ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 318/2023

Deliberând asupra contestației formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 34/2023 din data de 06 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 34/2023 din data de 06 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 99 alin. (2) lit. c) și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, s-a respins cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia privind executarea mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022, respectiv:

- 1. în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015 - N 799/2012 RG TRIB, și

- 2. în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, pe numele persoanei solicitate - cetățean român A..

În baza art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus recunoașterea pe cale incidentală a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, prin care persoana solicitată A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni pentru comiterea a 14 infracțiuni de furt deosebit de grav, tentativă la furt deosebit de grav, participare în cadrul unui grup infracțional, prevăzute de art. 56, 110, 416, 624, 624 bis, 625, 648 din C. pen. italian, constând în aceea că, în perioada 13.12.2010 - 18.10.2011, la Cigliano, Verceli, Alzano Lombardo, Collegno, San Martino Trecate, Nerviano, Livorno Ferraris, Trecate, Pollein, Ceva, sus-numitul, în complicitate cu alte persoane, a comis 14 infracțiuni de furt deosebit de grav prin pătrundere ilegală în clădiri de construcție și societăți private, de unde a furat sau a încercat să fure 1300 kg de bobine de cupru, camioane, camioane ușoare, combustibil, articole profesionale, faptele reținute în sarcina persoanei solicitate având corespondent în legislația penală română, fiind incriminate ca infracțiuni incriminate de dispozițiile art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 32 rap la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 367 din C. pen. român."

S-a dispus executarea de către persoana solicitată A. într-un penitenciar din România a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de executare a pedepsei închisorii.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii perioada cuprinsă între 20.04.2011 și 18.10.2011 inclusiv, respectiv un total de 5 luni și 29 de zile, perioadă în care persoana solicitată a fost arestată preventiv în Italia, precum și perioada de reținere și arest provizoriu în cadrul Dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Bacău, respectiv de la 19.12.2022, până la data 17.01.2023 inclusiv.

În temeiul art. 14 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, s-a dispus traducerea hotărârii și a adresei de comunicare a hotărârii către autoritatea judiciară emitentă, din limba română în limba italiană, traduceri care se vor efectua în regim de urgență.

În temeiul art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de statul român au rămas în sarcina acestuia. S-a luat act că persoana solicitată a fost asistată de apărător ales. În conformitate cu 87 din Legea nr. 302/2004 și art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că la data de 20.12.2022 a fost înregistrată pe rolul instanței sub nr. x/2022 sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Italia față de cetățeanul român A..

În temeiul art. 43 alin. (3) din C. proc. pen., constatând identitatea de obiect și persoană a cauzelor nr. 760/32/2022 și 761/32/2022 (cauză trimisă la dosar de un alt complet în vederea reunirii), ambele având ca obiect punerea în executare a unui mandat european de arestare privind pe aceeași persoană solicitată, respectiv A., Curtea a dispus reunirea celor două cauze, pentru a fi soluționate împreună.

La dosarul cauzei au fost depuse doar semnalările transmise în Sistemul Informatic Schengen de către autoritățile judiciare italiene, privind pe cetățeanul român solicitate A..

S-a reținut în aceste sesizări că la data de 06.12.2022, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, lucrarea cu nr. x/2022, având ca obiect semnalarea în SIS introdusă de Biroul Sirene Național din Italia la data de 06.12.2022 pe numele persoanei solicitate, cetățean român A. și prin care s-a solicitat arestarea acestuia în vederea predării în baza mandatului european de arestare din data de 28.10.2022, în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, prin care s-a dispus condamnarea sus-numitului la 3 ani, 6 luni închisoare și 1.700 euro amendă, pentru comiterea a 14 infracțiuni de furt deosebit de grav, tentativă la furt deosebit de grav, participare în cadrul unui grup infracțional, prevăzute de art. 56, 110, 416, 624, 624 bis, 625, 648 din C. pen. italian, constând în aceea că, în perioada 13.12.2010 - 18.10.2011, la Cigliano, Verceli, Alzano Lombardo, Collegno, San Martino Trecate, Nerviano, Livorno Ferraris, Trecate, Pollein, Ceva, sus-numitul, în complicitate cu alte persoane, a comis 14 infracțiuni de furt deosebit de grav prin pătrundere ilegală în clădiri de construcție și societăți private, de unde a furat sau a încercat să fure 1300 kg de bobine de cupru, camioane, camioane ușoare, combustibil, articole profesionale. Faptele reținute în sarcina persoanei solicitate au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate ca infracțiuni incriminate de dispozițiile art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 32 rap la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 367 din C. pen. român.

De asemenea, s-a mai reținut că la data de 06.12.2022, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, lucrarea cu nr. x/2022, având ca obiect semnalarea în SIS introdusă de Biroul Sirene Național din Italia la data de 06.12.2022 pe numele persoanei solicitate, cetățean român, A. și prin care s-a solicitat arestarea acestuia în vederea predării în baza mandatului european de arestare din data de 28.10.2022, în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, prin care s-a dispus condamnarea sus-numitului la 8 luni închisoare și 200 euro amendă, pentru comiterea unei infracțiuni de tentativă de furt deosebit de grav, prevăzută de art. 56, 110, 624, 625 din C. pen. italian, constând în aceea că, în data de 10.04.2011, la Lodi, sus-numitul, în complicitate cu alte persoane, a intrat în mod ilegal într-o stație electrică, care aparține companiei de trenuri din Italia, de unde a încercat să fure câteva bobine de cupru, încercând ulterior să scape cu un autoturism x, care îi aștepta și care era condus de un complice care a reușit să scape deoarece ei au fost blocați de o patrulă de poliție. Sentința rămasă de executat este de 3 ani, 8 luni, 1 zi de închisoare și 1.900 de euro amendă, ulterior contopirii mai multor sentințe aplicate sus-numitului.

Prin Sentința penală nr. 1 din 3.01.2023, Curtea de Apel Bacău a admis cererea autorităților judiciare din Italia și a dispus punerea în executare a celor două mandate europene de arestare, reținând, în esență, referitor la unul dintre mandatele europene de arestare, că există un motiv opțional de refuz, respectiv cel prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004, respectiv executarea pedepsei aplicate s-a prescris referitor la pedeapsa de 8 luni închisoare pronunțată prin sentința emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013.

Pe de altă parte, s-a constatat că în privința mandatului european de arestare referitor la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința emisă la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nu există vreun motiv de refuz la predare, opțional sau imperativ.

Având în vedere că, în privința mandatului european de arestare referitor la pedeapsa de 8 luni închisoare există doar un motiv opțional de refuz, iar fapta pentru care a fost aplicată pedeapsa de 8 luni este concurentă cu cele pentru care a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, existând și un ordin de unificare a acestor pedepse, într-o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare, s-a constatat că se impune predarea persoanei solicitate în vederea punerii în executare a mandatelor europene de arestare.

Prin Decizia nr. 37 din 17.01.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 1 din data de 03 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2022 și în consecință:

S-a desființat sentința penală atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a revocat măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. dispusă prin Sentința penală nr. 1 din data de 03 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea Mandatului de arestare nr. x din data de 03 ianuarie 2023 emis de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în același dosar, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1.098 RON, a rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, s-a reținut că în cauza de față, prima instanță nu a verificat îndeplinirea tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022 în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB și în baza mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, față de persoana solicitată A., în vederea executării pedepsei de 3 ani 8 luni 1 zi închisoare și 1.900 euro amendă, urmare a contopirii mai multor pedepse.

S-a constatat că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa, iar în considerarea dispozițiilor prevăzute de art. 100 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte a notat că din actele și lucrările existente la dosarul cauzei rezultă că persoana solicitată nu este cercetată de către autoritățile judiciare române într-o altă cauză penală.

De asemenea, s-a reținut că, fiind sesizată cu privire la executarea mandatelor europene de arestare, la termenul din 20 decembrie 2022, Curtea de Apel Bacău a procedat la ascultarea persoanei solicitate A., care a precizat că nu renunță la regula specialității și că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare italiene, iar dacă hotărârile de condamnare prin care au fost aplicate pedepsele ce fac obiectul mandatului european de arestare vor fi recunoscute, dorește executarea pedepsei pe teritoriul României . Aceeași solicitare, de a nu fi predat autorităților judiciare emitente ale mandatului european de arestare și de a executa pedeapsa în România, persoana solicitată a avut-o și la acordarea cuvântului asupra contestației formulate în cauză.

Înalta Curte a reținut că într-adevăr infracțiunile ce formează obiectul mandatelor europene de arestare emise de autoritatea judiciară solicitantă intră în categoria faptelor prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 1 și 18 teza I din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiției dublei incriminări și că nu sunt incidente niciunul dintre motivele obligatorii de refuz la predare, prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004, însă, în cauză, s-a invocat unul dintre motivele opționale de refuz la predare, prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

În conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte a reținut că dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

Invocarea motivului de neexecutare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european când "a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român (...) și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent; (...)", obliga instanța să analizeze efectiv motivul de neexecutare, analiza nefiind opțională.

Astfel, în raport cu aspectele învederate, Înalta Curte a constatat că prima instanță a analizat formal motivul invocat de persoana solicitată, cu consecința autorizării predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Italia, fără a face o analiză reală a motivului opțional de refuz prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 și fără a solicita copii certificate ale celor două hotărâri judecătorești de condamnare emise de autoritățile judiciare din Italia, respectiv sentința din data de 26.02.2015 emisă de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB și sentința emisă la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB.

În acord cu principiul dreptului la un proces echitabil consacrat de CEDO, transpus și în legislația națională și prin raportare la motivele de contestație ale persoanei solicitate, s-a apreciat că se impune trimiterea spre rejudecare a cauzei pentru a-i fi oferită persoanei solicitate posibilitatea de a beneficia de o analiză efectivă a cererii sale de către prima instanță, respectându-i-se, astfel, drepturile procesuale, în contextul unor condamnări date României de Curtea Europeană pentru violarea art. 6 par. 1 și 3 din Convenție, instanța având obligația de a se asigura ca drepturile garantate de Convenție "să fie concrete și efective, nu teoretice și iluzorii".

Pe de altă parte, pronunțarea unei soluții de recunoaștere a hotărârii penale străine de condamnare direct în contestație, ar face ca persoana solicitată să nu aibă acces la exercitarea controlului judiciar asupra unei asemenea decizii, întrucât este definitivă, fapt ce ar conduce la încălcarea dreptului său la apărare și a dreptului la dublul grad de jurisdicție consacrate de art. 6 din Convenție, drepturi care reprezintă componente ale unei proceduri echitabile. Inexistența unui al doilea grad de jurisdicție (drept recunoscut în materie penală prin Protocolul nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului) ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, dreptul la un proces echitabil fiind în strânsă legătură cu dreptul la dublul grad de jurisdicție în materie penală. În același sens este și jurisprudența CEDO, cauza Grecu contra România din 30 noiembrie 2006, în care Curtea Europeană a constatat că recurentul a fost lipsit de dreptul de a i se examina cauza penală în două grade de jurisdicție, ceea ce a atras încălcarea art. 2 al Protocolului nr. 7 la Convenție.

Referitor la măsura preventivă dispusă cu privire la persoana solicitată, Înalta Curte a reținut că aceasta este obligatorie în situația în care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, însă, în prezent, măsura arestării preventive în vederea predării persoanei solicitate A. nu se mai justifică, dat fiind faptul că instanța de control judiciar a desființat hotărârea primei instanțe de punere în executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Italia, iar măsura arestării preventive a fost luată tocmai pentru a se putea face predarea acesteia către autoritățile judiciare emitente ale mandatului.

Sub un alt aspect, în rejudecare instanța va face și aplicarea dispozițiilor legale referitoare la deducerea perioadei arestării provizorii și a arestării în vederea predării.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, fiind format Dosarul nr. x/2022 având ca obiect rejudecarea cauzei privind punerea în executare a mandatelor europene de arestare emise de autoritățile din Italia.

Deși judecătorul învestit cu soluționarea punerii în executare a mandatelor europene de arestare a apreciat că s-a pronunțat cu privire la această cauză, dispunând admiterea solicitării și motivând inclusiv cu privire la admisibilitatea temeiurilor opționale și imperative de refuz al predării, motiv pentru care s-a abținut de la soluționarea în continuare a cauzei, cererea acestuia a fost respinsă, urmând ca acesta să pronunțe o nouă hotărâre în aceeași cauză, având practic același obiect.

Curtea a constatat că instanța de control judiciar a reținut că se impunea efectuarea unei analize reale a motivului opțional de refuz prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 și solicitarea de copii certificate ale celor două hotărâri judecătorești de condamnare emise de autoritățile judiciare din Italia, respectiv sentința din data de 26.02.2015 emisă de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB și sentința emisă la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB.

În cauză s-au solicitat copii certificate ale celor două hotărâri judecătorești de condamnare emise de autoritățile judiciare din Italia, respectiv sentința din data de 26.02.2015 emisă de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB și sentința emisă la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB.

De asemenea, s-au solicitat relații de la autoritățile din Italia cu privire la perioadele în care persoana solicitată s-a aflat sub imperiul măsurilor arestului preventiv, al reținerii, sau dacă a fost în stare de detenție în executarea pedepselor la care a fost condamnat în Italia, autoritățile italiene formulând un răspuns complet la data de 16.03.2023.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) și (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentat în instanță și i s-a adus la cunoștință despre existența mandatului european de arestare, asupra conținutului acestuia, a posibilității de a consimți la predare către statul solicitant și de a renunța la regula specialității.

Persoana solicitată, după ce i s-au pus în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia, a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritatea solicitantă și că dorește să execute pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare din Italia într-un penitenciar din România.

Instanța i-a dus la cunoștință persoanei solicitate prevederile art. 117 din Legea nr. 302/2004 și aceasta a declarat că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității, nefiind de acord să fie urmărită, judecată sau deținută în vederea executării unei pedepse sau măsuri de siguranță, ori supusă oricărei alte restricții a libertății, pentru fapte comise anterior predării în baza prezentului mandat european de arestare.

De asemenea, fiind interpelată în această privință, persoana solicitată a declarat că nu este de acord să execute pedeapsa închisorii ce face obiectul mandatului european de arestare în statul membru emitent.

Curtea a pus în dezbatere contradictorie și recunoașterea pe cale incidentală a sentinței de condamnare în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare ce face obiectul prezentei cauze.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că mandatele europene de arestare au fost emise, în vederea punerii în executare a Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, și în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB.

S-a reținut în sarcina persoanei condamnate A. că activitatea infracțională a fost comisă în anii 2010 - 2011, și a constat în aceea că, în perioada 13.12.2010 - 18.10.2011, la Cigliano, Verceli, Alzano Lombardo, Collegno, San Martino Trecate, Nerviano, Livorno Ferraris, Trecate, Pollein, Ceva, sus-numitul, în complicitate cu alte persoane, a comis 14 infracțiuni de furt deosebit de grav prin pătrundere ilegală în clădiri de construcție și societăți private, de unde a furat sau a încercat să fure 1300 kg de bobine de cupru, camioane, camioane ușoare, combustibil, articole profesionale. De asemenea, s-a mai reținut că, în data de 10.04.2011, la Lodi, sus-numitul, în complicitate cu alte persoane, a intrat în mod ilegal într-o stație electrică, care aparține companiei de trenuri din Italia, de unde a încercat să fure câteva bobine de cupru, încercând ulterior să scape cu un autoturism x, care îi aștepta și care era condus de un complice care a reușit să scape deoarece ei au fost blocați de o patrulă de poliție. Sentința rămasă de executat este de 3 ani, 8 luni, 1 zi de închisoare și 1.900 de euro amendă, ulterior contopirii mai multor sentințe aplicate sus-numitului."

Curtea a constată că infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate ca infracțiuni prevăzute de dispozițiile art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 32 rap la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 367 din C. pen. român și fiind pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani, respectiv 1 - 5 ani și interzicerea unor drepturi.

Instanța învestită cu soluționarea unei cereri de executare a unui mandat european de arestare este datoare să verifice doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și cele din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din data de 13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la motivele de refuz al executării mandatului european de arestare, atât cele obligatorii, cât și cele opționale, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004, Curtea, ca instanță de executare a mandatului european de arestare, nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității emiterii unui mandat european de arestare și nici să examineze legalitatea și temeinicia hotărârii de condamnare în baza căreia a fost emis un astfel de mandat. S-a apreciat însă că este incident în cauză motivul opțional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004.

Conform acestei dispoziții legale, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri: Art. 99 alin. (2) lit. c): când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent;

Așa cum s-a arătat deja, persoana solicitată A. a declarat în fața instanței că nu este de acord cu predarea în Italia și refuză să execute pedeapsa pe teritoriul acestui stat, respectiv este căsătorit și are un copil minor și că faptele de care este acuzat și pentru care a fost condamnat sunt foarte vechi, din anii 2007 - 2011. Ținând seama că persoana solicitată este cetățean român, persoanele cu care se află în relații de rudenie apropiată se află în România, instanța a apreciat că reeducarea și reinserția socială a acesteia s-ar putea realiza mult mai eficient dacă ar executa pedeapsa pe teritoriul României și nu pe teritoriul statului emitent.

Constatând incident acest motiv de refuz al executării mandatului european de arestare cu care a fost sesizată, Curtea, în baza art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, a respins cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia privind executarea mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022, respectiv: - 1. în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, și - 2. în baza mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, pe numele persoanei solicitate cetățean român A..

S-a reținut că potrivit art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în situația în care, în cauză, este incident exclusiv cazul prevăzut la alin. (2) lit. c), anterior pronunțării hotărârii prevăzute la art. 109, autoritatea judiciară română de executare solicită autorității judiciare de emitere transmiterea unei copii certificate a hotărârii de condamnare, precum și orice alte informații necesare, informând autoritatea judiciară emitentă cu privire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate. Recunoașterea hotărârii penale străine de condamnare se face, pe cale incidentală, de instanța de judecată în fața căreia procedura executării mandatului european de arestare este pendinte. În cazul în care autoritatea judiciară română de executare a recunoscut hotărârea penală străină de condamnare, mandatul de executare a pedepsei se emite la data pronunțării hotărârii prevăzute la art. 109.

Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 162 și 167 din Legea nr. 302/2004 pentru recunoașterea sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018 și nu este incident niciunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute de art. 163 din aceeași lege.

Astfel, s-a reținut că cele două hotărâri sunt definitive și executorii, fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa constituie infracțiune conform legii penale române și autorul răspunde penal, persoana condamnată are cetățenie română și este de acord să execute pedeapsa în România.

Curtea a observat că, referitor la sentința emisă la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, există un motiv de nerecunoaștere și neexecutare, respectiv cel prevăzut de art. 163 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 302/2004 respectiv executarea pedepsei aplicate s-a prescris referitor la pedeapsa de 8 luni închisoare pronunțată prin sentința emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013.

Astfel, potrivit legii penale române, termenul de prescripție al executării pedepsei închisorii de 8 luni este de 5 ani și 8 luni și începe de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, respectiv 13.07.2013. S-a constatat, în consecință, că la data de 13.03.2019, a intervenit prescripția executării pedepsei de 8 luni închisoare mai sus menționată, motiv pentru care s-a apreciat că nu va putea recunoaște această sentință de condamnare.

În baza art. 99 alin. (2) lit. c) și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, Curtea a respins cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia privind executarea mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022, respectiv: - 1. în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, și - 2. în baza mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, pe numele persoanei solicitate - cetățean român A..

În baza art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a recunoscut pe cale incidentală sentința emisă la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, prin care persoana solicitată A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni pentru comiterea a 14 infracțiuni de furt deosebit de grav, tentativă la furt deosebit de grav, participare în cadrul unui grup infracțional, prevăzute de art. 56, 110, 416, 624, 624 bis, 625, 648 din C. pen. italian, constând în aceea că, în perioada 13.12.2010 - 18.10.2011, la Cigliano, Verceli, Alzano Lombardo, Collegno, San Martino Trecate, Nerviano, Livorno Ferraris, Trecate, Pollein, Ceva, sus-numitul, în complicitate cu alte persoane, a comis 14 infracțiuni de furt deosebit de grav prin pătrundere ilegală în clădiri de construcție și societăți private, de unde a furat sau a încercat să fure 1300 kg de bobine de cupru, camioane, camioane ușoare, combustibil, articole profesionale, faptele reținute în sarcina persoanei solicitate având corespondent în legislația penală română, fiind incriminate ca infracțiuni incriminate de dispozițiile art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 32 rap la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., art. 367 din C. pen. român.

S-a dispus executarea de către persoana solicitată A. într-un penitenciar din România a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de executare a pedepsei închisorii.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar și răspunsul autorităților din Italia, în baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii perioada cuprinsă între 20.04.2011 și 18.10.2011 inclusiv, respectiv un total de 5 luni și 29 de zile, perioadă în care persoana solicitată a fost arestată preventiv în Italia, precum și perioada de reținere și arest provizoriu în cadrul Dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Bacău, respectiv de la 19.12.2022, până la data 17.01.2023 inclusiv.

Împotriva Sentinței penale nr. 34/2023 din data de 06 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022 a formulat contestație persoana solicitată A., cauza fiind înregistrată la data de 19 aprilie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub Dosar nr. x/2022, fiind stabilit termen de judecată la data de 25 aprilie 2023.

În esență, a solicitat admiterea contestației, respingerea sesizării parchetului și punerea în libertate a persoanei solicitate, solicitând, totodată, să se analizeze incidența motivului de prescripție, iar în măsura în care se va aprecia că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege, să se dispună respingerea solicitării formulate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu consecința punerii în libertate a persoanei solicitate.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 34/2023 din data de 06 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte reține că prima instanță a fost investită cu soluționarea cauzei privind cererea autorităților judiciare din Italia privind punerea în executare a mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022 în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, și în baza mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, pe numele persoanei solicitate A..

Prin Sentința penală nr. 1 din data de 03 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, (pronunțată de doamna judecător B.) s-a admis cererea autorităților judiciare din Italia și s-a dispus punerea în executare a mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022 în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB, și în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, pe numele persoanei solicitate A..

Prin Decizia nr. 37 din 17.01.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 1 din data de 03 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2022, s-a desființat sentința penală atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. S-a revocat măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. dispusă prin Sentința penală nr. 1 din data de 03 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2022. S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea Mandatului de arestare nr. x din data de 03 ianuarie 2023 emis de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în același dosar, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză. În esență, s-a reținut că prima instanță nu a verificat îndeplinirea tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022 în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, precum și că prima instanță a analizat în mod formal motivul invocat de persoana solicitată.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. x/2022*. La data de 06 februarie 2023, doamna judecător B. a formulat declarație de abținere, în drept a invocat dispozițiile art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., motivând, în esență, că a pronunțat sentința penală a cărei rejudecare s-a dispus.

Prin încheierea din 06 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 68 rap la art. 64 alin. (3) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondată, declarația de abținere formulată de doamna judecător, reținându-se, în esență, că în condițiile în care Înalta Curte a indicat expres că prin sentința penală s-a analizat doar formal sesizarea, iar soluția pronunțată nu reprezintă rezultatul unei activități de judecată propriu-zise, nici în prezenta procedură specială, nu se poate reține altceva, în contradicție cu cele statuate de instanța supremă.

Prin Sentința penală nr. 34/2023 din data de 06 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, (pronunțată de doamna judecător B.) în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 99 alin. (2) lit. c) și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, s-a respins cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia privind executarea mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022, respectiv

Potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (3) din C. proc. pen. "Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii".

Așadar, se constată că Sentința penală nr. 34 din data de 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Bacău a fost pronunțată de doamna judecător B., care a pronunțat și Sentința penală nr. 1 din 03 ianuarie 2023, soluționând cauza atât în primă instanța, cât și în rejudecare după desființarea sentinței.

În acest context, Înalta Curte constată că doamna judecător B. fiind învestită cu soluționarea cauzei pendinte, se afla în mod evident în situația de incompatibilitate prevăzută de dispozițiile art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., întrucât a soluționat cauza prin Sentința penală nr. 1 din 03.01.2023, precum și ulterior, în rejudecare pronunțând Sentința penală nr. 34 din 06.04.2023.

Potrivit dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., determină întotdeauna aplicarea nulității dispozițiile privind compunerea completului de judecată.

În atare situație, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., o hotărâre pronunțată de un complet care nu a fost legal constituit este lovită de nulitate absolută, astfel încât, în cauză, atât sentința penală menționată, cât și toate actele efectuate de completul nelegal constituit în timpul cercetării judecătorești în rejudecarea cauzei, inclusiv încheierea de ședință din data de 06 februarie 2023, prin care s-a dispus respingerea declarației de abținere sunt lovite de nulitate.

Prin urmare, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare de către un complet de judecată legal constituit pentru verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatelor europene de arestare emise la data de 28.10.2022 în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 304/2015 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 14.10.2020, ca urmare a sentinței emise la data de 26.02.2015 de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB și în baza Mandatului național de închisoare nr. SIEP 307/2020 emis de Parchetul de pe lângă Curtea Vercelli la data de 10.10.2020 ca urmare a sentinței emise la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB, față de persoana solicitată A., în vederea executării pedepsei de 3 ani 8 luni 1 zi închisoare și 1.900 euro amendă, urmare a contopirii mai multor pedepse, precum și pentru analizarea motivului invocat de persoana solicitată, cu consecința autorizării predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Italia, a motivului opțional de refuz prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 și fără a solicita copii certificate ale celor două hotărâri judecătorești de condamnare emise de autoritățile judiciare din Italia, respectiv sentința din data de 26.02.2015 emisă de către Curtea Vercelli, confirmată de Curtea de Apel Torino la data de 20.04.2018, definitivă la data de 12.07.2018, nr. de referință decizie 304/2015- N 799/2012 RG TRIB și sentința emisă la data de 30.05.2011 de către Curtea Lodi, confirmată de Curtea de Apel Milano la data de 28.05.2013, definitivă la data de 13.07.2013, nr. de referință decizie 640/2011-511/2011 RG TRIB.

Referitor la măsura preventivă dispusă cu privire la persoana solicitată, Înalta Curte reține că aceasta este obligatorie în situația în care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, însă, în prezent, măsura arestării preventive în vederea predării persoanei solicitate A. nu se mai justifică, dat fiind faptul că instanța de control judiciar a desființat hotărârea primei instanțe de punere în executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Italia, iar măsura arestării preventive a fost luată tocmai pentru a se putea face predarea acesteia către autoritățile judiciare emitente ale mandatului.

Sub un alt aspect, în rejudecare instanța va face și aplicarea dispozițiilor legale referitoare la deducerea perioadei arestării provizorii și a arestării în vederea predării.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte va admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 34/2023 din data de 06 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022.

Va desființa sentința penală atacată, încheierea din camera de consiliu din 06 februarie 2023 prin care s-a respins declarația de abținere și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Va revoca măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. dispusă prin Sentința penală nr. 34 din data de 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

Va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatul de arestare nr. x din data de 06 aprilie 2023 emis de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în același dosar, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 34/2023 din data de 06 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022.

Desființează sentința penală atacată, încheierea din camera de consiliu din 06 februarie 2023 prin care s-a respins declarația de abținere și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Revocă măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. dispusă prin Sentința penală nr. 34 din data de 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatul de arestare nr. x din data de 06 aprilie 2023 emis de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în același dosar, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 aprilie 2023.

GGC - NN