ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 612/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 612/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 263 din 27
aprilie 2004, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios
administrativ, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta T.M., împotriva
pârâtei Casa Județeană de Pensii Arad, s-a anulat hotărârea nr. 375 din 5
ianuarie 2004, emisă de pârâtă, care a fost obligată să emită o nouă hotărâre
prin care să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de art. 1, coroborat
cu art. 3 din Legea nr. 309/2002.
În motivarea soluției s-au
reținut: „înscrierile din livretul militar, care confirmă efectuarea stagiului
militar în detașamente de muncă, (…) chiar dacă din evidența detașamentelor și
unităților de muncă întocmită de Arhivele Naționale, nu rezultă că unitatea
militară în cauză face parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii”.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, criticând-o pentru
nelegalitate, susținând în esență că U.M. 03858 Focșani, unde soțul reclamantei
a efectuat stagiul militar, nu a funcționat în cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii, potrivit nomenclatorului pus la dispoziție, de către
Arhivele Statului și Notei nr. 2784/2003, a Casei Naționale de Pensii și Alte
Drepturi de Asigurări Sociale.
Recursul este întemeiat.
Este necontestat că soțul
decedat al intimatei-reclamante a efectuat stagiul militar în perioada 12
noiembrie 1956 - 30 decembrie 1958, la U.M. 03858 Focșani, ca „montator C.F.”.
Dar potrivit prevederilor art.
1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege,
numai persoanele, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în
detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în
perioada 1950 - 1961.
Deci, prin această
reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite
cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de
lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă, și nu
în cadrul unor unități militare, iar a doua condiție este ca acele detașamente
să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Or în cauză, soțul decedat
al intimatei-reclamante a satisfăcut serviciul militar în cadrul unei unități
militare, U.M. 03858 Focșani, din cadrul fostului Minister al Forțelor Armate.
La cererea instanței de fond, Centrul Militar Județean Arad a comunicat cu
adresa nr. A-1001 din 19 aprilie 2004, că: U.M. 03858 Focșani nu a făcut parte
din Direcția Generală a Serviciului Muncii, conform tabelului cu evidența
detașamentelor și unităților de muncă din cadrul Direcția Generale a
Serviciului Muncii, întocmit de Arhivele Naționale și completărilor ulterioare.
Așa fiind,
intimata-reclamantă nu este îndreptățită legal să primească drepturile
conferite de art. 3 din Legea nr. 309/2002, potrivit căruia, numai soția celui
decedat, din categoria celor prevăzuți la art. 1, va putea beneficia de o
îndemnizație de ½ din îndemnizația ce s-ar fi cuvenit soțului decedat,
întrucât soțul decedat al acesteia nu s-a aflat în situația reglementată
limitativ de prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, nefiind îndreptățită la
indemnizație.
În concluzie, recursul este
întemeiat, sentința atacată va fi casată și rejudecând cauza, acțiunea va fi
respinsă, actul administrativ emis de pârâtă, fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Casa Județeană de Pensii Arad împotriva sentinței civile nr. 263 din 27 aprilie
2004, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios
administrativ.
Casează sentința atacată și
în fond, respinge acțiunea.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 3 februarie 2005.