ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș împotriva Deciziei penale nr. 55/A din 27 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, privind pe inculpații A., B. și C., constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 33 din data de 17 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosar nr. x/2016, prima instanță, în baza 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat-o pe inculpata C. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită - faptă prevăzută și pedepsită de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) vechiul C. pen. și art. 5 C. pen.

În baza 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită - faptă prevăzută și pedepsită de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) vechiul C. pen. și art. 5 noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a condamnat-o pe inculpata C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii abuz în serviciu - faptă prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 vechiul C. pen. din 1968, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. 1968 și cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i-a interzis inculpatei, pe durata prevăzută de acest articol.

În baza art. 5 C. pen. coroborat cu art. 81 alin. (1) și (2) și art. 82 alin. (2) din C. pen. din 1968, a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, termen care se compune din durata pedepsei (1 an) la care se adaugă un interval de timp fix, de 2 ani.

În baza art. 5 C. pen., i-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 C. pen. din 1968 privind cauzele de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 5 C. pen. raportat la art. 71 alin. (5) din C. pen. din 1968, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

A dedus perioada reținerii pentru inculpata C., din data de 15 decembrie 2015 până la data de 16 decembrie 2015.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu - faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 alin. (1) C. pen. din 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C. pen. din 1968, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. 1968 și cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i-a interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. din 1968.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată - faptă prevăzută și pedepsită de art. 290 alin. (1) vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., două acte materiale, cu art. 33 lit. b) C. pen., cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. 1968 și cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i-a interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. din 1968.

În baza art. 33 lit. a) și b) C. pen. coroborat cu art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse aplicate inculpatului, în pedeapsa închisorii cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i-a interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen.

În baza art. 5 C. pen. coroborat cu art. 81 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 82 alin. (2) din C. pen. din 1968, a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani închisoare, termen care se compune din durata pedepsei (1 an), la care se adaugă un interval fix, de timp de 2 ani.

În baza art. 5 C. pen., i-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. din 1968 privind cauzele de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 5 C. pen. raportat la art. 71 alin. (5) C. pen. din 1968, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., prima instanță a condamnat-o pe inculpata B. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu - faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 alin. (1) C. pen. din 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C. pen. din 1968, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. 1968, cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i-a interzis inculpatei, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. din 1968.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a condamnat-o pe inculpata B. la pedeapsa de 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals - faptă prevăzută și pedepsită de art. 291 alin. (1) vechiul C. pen., cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. 1968, art. 33 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i-a interzis inculpatei, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. din 1968.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a condamnat-o pe inculpata, B. la pedeapsa de 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, faptă prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. (1) vechiul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) vechiul C. pen., două acte materiale și cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. 1968, art. 33 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. din 1968.

În baza art. 33 lit. a) și b) C. pen. coroborat cu art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit cele trei pedepse aplicate inculpatei, în pedeapsa închisorii cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i-a interzis inculpatei, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua și lit. b), C. pen.

În baza art. 5 C. pen. coroborat cu art. 81 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 82 alin. (2) C. pen. din 1968, a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani - termen care se compune din durata pedepsei (1 an) la care se adaugă un interval fix de timp de 2 ani.

În baza art. 5 C. pen., i-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 C. pen. din 1968 privind cauzele de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 5 C. pen. raportat la art. 71 alin. (5) C. pen. din 1968, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg. Mureș și inculpații C., B., A. și D.

Prin Decizia nr. 55/A din 27 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu-Mureș și de inculpații C., A., B. și D. împotriva Sentinței penale nr. 33 din 17 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 423 alin. (1) C. proc. pen., a fost desființată parțial sentința atacată și rejudecând cauza:

În baza 396 alin. (1), (5) C. proc. pen. coroborat cu art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat-o pe inculpata C. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de art. art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza 396 alin. (1), (5) C. proc. pen. coroborat cu art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 17 alin. (2) și art. 16 lit. f) C. proc. pen., ca urmare a prescripției răspunderii penale, a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților:

- C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.

- A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.

- B. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen. și fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.,

Curtea de Apel Târgu Mureș, analizând situația inculpatei C., a reținut că acesteia i se impută săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 4 septembrie 2012.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 2 la 7 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. este de 8 ani. S-a reținut și art. 43 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, emis de Președintele României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, potrivit căruia "Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă."

De asemenea, conform art. 1 din Decretul Președintelui României nr. 240/2020, începând cu data de 15 aprilie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile starea de urgență pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020.

Ținând seama de dispozițiile arătate, s-a apreciat de instanța de apel că termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 3 noiembrie 2020.

În continuare, analizând situația inculpatului A., curtea de apel a reținut că acestuia i se impută săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 4 septembrie 2012.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 2 la 7 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. este de 8 ani.

Au fost avute în vedere și prevederile art. 43 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, emis de Președintele României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, potrivit căruia "Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă."

De asemenea, conform art. 1 din Decretul Președintelui României nr. 240/2020, începând cu data de 15 aprilie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile starea de urgență pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020.

Ținând seama de dispozițiile arătate, s-a considerat că termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 3 noiembrie 2020.

S-a mai reținut că inculpatului A. i se impută săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 29 august 2012.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani. Ținând seama de dispozițiile arătate, s-a apreciat că termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 28 august 2017.

Instanța de apel, analizând situația inculpatei B., a reținut că acesteia i se impută săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 4 septembrie 2012.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 2 la 7 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. este de 8 ani.

Au fost avute în vedere și prevederile și art. 43 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, emis de Președintele României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, potrivit căruia "Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă."

De asemenea, conform art. 1 din Decretul Președintelui României nr. 240/2020, începând cu data de 15 aprilie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile starea de urgență pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020.

Ținând seama de dispozițiile arătate, s-a apreciat că termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 3 noiembrie 2020.

De asemenea, acesteia i se impută săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 28 august 2012. Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani.

Ținând seama de dispozițiile arătate, s-a apreciat că termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 27 august 2017.

Totodată, s-a mai reținut că inculpatei B. i se impută săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 24 ianuarie 2013.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 1 la 5 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani. Ținând seama de dispozițiile arătate, s-a apreciat că termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 23 ianuarie 2018.

Cu privire la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., inculpata nu a solicitat continuarea procesului penal potrivit art. 18 C. proc. pen.

Hotărârea din apel a fost comunicată la 27 ianuarie 2023 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș.

Data până la care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș avea posibilitatea de declarare a recursului în casație este 27 februarie, inclusiv.

Împotriva hotărârii instanței de apel, a declarat recurs în casație, la data de 7 februarie 2023, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, prin procuror șef-serviciu, prin adresa nr. x/2023, invocând cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

Astfel, prin prisma cazului de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., parchetul a criticat hotărârea atacată din perspectiva faptului că, în mod greșit, s-a dispus încetarea procesului penală față de inculpații C., B. și A. pentru infracțiunile deduse judecății, motivat de împlinirea termenului general de prescripție a răspunderii penale.

S-a considerat de către parchet că instanța de apel, în mod greșit, a apreciat ca obligatorie aplicarea în cauză a interpretării date de considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022, prevederilor privind prescripția răspunderii penale, ca lege mai favorabilă, fără a avea în vedere că în cazul prescripției răspunderii penale Curtea Constituțională a României a pronunțat două decizii contradictorii (nr. 297/2018 și nr. 358/2022), iar principiul supremației dreptului Uniunii Europene impune instanței naționale să asigure efectul deplin al cerințelor acestui drept, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, chiar și ulterioară, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii.

În consecință, pentru respectarea acestui principiu, având în vedere că infracțiunea ce face obiectul cauzei face parte din categoria infracțiunilor de corupție, s-a apreciat că instanța trebuia să facă aplicarea prevederilor privind prescripția răspunderii penale, în interpretarea dată prin prisma Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată tuturor participanților.

Până la expirarea termenului de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen., au fost depuse concluzii de către apărătorul ales al inculpaților A. și B.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 6 decembrie 2022.

La înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursului în casație era îndeplinită, iar la data de 12 ianuarie 2023 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.

Prin încheierea din 11 aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu cererea de recurs în casație declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș, împotriva Deciziei penale nr. 55/A din 27 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016.

S-a trimis cauza Completului 2, în compunere de 3 judecători și s-a acordat termen la data de 9 mai 2023, cu citarea intimaților-inculpați C., B. și A. și încunoștințarea apărătorilor aleși.

Înalta Curte a constatat că cererea îndeplinește cerința prevăzută de art. 434 C. proc. pen., Decizia penală nr. 55/A din 27 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, fiind susceptibilă de a fi atacată cu această cale extraordinară de atac. Cererea de recurs în casație întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menționate numele și prenumele procurorului care a exercitat calea de atac și organul judiciar din care face parte, hotărârea atacată, precum și semnătura persoanei care a exercitat calea extraordinară de atac, care este, de asemenea, promovată în termen legal. De asemenea, s-a constatat că și condiția reglementată de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. este îndeplinită de calea de atac promovată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș, acesta invocând cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., cu argumentarea că, în mod greșit, s-a dispus încetarea procesului penală față de inculpații C. (abuz în serviciu prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.), B. (complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen. și fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.) și A. (complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen.), motivat de împlinirea termenului general de prescripție a răspunderii penale

În consecință, având în vedere că cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș, îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen., Înalta Curte, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a dispus admiterea în principiu a acesteia.

Examinând recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată că motivele invocate sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș a formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., susținând, în esență, că încetarea procesului penal față de inculpații A., B. și C., în raport de deciziile instanței de control constituțional, a fost dispusă în mod eronat.

Ca atare, instanța de recurs în casație va evalua problema intervenirii prescripției răspunderii penale, raportat la deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, reglementată în art. 155 alin. (1) din C. proc. pen. intrat în vigoare la 01.02.2014, avea următoarea formă:

"cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză".

Prin Decizia nr. 297/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 518 din data de 25.06.2018, Curtea Constituțională a României a constatat că:

"soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituțională.

Ulterior, prin Decizia nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 565 din data de 09.06.2022, a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată și s-a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma ulterioară Deciziei nr. 297/2018, sunt neconstituționale.

În considerentele acestei din urmă decizii, instanța de control constituțional a reținut următoarele: (...) deși Curtea Constituțională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidențiind reperele unui comportament constituțional pe care legiuitorul avea obligația să și-l însușească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanța de contencios constituțional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale (parag. 72); în consecință, Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale (parag. 73); astfel, Curtea observă că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din C. pen. nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale (parag. 74); așadar, Curtea constată că, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege "cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea", care, în mod evident, nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. Pentru restabilirea stării de constituționalitate este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile referitoare la încetarea cursului prescripției răspunderii penale, în spiritul celor precizate în considerentele deciziei anterior menționate (parag. 76).

Pe cale de consecință, Înalta Curte reține, în conformitate cu considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale, că, în perioada cuprinsă între momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018, respectiv la data de 25 iunie 2018, și momentul publicării O.U.G. nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din C. pen., în Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din data de 30 mai 2022, în legislația națională penală nu au fost prevăzute cazuri de întrerupere a prescripției răspunderii penale, aplicabile în această materie fiind, exclusiv, dispozițiile cuprinse în prevederile art. 153 - 154 din C. pen., termenele de prescripție a răspunderii penale fiind cele menționate în art. 154 alin. (1), fără ca acestea să fie susceptibile de a fi întrerupte.

Subsecvent acestor decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1141 din data de 28.11.2022 prin care a stabilit, cu caracter obligatoriu, că normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile.

Ca efect al acestor interpretări obligatorii, rezultă că, în intervalul temporal anterior precizat, nu au existat, în legislația penală substanțială, cazuri de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, cu consecința incidenței exclusiv a termenelor generale de prescripție, prevăzute de art. 154 din C. pen.

În acest context, evaluarea termenului de prescripție a răspunderii penale se face în raport de termenul general de prescripție, calculat de la momentul săvârșirii faptei, efectele întreruptive de prescripție ale actelor de procedură comunicate neputând fi valorificate.

Astfel, decizia instanței de control constituțional nr. 358/2022 are drept efect lipsirea de forță juridică a instituției prescripției speciale, cu consecința revenirii la termenul general, reglementat de art. 154 din C. pen., ce nu poate fi prelungit.

Pe cale de consecință, Înalta Curte, cu privire la inculpata C. reține că infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost săvârșită la data de 4 septembrie 2012, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 2 la 7 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. este de 8 ani. Cu privire la inculpatul A., se reține că infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost săvârșită la data de 4 septembrie 2012. Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 2 la 7 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. este de 8 ani. Cu privire la inculpata B., se reține că infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., a fost săvârșită la data de 4 septembrie 2012. Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 2 la 7 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. este de 8 ani.

Potrivit art. 43 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, emis de Președintele României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, potrivit căruia "Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă." Potrivit art. 1 din Decretul Președintelui României nr. 240/2020, începând cu data de 15 aprilie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile starea de urgență pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020.

Având în vedere dispozițiile anterior menționate, termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 3 noiembrie 2020.

În sarcina inculpatului A. s-a reținut și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 29 august 2012. Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani. Ținând seama de dispozițiile arătate, termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 28 august 2017.

În sarcina inculpatei B. s-a reținut și infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 28 august 2012. Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani. Ținând seama de dispozițiile arătate, termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 27 august 2017.

Totodată, inculpatei B. i se impută săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., faptă din 24 ianuarie 2013. Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 1 la 5 ani. Termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani. Ținând seama de dispozițiile arătate, termenul general al prescripției răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit la data de 23 ianuarie 2018.

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că, în mod corect, Curtea de Apel Târgu Mureș, admițând, apelurile formulate de inculpați, a dispus, în temeiul art. 396 alin. (1), (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. și art. 16 lit. f) C. proc. pen., ca urmare a constatării intervenirii prescripției răspunderii penale, încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen. și B. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen. și fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 alin. (1) C. pen., făcând aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 C. pen.

Totodată, Parchetul a mai considerat că dacă s-ar accepta că de la publicarea Deciziei nr. 358/2022 nu a operat niciun act de întrerupere a prescripției răspunderii penale s-ar crea un risc sistemic de impunitate pentru infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale UE sau de corupție în general, invocând cauza CJUE "Taricco 1".

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut în jurisprudența sa semnificația calificării în dreptul intern al statelor membre a anumitor instituții juridice și a eficienței standardelor de protecție consacrate de dreptul național. Curtea a arătat că principiul legalității infracțiunilor și pedepselor prevăzut de art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene are același înțeles și același domeniu de aplicare precum dreptul garantat prin CEDO. Curtea a arătat însă că statele membre au libertatea să prevadă în ordinea juridică proprie că regimul prescripției răspunderii penale ține, asemenea normelor privind definirea infracțiunilor și stabilirea pedepselor, de dreptul penal material și este, ca atare, supus, la fel ca aceste din urmă norme, principiului legalității infracțiunilor și pedepselor. De asemenea, autoritățile și instanțele naționale sunt libere să aplice standarde naționale de protecție a drepturilor fundamentale, cu condiția ca această aplicare să nu compromită nivelul de protecție prevăzut de cartă, astfel cum a fost interpretată de Curte, și nici supremația, unitatea și caracterul efectiv al dreptului Uniunii.

Standardul național de protecție circumscris exigențelor ce derivă din principiul legalității incriminării și a pedepsei este superior celui consacrat prin jurisprudența CEDO, incluzând în domeniul de aplicare a principiului legalității incriminării și normele în materia prescripției răspunderii penale.

Consecința includerii în dreptul național a normelor în materia prescripției răspunderii penale în domeniul de aplicare a principiului legalității incriminării rezidă în obligația autorităților judiciare de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor acuzate, astfel cum rezultă acestea din conținutul art. 7 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special sub aspectul cerinței ca legea penală aplicabilă să fie previzibilă, precisă și neretroactivă.

În Cauza C42/17 ("Taricco 2"), CJUE a reținut că "principiul neretroactivității legii penale se opune în special ca o instanță să poată, în cursul unei proceduri penale, fie să sancționeze penal un comportament care nu este interzis de o normă națională adoptată înainte de săvârșirea infracțiunii imputate, fie să agraveze regimul răspunderii penale a celor care au făcut obiectul unei astfel de proceduri". Prin aducerea la îndeplinire a obligației de a nu aplica dispozițiile din dreptul intern care permiteau constatarea intervenirii prescripției (obligație stabilită anterior de Curte în "Taricco 1") se aduce atingere principiului legalității incriminării, astfel încât "acestor persoane li s-ar putea aplica, din cauza neaplicării acestor dispoziții, sancțiuni pe care, după toate probabilitățile, le-ar fi evitat dacă respectivele dispoziții ar fi fost aplicate. Astfel, persoanele menționate ar putea fi supuse în mod retroactiv unor condiții de incriminare mai severe decât cele în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii" (parag. 60). Curtea a arătat că "Dacă instanța națională ar fi astfel determinată să considere că obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile în cauză ale C. pen. se lovește de principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, ea nu ar trebui să se conformeze acestei obligații, iar aceasta chiar dacă respectarea obligației respective ar permite îndreptarea unei situații naționale incompatibile cu dreptul Uniunii" (parag. 61).

Astfel fiind, susținerea procurorului în sensul aplicabilității cauzei "Taricco 1" nu poate fi reținută de către instanța de recurs în casație.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș împotriva Deciziei penale nr. 55/A din 27 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, privind pe inculpații A., B. și C.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului în casație vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați B. și A., în sumă de câte 170 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș împotriva Deciziei penale nr. 55/A din 27 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, privind pe inculpații A., B. și C.

Cheltuielile ocazionate de soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureș rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați B. și A. în sumă de câte 170 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 iunie 2023.

GGC - ED