ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 757/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 757/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 10 aprilie 2012 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, pârâta Garda Financiară, Comisariatul General a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 2756 din 05 august 2011 emis de către Președintele A.N.F.P., în contradictoriu cu reclamantul B.A. și pârâta A.N. F.P. În motivarea excepției, reclamanta a arătat că Ordinul nr. 2756 din 05 august 2011 este nelegal pentru că a fost emis de către o unitate teritorială a Gărzii Financiare, care nu mai avea personalitate juridică, iar conducătorul instituției, respectiv comisarul șef de secție, nu mai avea atribuția de numire în funcția publică a personalului de execuție din subordinea sa, invocând prevederile art. 1 pct. 4 din H.G.
nr. 566/2011 prin care au fost modificate prevederile art. 5 din H.G. nr. 1324/2009 și art. 4 alin. (3) din Ordinul nr. 985 din 11 aprilie 2011 emis de către A.N.F.P. care, în opinia sa, a fost încălcat. Prin apărările formulate în cauză, reclamantul a solicitat respingerea excepției de nelegalitate invocată. Prin sentința nr. 186 din 23 mai 2012 a Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 2756 din 05 august 2011 invocată de către pârâta Garda Financiară, Comisariatul General, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele: - Prin Ordinul nr. 2756 din 05 august 2011 emis de către A.N.F.P.
s-a dispus redistribuirea pe perioadă determinată a reclamantului pe postul aferent funcției corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție de comisar clasa a I-a, grad profesional superior din cadrul Gărzii Financiare, secția Sibiu, începând cu data de 08 august 2011. S-a reținut astfel că acest ordin a fost emis de către A.N.F.P. și nu de către secția Sibiu a Gărzii Financiare, cum se susține de către pârâtă. Prima instanță a reținut că, într-adevăr, prin art. 1 pct. 4 din H.G. nr. 566 din 01 iunie 2011, au fost modificate prevederile art. 5 din H.G.
nr. 1324/2009 în sensul dispunerii că secțiile județene și secția Municipiului București sunt unități teritoriale ale Gărzii Financiare, fără personalitate juridică, în subordinea Comisariatului General, precum și prevederile art. 3 alin. (4) ale aceluiași act normativ în sensul stabilirii în competența comisarului general a atribuțiilor privind numirea, angajarea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a personalului de execuție din Garda Financiară. Însă, în speță, nu este vorba despre o numire într-o funcție publică, ci de redistribuirea, potrivit art. 104 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, unui funcționar public aflat în corpul de rezervă al funcționarilor publici pe o funcție publică temporar vacantă.
Prin urmare, faptul că urmare a primirii cererii reclamantului, comisarul șef al secției Sibiu a Gărzii Financiare a solicitat redistribuirea unui funcționar public din corpul de rezervă pe funcția vacantă temporar de comisar, clasa a I-a, grad profesional superior nu reprezintă o încălcare a prevederilor legale ce stabilesc competența comisarului general de numire în funcțiile publice a personalului de execuție din Garda Financiară. În plus, reclamantul avea posibilitatea de a depune cererea de redistribuire direct la A.N.F.P., dispozițiile legale care reglementează redistribuirea funcționarilor din corpul de rezervă necondiționând redistribuirea acestora de existența vreunei solicitări din partea conducătorilor instituțiilor la care funcționarii publici au fost redistribuiți sau a celor care au obligația de a numi funcționarii publici redistribuiți cu caracter temporar sau definitiv.
În ceea ce privește susținerile pârâtului referitoare la emiterea Ordinului nr. 2756 din 05 august 2011 cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordinul A.N.F.P. nr. 985 din 11 aprilie 2011, instanța a reținut că prevederile acestui din urmă ordin reglementează modalitatea de testare profesională a funcționarilor publici din Corpul de rezervă al funcționarilor publici. Testarea profesională a funcționarilor publici din Corpul de rezervă al funcționarilor publici fiind necesară în cazul în care există mai multe persoane care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice respective, caz în care, potrivit art. 104 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 188/1999, A.N.F.P., în colaborare cu autoritatea sau instituția publică în care se află funcția publică vacantă, organizează o testare a funcționarului public care urmează a fi redistribuit.
Din actele dosarului nu a rezultat că ar fi fost depuse și alte cereri de redistribuire și că ar fi existat mai multe persoane care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocupare funcției publice respective, motiv pentru care nu era necesar a se organiza o testare profesională, așa încât dispozițiile legale care reglementează modalitatea de testare profesională a funcționarilor publici din Corpul de rezervă al funcționarilor publici nu își găsesc aplicabilitatea în cauză. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Garda Financiară, Comisariatul General și Comisarul General al Gărzii Financiare. Cererea de recurs comună a celor doi pârâți a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. în sensul că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, arătându-se în concret că este greșită aprecierea instanței că nu sunt incidente dispozițiile art. 5 din H.G. nr. 1324/2009 deoarece în conformitate cu prevederile art. 5 din Ordinul nr. 2576 din 5 august 2011 Garda Financiară, secția Județeană Sibiu avea obligația să comunice A.N.F.P. actul de numire a intimatul-reclamant în termen de 10 zile de la emiterea acestuia. În opinia recurenților ordinul contestat a fost emis pentru punerea sa în aplicare de către secția Județeană Sibiu, care la acel moment nu mai avea personalitate juridică iar conducătorul instituției nu mai avea atribuția de numire în funcția publică a personalului de execuție din subordinea sa.
S-au apreciat ca fiind eronate și concluziile instanței privitoare la testarea profesională a funcționarilor publici din Corpul de rezervă al funcționarilor publici, prin ignorarea art. 4 alin (3) din Ordinul nr. 985 din 11 aprilie 2011 al A.N.F.P. Intimații B.A. și A.N.F.P. au formulat întâmpinări prin care și-au susținut punctul de vedere prezentat și în fața primei instanțe, răspunzând punctual celor două motive de recurs subsumate art. 304 pct. 9 C. proc. civ. de către recurenți. Examinând cauza din perspectiva obiectului ei, a normelor legale în raport de care s-a procedat la analiza excepției de nelegalitate, Înalta Curte reține că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare: - În cadrul litigiului declanșat de reclamantul B.A.
având ca obiect obligarea pârâților Comisariatul General al Gărzii Financiare, Comisarul General din cadrul Comisariatului General al Gărzii Financiare și Garda Financiară, secția Județeană Sibiu la emiterea deciziei de numire a reclamantului în funcția de comisar, clasa a I-a, grad profesional superior din cadrul Gărzii Financiare, secția Județeană Sibiu, începând cu data de 8 august 2011, cu plata de despăgubiri, primul pârât a uzat de dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, invocând pe cale de excepție nelegalitatea Ordinului nr. 2756 emis la 5 august 2011 de Președintele A.N.F.P. Prin actul administrativ individual în discuție s-a dispus redistribuirea pe o perioadă determinată a reclamantului pe postul aferent funcției corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior din cadrul Gărzii Financiare, secția Sibiu, începând cu data de 8 august 2011 (fila 13 dosar fond).
În mod just verificarea legalității actului s-a făcut prin prisma dispozițiilor legale în baza și în executarea cărora a fost emis, observându-se că motivele de nelegalitate invocate de pârâta Garda Financiară-Comisariatul General nu se susțin. Astfel, chiar dacă art. 5 și art. 3 alin. (4) din H.G. nr. 1324/2008 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare au suferit modificări prin H.G. nr. 566/2011, începând cu 9 iunie 2011, în sensul că numirea, angajarea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a personalului de execuție din Garda Financiară revin în competența comisarului general, actul administrativ individual cenzurat în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 vizează redistribuirea, în conformitate cu art. 104 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, a unui funcționar public aflat în corpul de rezervă al funcționarilor publici pe o funcție temporară vacantă.
Așadar, contrar susținerilor pârâtei, nu au fost încălcate normele legale referitoare la competența exclusivă a comisarului general de numire în funcțiile publice a personalului de execuție din Garda Financiară. De asemenea, în mod corect, a fost apreciată ca nefondată afirmația pârâtei referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Ordinul A.N.F.P. nr. 985 din 11 aprilie 2011, avându-se în vedere că nu sunt aplicabile în speță prevederile acestui ordin care reglementează modalitatea de testare profesională a funcționarilor publici din corpul de rezervă al funcționarilor publici. Probatoriul administrat a evidențiat că reclamantul a fost singurul funcționar public din Corpul de rezervă, domiciliat în Sibiu, care îndeplinea la data redistribuirii atât condițiile generale cât și pe cele specifice pentru ocuparea prin redistribuire a funcției publice în discuție.
Rezultă deci, că Ordinul Președintelui A.N.F.P. din 5 august 2011 a fost emis cu respectarea legii. Nu sunt incidente în speță dispozițiile referitoare la obligativitatea testării profesionale a reclamantului, interpretarea dată de recurenți art. 4 alin. (4) din Ordinul nr. 985/2011 fiind eronată față de circumstanțele cauzei. În acest context, nu sunt motive pentru casarea sau modificarea sentinței recurate și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Garda Financiară, Comisariatul General împotriva sentinței nr. 186 din 23 mai 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 februarie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.