultat că procurorul C., care la data respectivă activa la secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, procurorul FF. și procurorul Steiciuc i-au transmis numitului EE. date din dosarele de urmărire penală constituite ca urmare a plângerilor formulate, încălcându-și grav atribuțiile de serviciu. Petentul a criticat faptul că toți martorii care erau în măsură să declare și să indice activitățile infracționale vizate în prezenta cauză nu au mai fost audiați, deși a formulat nenumărate cereri și a indicat chiar în plângerea depusă chestionarul cu întrebări transmis procurorului R. pentru audierea acestor martori, însă parchetul general a luat măsura schimbării procurorului R. cu procurorul GG., iar acesta în două săptămâni de la preluarea dosarului, a pronunțat o soluție de clasare nelegală și netemeinică.

Un alt aspect în ceea ce privește nelegalitatea soluției de clasare emise, este reprezentat de faptul că parchetul general a dispus disjungerea, deși faptele procurorului G. vizează și intervalul în care acesta avea calitatea profesională de procuror DIICOT. Totodată, nu s-a pronunțat nicio soluție cu privire la procurorul FF., nu s-a pronunțat nicio soluție cu privire la faptele lucrătorilor de poliție judiciară a căror activitate o supraveghea magistratul.

Petentul a susținut că toate faptele la care a făcut referire subzistă și sunt dovedite de întreg materialul probator, dar materialul probator a fost trimis către Curtea de Apel Suceava, adică toată documentația ridicată de la I.G.P.R. - Direcția de control intern, care vizează faptele procurorului D., faptele procurorului A. și ale lucrătorilor de poliție judiciară a căror activitate a acoperit-o, toată documentația ridicată de la I.P.J. Suceava - Serviciul de Investigații Criminale, din care rezultă existența faptelor de natură penală vizate de prezența ordonanță, corespondența ridicată de la I.P.J. Suceava - Serviciul de cazier judiciar, care vizează dosarul trecut în evidența pasivă, respectiv nr. 188/P/2015, toată documentația ridicată de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în ceea ce privește dosarul nr. x/2015, dosarul nr. x/2018 și toată documentația vizată de documentele ridicate de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Iași.

Nelegalitatea ordonanței dată în prezenta cauză ar rezulta, în opinia petentului și din faptul că, deși Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București, Parchetul de pe lângă Curtea Militară Iași au disjuns și au trimis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și, ulterior, la secția de urmărire penală și criminalistică nu mai puțin de trei dosare în care calitatea de persoană vătămată aparține atât petentului, cât și persoanei vătămate M., nu s-a pronunțat nicio soluție cu privire la această chestiune, toate aceste ordonanțe fiind îndepărtate de la dosar și transmise către Curtea de Apel Suceava.

Examinând plângerea petentului H. împotriva ordonanței de clasare contestată în cauză, în baza actelor și lucrărilor din dosar și în raport de criticile formulate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți constată următoarele:

Reține, în esență, că petentul a formulat plângeri penale împotriva mai multor magistrați, procurori și judecători, care au efectuat diferite activități judiciare și au dispus măsuri în dosarul de bază nr. x/2016 în care s-au efectuat cercetări în legătură cu incendierea locuinței sale, dar și în alte dosare constituite în legătură cu acest dosar, în diferite faze procesuale.

Astfel, prin plângerile penale formulate, petentul H. a solicitat efectuarea de cercetări:

- împotriva procurorului G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava pentru modul în care a desfășurat supravegherea urmăririi penale în dosarul nr. x/2016, reclamându-se posibila săvârșire a infracțiunilor de abuz în serviciu, omisiunea sesizării, favorizarea făptuitorului, mărturie mincinoasă și influențarea declarațiilor; a arătat că la circa 3 luni după preluarea dosarului a formulat o cerere de abținere în cauză, invocând faptul că a colaborat profesional cu petentul și că la nivel de inspectorat petentul ar fi perceput ca fiind "omul lui G." și nu a dispus nicio măsură împotriva lucrătorilor de la Serviciul de Investigații Criminale care au fost la fața locului, deși i-a criticat și le-a explicat cu ocazia cercetării locului incendiului faptul că incendiul a fost o acțiune intenționată. De asemenea, a tergiversat urmărirea penală.

- împotriva procurorului A., la data faptelor reclamate procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și ulterior procuror la D.N.A. - S.T. Suceava, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, procurorul fiind cel ce a avut în instrumentare dosarul având ca obiect incendiul de la locuința sa, petentul considerând că nu și-a exercitat atribuțiile de serviciu în mod corespunzător întrucât, deși avea obligația să verifice ca actele organului de cercetare penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale, a drepturilor și garanțiilor procesuale, nu a dispus măsuri în sensul constatării neregularității cercetării la fața locului din zilele de 8, respectiv 9 septembrie 2015, iar ulterior a dispus trecerea dosarului la S.I.C. prin ordonanță la data de 14.09.2015, fără a verifica actele dosarului. De asemenea, nu s-a sesizat din oficiu cu privire la fapta martorului I. care în calitate de martor amenințat a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nici cu privire la fapta celor care au introdus în cauză acest martor, acordându-i statutul de martor amenințat în mod nelegal, în condițiile în care petentul formulase plângere împotriva martorului amenințat pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă și solicitase ridicarea identității protejate a acestuia.

- împotriva procurorului B., la data faptelor procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului pentru că nu a procedat la verificarea legalității actelor de urmărire penală efectuate de organele de poliție și nu a constatat efectuarea unor acte de urmărire penală cu încălcarea dispozițiilor legale, nu a dispus refacerea acestora și nici sancționarea lucrătorilor de poliție.

- împotriva procurorului C. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, a preluat dosarul având ca obiect incendiul de la locuința sa, deși nu avea această calitate, nefiind conducătorul unității de parchet și care, la momentul preluării dosarului, avea obligația să constate toate neregularitățile privind actele de cercetare și urmărire penală și să dispună măsuri de îndată, atât de refacere a acestora, cât și împotriva celor ce se făceau vinovați de încălcarea atribuțiilor de serviciu și a prevederilor în materie. De asemenea, în calitatea de procuror la SIIJ ar fi tergiversat cercetările în cauza având ca obiect faptele penale săvârșite de magistrații procurori care au avut în lucru dosarul privind incendierea locuinței sale și nu a manifestat rol activ în sensul clarificării situației de fapt privind faptele pe care le avea de cercetat.

- împotriva procurorului D. care, în calitate de procuror de supraveghere în dosarul nr. x/2016, s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în anul 2015, a avizat în dosarul privind incendierea locuinței sale, ordonanța întocmită de J., posibil la data de 21.09.2015, prin care s-a dispus realizarea unui raport de expertiză de INEC, deși nu avea calitatea de procuror de caz. Nu a trimis către Parchetul Militar Iași ordonanța de extindere, disjungere și declinare din data de 15.12.2016, reținând asupra sa acest act de urmărire penală timp de aproximativ un an și șase luni, urmărind prin aceasta favorizarea tuturor celor ce se făceau vinovați de maniera nelegală în care s-a acționat pe parcursul cercetării la fața locului și a intervenției I.S.U.

- împotriva procurorului (general, la data respectivă) E. reclamat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în sensul că la data de 29.08.2019, a dispus trecerea cauzei de la P.T. Suceava la P.J. Bistrița în mod nelegal, ignorând toate aspectele evidente privind încălcarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale persoanelor vătămate și totodată ignorând maniera nelegală efectuată în cauză. În opinia petentului, procurorul general E. ar fi încălcat dispozițiile art. 74 din C. proc. pen., în sensul că a menținut actele de urmărire penală efectuate în cauză până la data respectivă, petentul considerând că procurorul general trebuia să infirme tot ceea ce însemna cercetarea și recercetarea locului faptei, toate actele efectuate în legatură directă cu aceste acte de urmărire penală a căror neregularitate a fost constatată prin ordonanța din data de 13.03.2017 și nota de sarcini din dosar.

- împotriva procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița care au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanța de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, pentru faptul că nu i-au asigurat acces la întreg materialul de urmărire penală în ciuda demersurilor repetate pe care le-a efectuat, au respins toate cererile de probe pe care le-a formulat, deși acestea aveau legătură directă cu cauza și erau pertinente și utile acesteia, nu au administrat nicio probă pentru justa soluționare a cauzei, respectiv audieri de martori. Toate cererile petentului referitoare la efectuarea de verificări nu au fost soluționate în niciun fel și nici nu au fost avute în vedere la soluționarea plângerii împotriva soluției de clasare, aceste cereri fiind trimise de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în opinia petentului, doar pentru a tergiversa soluționarea lor și pentru a nu fi avute în vedere la plângerea împotriva soluției.

- împotriva judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Bistrița care a analizat plângerea împotriva soluției de clasare. Cu referire la acesta, petentul susține că nu ar fi avut în vedere încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în cursul urmăririi penale, reținând că au fost respectate drepturile și garanțiile procesuale ale subiecților procesuali și soluționând cauza fără a avea dosarul de urmărire penală în integralitatea sa.

- împotriva procurorului F. de la D.I.I.C.O.T. - S.T. Iași pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și inducere în eroare a organelor judiciare, constând în aceea că a întocmit procesul-verbal din data de 03.09.2015 în care a consemnat în mod nereal, cu știință că petentul sprijinea activități de contrabandă și ar fi obținut bani și alte bunuri de la un anume K., că, deși are o activitate profesională bună, protejează anumiți contrabandiș