ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 70/2024

Ședința publică din data de 11 ianurie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 25.03.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., Pășuni și Terenuri Agricole Botoșani a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva S.A. prin Direcția Silvică Botoșani, obligarea instituțiilor pârâte la atribuirea directă a dreptului de gestionare a Fondului de Vânătoare nr. 24 "Românești" din județul Botoșani.

Prin sentința nr. 236 din 14.09.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de competență materială a instanței, invocată de instituțiile pârâte prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect "obligare emitere act administrativ" formulată de reclamanta A., Pășuni și Terenuri Agricole Botoșani în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor-Romsilva S.A. prin Direcția Silvică Botoșani, în favoarea Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal,dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe, la data de 06.10.2022, sub nr. x/2022.

Prin sentința nr. 128 din 8 decembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Silvică Botoșani și a respins cererea de chemare în judecată a reclamantei A., Pășuni și Terenuri Agricole Botoșani, prin președinte B., îndreptată împotriva acestei pârâte, în raport de excepția reținută. Totodată, a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței nr. 128 din 8 decembrie 2022 a Curții de Apel Suceava a declarat recurs reclamanta A., Pășuni și Terenuri Agricole Botoșani, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.

În dezvoltarea cererii formulate a susținut, după reiterarea situației de fapt deduse judecății, citarea dispozițiilor art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 și a celor cuprinse la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1221/2010, că Asociația, prin membrii săi, a cumulat o suprafață de teren de peste 50% din suprafața Fondului de Vânătoare Românești, dovadă fiind tabelele cu proprietari și suprafețele de teren. Totodată, având în vedere că îndeplinește condițiile stabilite de lege, a solicitat admiterea acțiunii și atribuirea directă a dreptului de gestionare a Fondului de Vânătoare nr. 24 "Românești" din județul Botoșani.

În final a expus soluțiile pronunțate de instanța de fond asupra celor două excepții invocate și a considerat că hotărârea atacată nu este motivată, adică nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, conform art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., precum și faptul că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, conform art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Regia Națională a Pădurilor - Romsilva S.A. prin Direcția Silvică Botoșani a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală.

Prin întâmpinarea depusă de intimatul-pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor s-a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, apreciindu-se că motivele de recurs indicate nu sunt incidente în cauză, întrucât prima instanță a motivat soluția pronunțată, atât în fapt, cât și în drept, respingând acțiunea.

S-a mai depus răspuns la întâmpinare de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care acesta a susținut că achiesează la apărările formulate de cealaltă autoritate publică pârâtă chemată în judecată, conform argumentelor arătate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității cererii de recurs, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă Regia Națională a Pădurilor - Romsilva S.A. prin Direcția Silvică Botoșani, Înalta Curte o apreciază întemeiată și o va admite, urmând să constate că recursul reclamantei este nul, pentru motivele ce succed.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte amintește că recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. Motivele de recurs sunt instituite, așadar, prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:…d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același Cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) din același cod, sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de articolul 488 din C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile legale amintite.

În speță, recurenta-reclamantă a clamat incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., însă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinței de fond, prin care să arate în ce constă, în concret, nelegalitatea acesteia din perspectiva motivelor invocate, raportat la soluția pronunțată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanță în fundamentarea hotărârii, pentru a putea fi încadrate în textele de lege precizate, care, prin urmare, au fost invocate exclusiv în mod formal.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs și susținerile recurentei, reține caracterul nemotivat al căii de atac, aceasta limitându-se să reitereze aspectele ce vizează situația de fapt dedusă judecății, să citeze dispozițiile legale considerate relevante și să invoce cazurile de casare după expunerea soluțiilor pronunțate de prima instanță cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Direcției Silvice Botoșani și inadmisibilității acțiunii.

Se constată, așadar, că recursul nu conține motive care să poată fi încadrate în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., invocate în susținerea căii de atac exercitate, reclamanta neformulând nicio critică veritabilă de nelegalitate la adresa sentinței atacate din perspectivele evidențiate.

Or, față de rigorile ce caracterizează calea de atac a recursului, modalitatea de redactare a cererii formulate de recurenta-reclamantă nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curți, învestite cu verificarea legalității sentinței atacate. În egală măsură, reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinței de fond, dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

În aceste condiții, reținând că nu este posibilă o încadrare a motivelor formulate într-unul dintre cazurile de casare reglementate de art. 488 din C. proc. civ. și constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de instanță, în temeiul art. 489 alin. (2) din același cod, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursului exercitat de recurenta-reclamantă.

În considerarea argumentelor expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor impuse de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din același cod, va constata nul recursul declarat de reclamantă și va menține sentința de fond atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A., Pășuni și Terenuri Agricole Botoșani împotriva sentinței nr. 128 din 8 decembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.