ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 555/2023

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 86/MEA din 12 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2023, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, raportat la art. 104 din Legea nr. 302/2004, a fost admisă cererea autorităților judiciare din Franța și s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 09.06.2023, în Dosarul nr. x, de către Biroul Judecătorului de Instrucție - Tribunalul judiciar din Aix en Provence, pe numele persoanei solicitate A.

În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a luat act că persoana solicitată A. nu a consimțit să fie predată autorităților judiciare din Franța.

În baza art. 109 în referire la art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, cu începere de la data de 12.08.2023 și până la data de 10.09.2023 inclusiv și predarea acesteia către autoritățile judiciare din Franța.

În baza art. 230 C. proc. pen., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a luat act că persoana solicitată A. nu a renunțat la regula specialității, precum și că aceasta a fost asistată de apărător ales.

Totodată, s-a luat act că prin ordonanța nr. x/2023 din 11.08.2023 s-a dispus reținerea numitului A., pe o durată de 24 de ore, cu începere de la data de 11.08.2023, orele 17:30, până la data de 12.08.2023, orele 17:30, în temeiul dispozițiilor art. 101 - art. 102 din Legea nr. 302/2004.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că, prin sesizarea formulată la data de 11 august 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la 09.06.2023, în Dosarul nr. x, de către Biroul Judecătorului de Instrucție - Tribunalul judiciar din Aix en Provence, pe numele persoanei solicitate A., cetățean român, și arestarea acestuia în vederea predării, în scopul efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea unui număr de 3 infracțiuni de:

S-a apreciat că faptele reținute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost descrise de autoritățile judiciare emitente ale mandatului european de arestare, au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate ca infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 205 alin. (1) și (3) lit. a) C. pen., tentativă de omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 188 C. pen., și viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) C. pen.

S-a mai arătat că, în data de 11.08.2023, s-a procedat la identificarea numitului A., care nu a formulat obiecțiuni cu privire la identificarea sa. Cu același prilej, cetățeanului român i s-a adus la cunoștință conținutul mandatului european de arestare emis la data de 09.06.2023 de autoritățile judiciare din Franța, precum și drepturile pe care le are în cadrul procedurii privind executarea mandatului european de arestare. Procedându-se la audierea acestuia, în prezența avocatului din oficiu, A. a declarat că nu dorește să dea declarație cu privire la faptele pentru care este cercetat de autoritățile judiciare franceze și nu este de acord cu predarea.

S-a menționat că, prin ordonanța nr. 4392/11/5/2023 din 11.08.2023, s-a dispus reținerea numitului A., pe o durată de 24 de ore, cu începere de la data de 11.08.2023, orele 17:30, până la data de 12.08.2023, orele 17:30, în temeiul dispozițiilor art. 101 -102 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Procurorul a apreciat că nu există vreun caz obligatoriu de refuz de executare a mandatului european de arestare din cele prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004.

Astfel sesizat, judecătorul de la fond a reținut că, în ședința publică, au fost respectate drepturile persoanei solicitate reglementate de art. 106 din Legea nr. 302/2004 și art. 11 din Decizia Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, fiind prezent un apărător ales, iar persoana solicitată a luat cunoștință de mandatul european de arestare prin înmânarea unei copii a mandatului de către grefierul de ședință.

Verificând mandatul european de arestare, Curtea a constatat că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 84 din Legea nr. 302/2004, în sensul că mandatul a fost emis de o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv Tribunalul judiciar din Aix en Provence, precum și condițiile de conținut și formă prevăzute de art. 87 din aceeași lege.

A reținut că, din actele dosarului, rezultă că mandatul european de arestare a fost emis la data de 09.06.2023, de către Tribunalul judiciar din Aix en Provence în cauza în cadrul căreia sus-numitul este cercetat pentru săvârșirea, în calitate de autor, a pentru săvârșirea unui număr de 3 infracțiuni de: arestare, răpire, sechestrare sau lipsire de libertate, prevăzută de art. 224-1 alin. (l și pedepsită de art. 224-1, alin. (l, art. 224-9, art. 224-10, art. 224-11, art. 131-26-2 C. pen. francez; tentativa de omor de către o persoană care este sau a fost soțul/soția, concubinul sau partenerul victimei printr-un legământ civil de solidaritate, prevăzută de art. 221-4 0, art. 221-1, art. 132-80 și pedepsită de art. 221-4 alin. (l, art. 221-5-5, art. 221-9, art. 221-9-1, art. 221-11, art. 131-26-2 C. pen. francez și art. 379-1 din C. civ. francez; viol comis de o persoană care este sau a fost soțul/soția, concubinul sau partenerul victimei printr-un legământ civil de solidaritate, prevăzut de art. 22224 11, art. 222-23 alin. (1), art. 132-80 și pedepsit de art. 222-24 alin. (1), art. 222-44, art. 222-45, art. 222-47 alin. (1), art. 222-48, art. 222-48-1 alin. (l, art. 222-48-2, art. 222-1248-3, art. 131-26-2 C. pen. francez, art. 378, 379-1 din C. civ. francez, constând în aceea că:

«În data de 22.05.2023, B., de naționalitate română, se afla într-un centru comercial din Aix en Provence, când fostul său soț, A., a acostat-o și a amenințat-o cu un cuțit, pentru a o constrânge să îl urmeze până la vehiculul său. Acesta a transportat-o până la Villeunave D'Ornon într-o rulotă staționată într-o tabără, unde a violat-o.

În dimineața zilei de 23.05.2023, acesta a agresat-o, strangulând-o până când și-a pierdut cunoștința, înainte de a o lega, a-i pune căluș în gură și a o îmbarca în portbagajul vehiculului său. Seara, acesta a condus-o într-o parcare, unde a luat legătura cu un grup de bărbați, dintre care unul a violat-o în vehicul. Acesta i-a explicat că voia, astfel, să câștige bani.

În data de 24.05.2023, A. a condus-o aproape de un lac, unde victima a suferit noi violente, înainte de un nou viol. Ea a reușit să-l convingă să nu o ucidă, iar persoana în cauză s-a hotărât să o ducă în România " ca să facă cu ea ce vrea el Acesta a solicitat unor indivizi să pregătească un vehicul marca x, la bordul căruia acesta a îmbarcat victima în direcția României.

În timpul unei opriri într-un popas la C., aceasta a ieșit din vehicul și a alertat persoanele prezente, care l-au alungat pe A.. Acesta a fost semnalat la orele 23:30 pe teritoriul italian.»

Curtea a constatat că infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate sunt prevăzute în art. 97 din Legea nr. 302/2004, fiind fapte care dau loc la predare, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, și au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate ca infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 205 alin. (1) și (3) lit. a) C. pen., tentativă de omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 188 C. pen., și viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) C. pen.

S-a mai reținut că, din actele dosarului, rezultă că nu există nici un motiv de refuz imperativ sau opțional al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 98 din Legea nr. 302/2004 și prin urmare, cererea formulată de autoritățile judiciare franceze, de punere în executare a mandatului european de arestare este pe deplin justificată.

S-a constatat că, prezentă în instanță, persoana solicitată a precizat că nu este de acord cu predarea sa autorităților judiciare franceze, întrucât beneficiază de prezumția de nevinovăție, neexistând nici o probă la dosar privind faptele de care este acuzat și că infracțiunile pentru care este cercetat în Franța nu au corespondent în legea română sau că încadrarea juridică dată faptelor este greșită.

Cu privire la prezumția de nevinovăție și la inexistența probatoriilor la dosarul cauzei, Curtea a reținut că acestea nu pot reprezenta motive de refuz la predare, prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana solicitată nefiind încălcată prin decizia instanței de predare către autoritățile franceze. Totodată, în cauză a fost emis un mandat european de arestare în scopul efectuării urmăririi penale, acesta executându-se pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce și nefiind necesară existența de probe fizice la dosar privind vinovăția persoanei solicitate.

În plus, din informațiile existente, nu rezultă că persoana solicitată ar fi fost condamnată definitiv pentru aceleași fapte de către autoritățile judiciare din România sau de către autoritățile altui stat membru UE, infracțiunile pe care se bazează mandatul european de arestare nu sunt acoperite de amnistie în România, iar persoana care este supusă mandatului european de arestare răspunde penal, raportat la vârsta acestuia la data săvârșirii faptelor.

Făcând trimitere la dispozițiile art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004, Curtea a subliniat că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă, pentru că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile deciziei cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Având în vedere ansamblul împrejurărilor obiective ale cauzei, astfel cum rezultă din conținutul mandatului, datele personale ale persoanei solicitate, precum și motivele invocate de aceasta, Curtea a apreciat că predarea este singura măsură de natură a asigura buna desfășurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare, susținerile persoanei solicitate în sensul că prin arestarea în vederea predării i se încalcă prezumția de nevinovăție sau că încadrarea juridică a faptelor ar fi alta nefiind apte să conducă la refuzul predării către autoritățile din Franța.

De asemenea, s-a reținut că persoana solicitată a precizat că nu renunță la regula specialității prevăzută în art. 117 din Legea nr. 302/2004, situație în care predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare franceze va fi condiționată de faptul că aceasta nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării.

În consecință, constatând că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă ale mandatului european de arestare emis de autoritățile franceze pe numele persoanei solicitate și că nu există nici un motiv de refuz al executării, Curtea a admis cererea autorităților judiciare din Franța și a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 09.06.2023, în Dosarul nr. x, de către Biroul Judecătorului de Instrucție - Tribunalul judiciar din Aix en Provence, pe numele persoanei solicitate A.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat contestație persoana solicitată A., apreciind că este incident motivul de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, întrucât nu a avut cunoștință despre procedurile penale desfășurate împotriva sa în statul solicitant și, astfel, nu a avut posibilitatea să se apere cu privire la acuzațiile ce i se aduc.

A mai învederat că, în raport cu persoana vătămată, nu deține calitatea specială cerută subiectului activ al infracțiunii reținută de autoritățile judiciare franceze, și anume de "fost soț sau partener printr-un legământ civil de solidaritate", că amenințarea cu un cuțit din descrierea faptei din hotărârea străină reprezintă o exagerare a situației de fapt, că aceasta nu a fost lipsită de libertate și nu a fost agresată în vederea întreținerii de raporturi sexuale, iar acuzațiile se datorează apartenenței sale la etnia romă și sunt făcute de familia persoanei vătămate care nu este de acord cu relația dintre cei doi.

A precizat că, întrucât motivul de refuz prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 este recunoscut doar persoanei condamnate, nu și celei care se află în curs de cercetare penală, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, înțelege să invoce neconstituționalitatea acestor dispoziții, care, în opinia sa, încalcă prevederile art. 16 din Constituția României, care consacră principiul nediscriminării și al egalității cetățenilor în fața legii, solicitând sesizarea Curții Constituționale, suspendarea judecății și punerea în libertate, cu aplicarea prevederilor art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 privind instituirea măsurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.

Ulterior, prin notele scrise depuse la dosar, apărătorul ales care a asigurat asistența juridică a contestatorului la fond a adus la cunoștința instanței faptul că, prin ordonanța nr. x/2023 din 25 august 2023 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, s-a pus în mișcarea acțiunea penală împotriva persoanei solicitate pentru infracțiunile de lipsire de libertate și viol, fiind arestată preventiv prin încheierea din 25 august 2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Onești, situație în raport cu care consideră incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004, apreciind că faptele pentru care este cercetată în România sunt aceleași fapte cu cele pentru care s-a emis și mandatul european de arestare.

Cu prilejul dezbaterilor, contestatorul persoană solicitată, prin apărătorul desemnat din oficiu, a precizat că își însușește, ca motiv de contestație, aspectele invocate oral de reprezentantul Ministerului Public în sensul admiterii contestației și amânării predării până la soluționarea Dosarului nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, iar, în caz de condamnare cu executare în regim de detenție, până la punerea în libertate, ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea la termen a pedepsei.

La dosar, a fost atașată, în extras din sistemul informatic Ecris, încheierea nr. 741 din 25 august 2023 pronunțată de Judecătoria Onești în Dosarul nr. x/2023.

În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocată de contestator a fost format dosarul asociat nr. x/2023, cu termen de judecată tot la data de 31 august 2023.

Înalta Curte, verificând cauza sub aspectul criticilor invocate, potrivit art. 4251 C. proc. pen., apreciază contestația formulată de persoana solicitată A. ca fiind fondată, în limitele și pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziției sale față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, iar, în situația în care admite cererea formulată de autoritățile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și ale cărui condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere și poziția persoanei solicitate cu privire la regula specialității, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Pe de altă parte, reglementând situațiile care pot determina respingerea cererii autorităților judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare, art. 99 din Legea nr. 302/2004 prevede expres motivele obligatorii (alin. (1) și facultative (alin. (2) de refuz, reținând (în alin. (2) lit. b) că judecătorul român poate refuza executarea respectivului mandat când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare.

Totodată, potrivit art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, executarea mandatului european de arestare poate fi refuzată și atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislația statului emitent:

(i) persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau (ii) persoana, având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau (iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și i s-a adus la cunoștință că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac și că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac; etc.

Așadar, din interpretarea acestor texte de lege rezultă că reținerea incidenței motivelor de refuz reglementate de art. 99 alin. (2) lit. b) și lit. i) din Legea nr. 302/2004 nu este obligatorie pentru instanță, ci facultativă, iar cel din urmă caz este aplicabil doar persoanelor condamnate, respectiv celor în privința cărora statul solicitant a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare.

Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, că, în speță, sunt întrunite condițiile de fond și formă cerute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare fiind emis la data de 12.06.2023 (iar nu 09.06.2023, cum, probabil, dintr-o eroare a reținut judecătorul de la fond), în Dosarul nr. x, de către Biroul Judecătorului de Instrucție - Tribunalul judiciar din Aix en Provence, pe numele cetățeanului român A. în vederea efectuării urmăririi penale față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de arestare, răpire, sechestrare sau lipsire de libertate, prevăzută de art. 224-1 alin. (l și pedepsită de art. 224-1, alin. (l, art. 224-9, art. 224-10, art. 224-11, art. 131-26-2 C. pen. francez; tentativa de omor de către o persoană care este sau a fost soțul/soția, concubinul sau partenerul victimei printr-un legământ civil de solidaritate, prevăzută de art. 221-4 0, art. 221-1, art. 132-80 și pedepsită de art. 221-4 alin. (l, art. 221-5-5, art. 221-9, art. 221-9-1, art. 221-11, art. 131-26-2 C. pen. francez și art. 379-1 din C. civ. francez; viol comis de o persoană care este sau a fost soțul/soția, concubinul sau partenerul victimei printr-un legământ civil de solidaritate, prevăzută de art. 22224 11, art. 222-23 alin. (1), art. 132-80 și pedepsit de art. 222-24 alin. (1), art. 222-44, art. 222-45, art. 222-47 alin. (1), art. 222-48, art. 222-48-1 alin. (l, art. 222-48-2, art. 222-1248-3, art. 131-26-2 C. pen. francez, art. 378, 379-1 din C. civ. francez, fapte care sunt descrise în conținutul său. Se mai reține că mandatul european de arestare are la bază un mandat național de arestare emis de aceleași autorități la 09 iunie 2023 în dosarul de parchet nr. x.

De asemenea, se observă că faptele imputate se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) pct. 14, pct. 16 și pct. 28 din Legea nr. 302/2004 și au corespondent în legislația penală română în infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 205 alin. (1) și (3) lit. a) C. pen., tentativă de omor, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 188 C. pen., și viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) C. pen., astfel că este îndeplinită condiția dublei incriminări.

Mai mult, în cauză este întrunită și cerința prevăzută de art. 2 alin. (1) din Decizia cadru 2002/584/JAI din 13 iulie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, ca durata pedepsei prevăzută de legea statului membru emitent pentru faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare să fie de minim 12 luni.

În plus, se apreciază că, în mod corect, judecătorul de la fond a reținut că, în cauză, nu este incident niciunul din motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeași acuzație în România sau în alt stat și întrunește condițiile pentru a răspunde penal, iar pentru infracțiunea care motivează mandatul nu a intervenit prescripția ori amnistia potrivit legii române.

Astfel, contrar susținerilor contestatorului, faptele pentru care este cercetat în Dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, pentru care a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 741 din 25 august 2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Onești, deși vizează aceeași persoană vătămată și se circumscriu, aproximativ, acelorași infracțiuni, sunt diferite de cele care au determinat emiterea mandatului european de arestare de către autoritățile judiciare din Franța (reținute a fi săvârșite pe teritoriul Franței în perioada 22-24 mai 2023), fiind comise, ulterior, în perioada 06 - 11 august 2023, atât pe teritoriul Franței, cât și pe parcursul călătoriei până la Onești, dar și în România. Prin urmare, în speță, nu este incident motivul de refuz prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004.

Pe de altă parte, Înalta Curte nu poate primi susținerile contestatorului privind incidența motivului de refuz prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, întrucât acesta este aplicabil numai în cauzele în care se solicită punerea în executare a unui mandat european de arestare emis pe numele unei persoane condamnate, în vederea executării unei pedepse, situație ce nu se regăsește în speță, cetățeanul român A. fiind căutat de autoritățile judiciare franceze pentru efectuarea urmăririi penale.

Din această perspectivă, se apreciază că nu prezintă relevanță în procedura de față împrejurarea că respectivele autorități au dispus arestarea preventivă în lipsă a cetățeanului român urmărit internațional, care, astfel, nu a avut cunoștință despre derularea procedurilor împotriva sa, atâta timp cât, ulterior predării, acesta va avea posibilitatea să își formuleze toate apărările pe care le consideră de cuviință cu privire la acuzațiile ce i se aduc.

Nu în ultimul rând, se are în vedere și faptul că incidența acestui motiv de refuz a fost invocată pentru prima dată în calea de atac, nefăcând obiectul dezbaterii în fața primei instanțe, care, astfel, nu a avut posibilitatea de a-l analiza.

Deopotrivă, Înalta Curte nu poate valorifica, în sensul solicitat de apărare, aspectele invocate de contestator cu privire la netemeinicia acuzațiilor și neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă a infracțiunilor ce i se impută de către autoritățile emitente ale mandatului, acestea fiind chestiuni de fond ce vor fi examinate de autoritatea judiciară solicitantă, pe parcursul procesului penal derulat în fața sa.

Sub acest aspect, se impune a se sublinia că, așa cum s-a arătat anterior, în procedura prevăzută de art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004, judecătorul național este abilitat doar să verifice dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, fără a putea analiza temeinicia acuzațiilor ori chestiuni cu privire la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate.

Având în vedere aceste considerente, se apreciază că, în mod corect, instanța de fond a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către Biroul Judecătorului de Instrucție - Tribunalul judiciar din Aix en Provence, la data de 12 iunie 2023, în Dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate A.

Cu toate acestea, Înalta Curte constată că, în cauză, predarea către statul solicitant nu poate avea loc de îndată, deoarece, așa cum rezultă din notele scrise depuse chiar de petent, dar și din încheierea nr. 741 din 25 august 2023 a Judecătoriei Onești dată în Dosarul nr. x/2023, ce este ulterioară pronunțării hotărârii atacate, față de persoana solicitată A. se desfășoară o procedură penală în România, ce face obiectul Dosarului nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lipsire de libertate și viol, fapte pentru care contestatorul a fost arestat la data de 25 august 2023.

În atare situație, se apreciază că, în speță sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, conform cărora dacă persoana solicitată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Prin urmare, având în vedere că există o cauză care impune amânarea predării persoanei solicitate A., Înalta Curte apreciază că se impune desființarea hotărârii atacate în vederea aplicării dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 302/2004.

Deopotrivă, se impune a se sublinia că, în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care predarea persoanei a fost amânată, indiferent dacă, la momentul pronunțării hotărârii, aceasta se află sau nu sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritățile române, mandatul de arestare prevăzut de art. 104 alin. (13) din aceeași lege este pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea. Ca urmare, deși dispozițiile art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 impun judecătorului să emită, de îndată, mandatul de arestare în situația în care constată îndeplinite toate cerințele prevăzute de lege pentru executarea mandatului european de arestare, aducerea la îndeplinire a acestuia este condiționată de împrejurarea dacă se amână sau nu predarea persoanei solicitate către autoritatea judiciară străină, în acest din urmă caz devenind incidente prevederile art. 109 alin. (3) din același act normativ. În același sens, sunt și dispozițiile art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în conformitate cu care, în cazul amânării predării persoanei solicitate, mandatul de arestare emis de autoritatea judiciară română intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 86/MEA din 12 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2023, pe care o va desființa, în parte, și rejudecând:

În baza art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, va amâna predarea persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, iar, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Având în vedere soluția de amânare a predării până la soluționarea definitivă a cauzei care a justificat amânarea, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, Înalta Curte va dispune punerea în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. x/MEA din 12 august 2023 emis de Curtea de Apel Bacău, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare nr. x/MEA din 12 august 2023 emis de Curtea de Apel Bacău se va executa la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Totodată, în baza art. 32 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 76/2023, va dispune Biroului SIRENE național întreprinderea demersurilor necesare pentru adăugarea unui indicator de validitate la semnalarea din SIS introdusă în baza mandatului european de arestare emis la data de 12 iunie 2023, în Dosarul nr. x, de către Biroul Judecătorului de Instrucție-Tribunalul judiciar din Aix de Provence, pe numele persoanei solicitate A.

În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, predarea persoanei solicitate se va face cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România în vederea executării acesteia.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate care nu contravin prezentei.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 86/MEA din 12 august 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2023.

Desființează, în parte, sentința penală atacată și rejudecând:

În baza art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, amână predarea persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, iar, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Dispune punerea în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. x/MEA din 12 august 2023 emis de Curtea de Apel Bacău, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare nr. x/MEA din 12 august 2023 emis de Curtea de Apel Bacău se execută la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

În baza art. 32 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 76/2023, dispune Biroului SIRENE național întreprinderea demersurilor necesare pentru adăugarea unui indicator de validitate la semnalarea din SIS introdusă în baza mandatului european de arestare emis la data de 12 iunie 2023, în Dosarul nr. x, de către Biroul Judecătorului de Instrucție-Tribunalul judiciar din Aix de Provence, pe numele persoanei solicitate A.

În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, predarea persoanei solicitate se va face cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România în vederea executării acesteia.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate care nu contravin prezentei.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 august 2023.

GGC - ED