ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.03.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1089/2008

HOTĂRÂRE
18.03.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1089/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea ce a format obiectul Dosarului nr.

2389/113/2006 al Tribunalului Brăila reclamanta SC F.E.M.N. SA Ploiești - S.D.F.E.E.

Brăila a acționat în judecată pe pârâții SC L.S.C. SRL Brăila, SC B. SA Brăila

și BCR - Sucursala Danubiu Brăilaîn contradictoriu cu care a solicitat să se

constate nulitatea absolută parțială a contractului autentic din 30 martie 2004

de vânzare-cumpărare cu ipotecă.

Această

vânzare-cumpărare privește construcția C2 port trafo în suprafață de 37,74 mp și

terenul aferent de 54,98 mp situată în Brăila, vândută de pârâta SC B. SA Brăila

către pârâta SC L.S.C. SRL Brăila.

Reclamanta a mai

solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se constate că înscrierea

proprietății respective în evidențele Biroului de C.F. a Judecătoriei Brăila nu

este valabilă.

Pârâta SC L.S.C. SRL

Brăila, în cursul judecării cauzei la fond, a solicitat chemarea în garanție a SC

evicțiune.

Prin sentința nr. 46/Com

din 13 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, acțiunea reclamantei a

fost respinsă, ca nefondată; s-a respins prin aceeași sentință și cererea de

chemare în garanție.

Pentru a hotărî

astfel instanța de fond a reținut că încheierea contractului de

vânzare-cumpărare ce face obiectul cauzei a fost valabil perfectată în

considerarea titlului de proprietate respectiv certificatul din 29 iulie 1997

prin care vânzătoarea, respectiv SC B. SA Brăila, proprietar al terenului nu

avea nici o interdicție de vânzare, noul contract de vânzare-cumpărare din 30

martie 2004 fiind valabil transcris și în cartea funciară.

Apelul declarat de

reclamantă împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a fost respins ca

nefondat de Curtea de Apel Galați, secția comercială maritimă și fluvială, care

a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și a aplicat

corect legea.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri, reclamanta SC F.E.M.N. SA Ploiești - S.D.F.E.E. Brăila a

declarat recurs, a solicitat admiterea recursului și schimbarea în tot a

hotărârii recurate.

A susținut în

motivarea recursului său că deține în proprietate construcția reprezentând

postul trafo încă din anul 1972 iar această construcție îi este utilă pentru

realizarea obiectului său de activitate respectiv distribuția și furnizarea

energiei electrice; contractul ce face obiectul acțiunii, a susținut recurenta

s-a încheiat cu fraudarea legii și a avut o cauză ilicită.

A mai susținut

recurenta că SC B. SA Brăila a obținut în mod abuziv certificatul de atestare a

dreptului de proprietate pentru suprafața de teren pe care se află postul

trafo, în baza H.G. nr. 834/1991, care prevede că se eliberează certificate de

atestare a dreptului de proprietate doar pentru „terenurile aflate în

patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat necesare desfășurării

obiectului lor de activitate”; instanțele anterioare nu au ținut seama că

reclamanta are titlu de proprietate pentru acest teren.

Recursul reclamantei

este nefondat.

Potrivit

reglementărilor cuprinse în art. 948 C. civ. pentru validitatea unei convenții

sunt necesare întrunirea următoarelor condiții esențiale: capacitatea de a

contracta, consimțământul valabil al părților ce se obligă, un obiect

determinat, o cauză licită.

La încheierea

contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 30 martie 2004 condițiile de

mai sus au fost respectate așa cum s-a menționat și în hotărârea instanței de

apel.

Cum în prezenta cauză

nu se poate face compararea titlurilor de proprietate - fiind vorba de o

acțiune în constatarea nulității unei convenții - operațiunea de comparare a

titlurilor de proprietate fiind posibilă numai într-o acțiune în revendicare,

recursul reclamantei se constată că este nefondat.

Constatându-se de

asemenea că instanța de apel a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, cu

aplicarea corectă a legii, în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

recursul reclamantei urmează a fi respins.

Respinge, ca

nefondat,

recursul

declarat de reclamanta SC F.E.M.N. SA Ploiești, S.D.F.E.E. Brăila împotriva Deciziei

civile nr. 52/A din 30 mai 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă

și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 martie 2008.

Sursă