ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2781/2008

Asupra cererii de

recurs de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată că, prin decizia civilă nr. 34 din 27 februarie

2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, s-a admis apelul declarat de pârâta reclamantă SC P.I. SRL împotriva

sentinței nr. 1130 din 10 septembrie 2007 a Tribunalului Prahova, în sensul că,

reclamanta pârâtă și intervenienta au fost obligate și la 10.828,80 lei

reprezentând beneficiul nerealizat și la 1.190,21 cheltuieli de încălzire.

Împotriva deciziei Curții

de Apel au formulat recurs reclamanta I.M. și intervenienta în nume propriu I.C.

Din analiza

înscrisurilor aflate la dosar, Înalta Curte constată că, deși recurentele au

fost legal citate pentru termenul de astăzi cu mențiunea de a depune o de taxă

judiciară de timbru de 131 lei, și un timbru judiciar de 3 lei, acestea nu au

înțeles să se conformeze dispozițiilor instanței. Se constată, astfel, că

obligația ce le revenea, sub aspectul timbrajului, nu este insuficient

satisfăcută.

Potrivit

art. 20 din Legea nr. 146/1997: „

(1) Taxele judiciare de timbru se

plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în

cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în

cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va

pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de

judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în

acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se

percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară. (3)

Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu

anularea acțiunii sau a cererii.”

Potrivit art. 3 din O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr.

123/1997: „(2)

În

cazul în care cererile prevăzute la alin. (1), indiferent dacă privesc fondul

sau o cale de atac, au ca obiect o valoare mai mare de 1.000 lei, se aplică

timbre judiciare de 1,5 lei, dacă valoarea este de peste 1.000 lei, se aplică

timbre judiciare de 3 lei, iar dacă valoarea este de peste 10.000 lei, se

aplică timbre judiciare de 5 lei.”

Art. 9

din același act normativ prevede că, pentru „cererile pentru care se datorează

timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate

corespunzător.

În cazul

nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform

prevederilor legale in vigoare referitoare la taxa de timbru.”

Pentru considerentele

de fapt și de drept reținute mai sus, se va anula ca netimbrat, recursul

declarat de reclamanta I.M. și intervenienta în nume propriu I.C. împotriva

deciziei civile nr. 34 din 27 februarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte va

respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimata

pârâtă deoarece, la primul termen de judecată, recurentele au înțeles să

renunțe la judecata recursului declarat și nu au mai depus nici taxa judiciară

de timbru și timbrul judiciar.

În aceste condiții,

cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, respectiv onorariul de avocat

de 1.700 euro, este nu numai nefondată, dar și în dezacord cu litera și

spiritul dispozițiilor art. 274 alin. (3) și 275 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca

netimbrat, recursul declarat de reclamanta I.M. și intervenienta în nume

propriu I.C. împotriva deciziei civile nr. 34 din 27 februarie 2008 a Curții de

Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Respinge cererea

privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimata pârâtă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 8 octombrie 2008.