ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.05.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1880/2010

HOTĂRÂRE
21.05.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1880/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul

G.D.A. prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești a solicitat ca

prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta SC V.R. SA Sucursala

Pitești să îl elimine din baza de date privind datornicii.

Prin sentința civilă nr. 5489 din 1

octombrie 2008 Judecătoria Pitești a respins cererea reclamantului ca

neîntemeiată întrucât din probatoriu administrat în cauză a rezultat că acesta

nu mai figurează în aceste evidențe.

Apelul declarat împotriva acestei

sentințe de reclamant a fost respins ca nefondat de Tribunalul Argeș prin

decizia civilă nr. 23 din 26 ianuarie 2009.

Împotriva acestei decizii reclamantul

a declarat recurs ce a fost soluționat de Curtea de Apel Pitești iar prin

decizia civilă nr. 609/R din 26 martie 2009 s-a admis recursul, s-a casat

decizia recurată și sentința nr. 5489 din 1 octombrie 2008 și s-a trimis cauza

spre competentă soluționare Tribunalului Comercial Argeș, reținându-se că

litigiul dedus judecății este unul comercial.

Prin sentința comercială nr. 687 din 30

iunie 2009 Tribunalul Comercial Argeș a respins cererea reclamantului

constatând că acesta (reclamantul) nu mai figurează în baza de date a pârâtei

și că aceasta (pârâta) nu mai poate fi obligată la daune-interese deoarece nu i

se poate reproșa un comportament culpabil.

Apelul declarat împotriva sentinței nr.

687/C din 30 iunie 2009 a Tribunalului Comercial Argeș a fost respins ca

nefundat de Curtea de Apel Pitești prin decizia nr. 108/A-C din 13 noiembrie

2009, reținând, în esență, că reclamantul nu a dovedit, începând cu data la

care pârâta a declarat că reclamantul nu mai figurează în baza de date, faptul

contrar că el figurează în această bază de date.

Împotriva acestei decizii reclamantul G.D.A.

a declarat recurs solicitând admiterea recursului, desființarea deciziei

recurate și pe fond admiterea acțiunii.

Ca o chestiune prealabilă, înalta

Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 și 20 (1)-(3) din

Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepția insuficientei

timbrări a cererii de recurs, având în vedere că invocarea acesteia primează

înaintea oricărei alte cereri și invocării altor excepții, formulate în fața

instanțelor de judecată, și a reținut:

Art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată,

privind taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile introduse

la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute

de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către

persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la

termenul stabilit de către instanță.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr.

146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care

partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează ca

netimbrată.

Față de

dispozițiile legale evocate se constată că recursul declarat de către

recurentul - reclamant G.D.A. nu a fost însoțit de taxa judiciară de timbru,

recurentul fiind citat pentru termenul de judecată din data de 21 mai 2010 cu

mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru de 4 lei (file 6 dosar recurs).

În

raport de împrejurarea că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare

potrivit mențiunii citația emisă pentru termenul de judecată din data de 21 mai

2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează

să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 146/1997,

modificată și respectiv art. 30 pct. 1 și pct. 5 din Normele metodologice de

aplicare a legii, și să dispună anularea recursului ca insuficient timbrat.

LEGII

Anulează recursul declarat de

reclamantul G.D.A. împotriva deciziei nr. 108/A-C din 13 noiembrie 2009 a

Curții de Apel Pitești, secția comercială de contencios administrativ și

fiscal, ca insuficient timbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 328/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Argeș, reclamanta SC A.R.A.V.I.G. SA București, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA Cluj Napoca
ÎCCJ 2010-01-12
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința arbitrală nr. l din 11 ianuarie 2008, Camera de Comerț și Industrie Argeș a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de
ÎCCJ 2009-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3049/2009
area căii de atac. Prin nr. 54/A-C din 20 mai 2009 Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondat apelul și a obligat apelanta-pârâtă să plătească intimatei-reclamante 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel curtea
ÎCCJ 2010-05-18
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1779/2010
SC A. SA prin director T.M.N a solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat. Intimații – reclamanți D.R., O.C., M.G. și A.V. au depus întâmpinare invocând excepția lipsei calității de exercițiu a numiților D.M. și D.V.R., iar pe fo
ÎCCJ 2015-02-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 801/2015
a solicitat respingerea recursului ca nefondat, depunând acte conform art. 305 C. proc. civ. Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat, în cauză fiind îndeplinite condițiile art. 723 1 C. p
Sursă