ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 757/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10

aprilie 2012 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios

administrativ și fiscal, pârâta Garda Financiară, Comisariatul General a

invocat excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 2756 din 05 august 2011 emis

de către Președintele A.N.F.P., în contradictoriu cu reclamantul B.A. și pârâta

A.N. F.P.

În motivarea

excepției, reclamanta a arătat că Ordinul nr. 2756 din 05 august 2011 este

nelegal pentru că a fost emis de către o unitate teritorială a Gărzii

Financiare, care nu mai avea personalitate juridică, iar conducătorul

instituției, respectiv comisarul șef de secție, nu mai avea atribuția de numire

în funcția publică a personalului de execuție din subordinea sa, invocând

prevederile art. 1 pct. 4 din H.G. nr. 566/2011 prin care au fost modificate

prevederile art. 5 din H.G. nr. 1324/2009 și art. 4 alin. (3) din Ordinul nr. 985

din 11 aprilie 2011 emis de către A.N.F.P. care, în opinia sa, a fost încălcat.

Prin apărările

formulate în cauză, reclamantul a solicitat respingerea excepției de

nelegalitate invocată.

Prin sentința nr. 186

din 23 mai 2012 a Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și

fiscal a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 2756 din 05 august 2011

invocată de către pârâta Garda Financiară, Comisariatul General, ca

neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele:

- Prin Ordinul nr. 2756

din 05 august 2011 emis de către A.N.F.P. s-a dispus redistribuirea pe perioadă

determinată a reclamantului pe postul aferent funcției corespunzătoare

categoriei funcționarilor publici de execuție de comisar clasa a I-a, grad

profesional superior din cadrul Gărzii Financiare, secția Sibiu, începând cu

data de 08 august 2011.

S-a reținut astfel că

acest ordin a fost emis de către A.N.F.P. și nu de către secția Sibiu a Gărzii

Financiare, cum se susține de către pârâtă.

Prima instanță a

reținut că, într-adevăr, prin art. 1 pct. 4 din H.G. nr. 566 din 01 iunie 2011,

au fost modificate prevederile art. 5 din H.G. nr. 1324/2009 în sensul

dispunerii că secțiile județene și secția Municipiului București sunt unități

teritoriale ale Gărzii Financiare, fără personalitate juridică, în subordinea

Comisariatului General, precum și prevederile art. 3 alin. (4) ale aceluiași

act normativ în sensul stabilirii în competența comisarului general a

atribuțiilor privind numirea, angajarea, promovarea, sancționarea și eliberarea

din funcție, în condițiile legii, a personalului de execuție din Garda Financiară.

Însă, în speță, nu

este vorba despre o numire într-o funcție publică, ci de redistribuirea,

potrivit art. 104 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, unui funcționar public

aflat în corpul de rezervă al funcționarilor publici pe o funcție publică temporar

vacantă.

Prin urmare, faptul

că urmare a primirii cererii reclamantului, comisarul șef al secției Sibiu a

Gărzii Financiare a solicitat redistribuirea unui funcționar public din corpul

de rezervă pe funcția vacantă temporar de comisar, clasa a I-a, grad

profesional superior nu reprezintă o încălcare a prevederilor legale ce

stabilesc competența comisarului general de numire în funcțiile publice a

personalului de execuție din Garda Financiară.

În plus, reclamantul

avea posibilitatea de a depune cererea de redistribuire direct la A.N.F.P.,

dispozițiile legale care reglementează redistribuirea funcționarilor din corpul

de rezervă necondiționând redistribuirea acestora de existența vreunei

solicitări din partea conducătorilor instituțiilor la care funcționarii publici

au fost redistribuiți sau a celor care au obligația de a numi funcționarii

publici redistribuiți cu caracter temporar sau definitiv.

În ceea ce privește

susținerile pârâtului referitoare la emiterea Ordinului nr. 2756 din 05 august 2011

cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordinul A.N.F.P. nr. 985 din 11

aprilie 2011, instanța a reținut că prevederile acestui din urmă ordin

reglementează modalitatea de testare profesională a funcționarilor publici din

Corpul de rezervă al funcționarilor publici. Testarea profesională a

funcționarilor publici din Corpul de rezervă al funcționarilor publici fiind

necesară în cazul în care există mai multe persoane care îndeplinesc condițiile

specifice pentru ocuparea funcției publice respective, caz în care, potrivit art.

104 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 188/1999, A.N.F.P., în colaborare cu

autoritatea sau instituția publică în care se află funcția publică vacantă, organizează

o testare a funcționarului public care urmează a fi redistribuit.

Din actele dosarului

nu a rezultat că ar fi fost depuse și alte cereri de redistribuire și că ar fi

existat mai multe persoane care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocupare

funcției publice respective, motiv pentru care nu era necesar a se organiza o

testare profesională, așa încât dispozițiile legale care reglementează

modalitatea de testare profesională a funcționarilor publici din Corpul de

rezervă al funcționarilor publici nu își găsesc aplicabilitatea în cauză.

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs Garda Financiară, Comisariatul General și Comisarul

General al Gărzii Financiare.

Cererea de recurs

comună a celor doi pârâți a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ. în sensul că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea

greșită a legii, arătându-se în concret că este greșită aprecierea instanței că

nu sunt incidente dispozițiile art. 5 din H.G. nr. 1324/2009 deoarece în

conformitate cu prevederile art. 5 din Ordinul nr. 2576 din 5 august 2011 Garda

Financiară, secția Județeană Sibiu avea obligația să comunice A.N.F.P. actul de

numire a intimatul-reclamant în termen de 10 zile de la emiterea acestuia. În

opinia recurenților ordinul contestat a fost emis pentru punerea sa în aplicare

de către secția Județeană Sibiu, care la acel moment nu mai avea personalitate

juridică iar conducătorul instituției nu mai avea atribuția de numire în

funcția publică a personalului de execuție din subordinea sa.

S-au apreciat ca

fiind eronate și concluziile instanței privitoare la testarea profesională a

funcționarilor publici din Corpul de rezervă al funcționarilor publici, prin ignorarea

art. 4 alin (3) din Ordinul nr. 985 din 11 aprilie 2011 al A.N.F.P.

Intimații B.A. și A.N.F.P.

au formulat întâmpinări prin care și-au susținut punctul de vedere prezentat și

în fața primei instanțe, răspunzând punctual celor două motive de recurs

subsumate art. 304 pct. 9 C. proc. civ. de către recurenți.

Examinând cauza din

perspectiva obiectului ei, a normelor legale în raport de care s-a procedat la

analiza excepției de nelegalitate, Înalta Curte reține că recursul este nefondat

și îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare:

- În cadrul litigiului

declanșat de reclamantul B.A. având ca obiect obligarea pârâților Comisariatul

General al Gărzii Financiare, Comisarul General din cadrul Comisariatului

General al Gărzii Financiare și Garda Financiară, secția Județeană Sibiu la

emiterea deciziei de numire a reclamantului în funcția de comisar, clasa a I-a,

grad profesional superior din cadrul Gărzii Financiare, secția Județeană Sibiu,

începând cu data de 8 august 2011, cu plata de despăgubiri, primul pârât a uzat

de dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, invocând pe cale de

excepție nelegalitatea Ordinului nr. 2756 emis la 5 august 2011 de Președintele

A.N.F.P.

Prin actul

administrativ individual în discuție s-a dispus redistribuirea pe o perioadă determinată

a reclamantului pe postul aferent funcției corespunzătoare categoriei

funcționarilor publici de execuție de comisar clasa I, grad profesional

superior din cadrul Gărzii Financiare, secția Sibiu, începând cu data de 8

august 2011 (fila 13 dosar fond).

În mod just

verificarea legalității actului s-a făcut prin prisma dispozițiilor legale în

baza și în executarea cărora a fost emis, observându-se că motivele de nelegalitate

invocate de pârâta Garda Financiară-Comisariatul General nu se susțin.

Astfel, chiar dacă art.

5 și art. 3 alin. (4) din H.G. nr. 1324/2008 privind organizarea și funcționarea

Gărzii Financiare au suferit modificări prin H.G. nr. 566/2011, începând cu 9

iunie 2011, în sensul că numirea, angajarea, promovarea, sancționarea și

eliberarea din funcție, în condițiile legii, a personalului de execuție din

Garda Financiară revin în competența comisarului general, actul administrativ

individual cenzurat în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 vizează

redistribuirea, în conformitate cu art. 104 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, a

unui funcționar public aflat în corpul de rezervă al funcționarilor publici pe

o funcție temporară vacantă.

Așadar, contrar susținerilor

pârâtei, nu au fost încălcate normele legale referitoare la competența exclusivă

a comisarului general de numire în funcțiile publice a personalului de execuție

din Garda Financiară.

De asemenea, în mod corect,

a fost apreciată ca nefondată afirmația pârâtei referitoare la încălcarea dispozițiilor

art. 4 alin. (3) din Ordinul A.N.F.P. nr. 985 din 11 aprilie 2011, avându-se în

vedere că nu sunt aplicabile în speță prevederile acestui ordin care

reglementează modalitatea de testare profesională a funcționarilor publici din corpul

de rezervă al funcționarilor publici. Probatoriul administrat a evidențiat că

reclamantul a fost singurul funcționar public din Corpul de rezervă, domiciliat

în Sibiu, care îndeplinea la data redistribuirii atât condițiile generale cât

și pe cele specifice pentru ocuparea prin redistribuire a funcției publice în

discuție. Rezultă deci, că Ordinul Președintelui A.N.F.P. din 5 august 2011 a

fost emis cu respectarea legii.

Nu sunt incidente în

speță dispozițiile referitoare la obligativitatea testării profesionale a

reclamantului, interpretarea dată de recurenți art. 4 alin. (4) din Ordinul nr.

985/2011 fiind eronată față de circumstanțele cauzei.

În acest context, nu

sunt motive pentru casarea sau modificarea sentinței recurate și față de

dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr.

554/2004 modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Garda Financiară, Comisariatul General împotriva sentinței nr. 186

din 23 mai 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 14 februarie 2013.