ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4909/2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal,

Obiect al prezentei judecăți este acțiunea exercitată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (denumită UEFISCDI în continuare), cauza având ca obiect „anulare act administrativ” - Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 și Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de UEFISCDI.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 1142 din 21 iunie 2022, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității acțiunii.

Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației.

Admite acțiunea exercitată de reclamantul A., cu domiciliul ales la B. S.P.A.R.L., în mun. București, Sectorul 1, b-dul (...), în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, cu sediul în mun. București, Sectorul 1, str. (...), și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, cu sediul în mun. București, Sectorul 1, str. (...), și, în consecință: anulează Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 și Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-pârâtă Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, solicitând admiterea căii de atac, cu consecința casării sentinței atacate, iar, pe fond, să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a susținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea eronată a normelor de drept material [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.].

Prin acțiunea introdusă, reclamantul în mod intenționat încearcă să inducă instanței faptul că atribuțiile UEFISCDI ar fi cele care de fapt legal aparțin CNATDCU, atribuții care privesc analizarea pe fond a unor sesizări depuse în baza Ordinului MECS nr. 5229 din 17 august 2020. După primirea sesizărilor UEFISCDI a procedat corect și legal când a emis următoarele acte:

UEFISCDI, în conformitate cu dispozițiile legale din Ordinului MECS nr. 5229 din 17 august 2020 pentru aprobarea metodologiei lor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, nu avea dreptul legal de a analiza, cenzura și/sau modifica înțelesul unei reclamații.

Astfel argumentația ca pentru emiterea adreselor UEFISCDI, mai sus precizate, ar fi trebuit aplicate dispozițiile din reglementările legale care stabilesc modalitatea de emitere a actelor administrative (motivate, argumentate și susținute conform prevederilor din Codul administrativ) rugăm instanța de judecată să constate că, potrivit OME nr. 5229/2020, UEFISCDI are doar rol de registratură și nu are dreptul legal de a analiza/aviza, inclusiv juridic, sesizările primite.

De asemenea, UEFISCDI, având rol distinct doar de registratură, de natură administrativă premergătoare, instituția doar constată existența  unor înscrisuri, imparțial, care nu are legătură cu fondul sesizărilor, UEFISCDI nefiind reprezentatul legal al CNATDCU.

În acest sens, UEFISCDI a aplicat aceeași procedură de verificare din punct de vedere administrativ a sesizărilor, din anul 2016, până în prezent, respectând astfel toate dispozițiile și reglementările legale aplicabile inclusiv cele venite” pe toată perioada menționată, din partea autorilor sesizării sau din partea Ministerul Educației.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 681/2011 și art. 1 din Anexa 3 a OM nr. 5229/2020, sesizările se înregistrează la UEFISCDI și se verifică doar existența documentelor prevăzute în art. 3 din Anexa nr. 3 a OM nr. 5229/2020, fără să se aprecieze/evalueze conținutul acestora, demers, de tip registratură (chiar dacă nu este   specificat expres termenul registratură) corespunde etapei premergătoare a constituirii de către Secretariatul Tehnic al CNATDCU, din cadrul M.E., a dosarului de analiză a sesizării.

Menționează că după constituirea dosarului de către Secretariatul Tehnic, se demarează procesul de analiză și soluționare a sesizării de către CNATDCU și, în plus, noțiunea de Secretariat Tehnic este menționată acolo unde există reprezentantul legal al CNATDCU, UEFISCDI neavând legal această calitate.

Având în vedere cele de mai sus, solicită ca instanța să admită recursul așa cum a fost formulat și să caseze hotărârea recurată cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată

Apărarea formulată în cauză

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, solicitând, în principal, constatarea nulității recursului promovat, iar, în subsidiar, respingerea acestuia, ca neîntemeiat.

Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de către intimat, Înalta Curte o va respinge, ca nefondată.

Se arată prin întâmpinarea depusă faptul că, deși este invocat drept motiv de recurs art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susține la modul general faptul că „hotărârea a fost dată cu aplicarea eronată a normelor e drept material”, fără a indica în mod concret textele de lege a căror aplicare ar conduce în speță la o soluție contrară celei reținute prin sentința recurată.

În susținerea acestei excepții, intimatul mai arată că nu se poate reanaliza situația de fapt prin intermediul recursului, astfel că nu poate fi primit un motiv de recurs atunci când, deși se invocă nelegalitatea hotărârii, în realitate se critică situația de fapt reținută, modul de interpretare a probelor.

Înalta Curte constată că elementele de ordin critic dezvoltate în cererea de recurs se subsumează motivului prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de altfel invocat ca temei juridic al cererii, în memoriul de recurs.

Recurenta a învederat care sunt aspectele de nelegalitate pe care le apreciază ca fiind incidente în cauză, indicând în acest sens dispozițiile de drept pretins încălcate, ori greșit aplicate de instanță, raportându-se la soluția pronunțată și la argumentele folosite de instanța de fond în fundamentarea hotărârii.

În consecință, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului.

Nici excepția lipsei de interes nu este întemeiată în cauză, recurenta-pârâtă urmărind un folos practic în urma acestui demers efectuat.

Asupra recursului promovat, din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentă, Înalta Curte precizează că acesta este incident când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind vorba despre cauze de nelegalitate și nu de netemeinicie ale hotărârii judecătorești.

Așadar, criticile de netemeinicie a hotărârii, respectiv, cele care vizează situația de fapt, nu pot face obiectul recursului, după cum s-a reținut în cele de mai sus.

Cel de-al optulea motiv de recurs presupune faptul că, fie instanța de fond nu a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie a recurs la aceste texte, însă le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, ori le-a aplicat greșit. În toate cazurile, pentru a constitui un motiv de recurs încălcarea sau aplicarea greșită a normei de drept material trebuie să se reflecte în dispozitivul hotărârii atacate, în caz contrar recurentul neputând justifica o vătămare de natură a impune casare deciziei.

Din perspectiva greșitei aplicări a normelor de drept material, Înalta Curte reține că, în esență, ceea ce se critică, este aprecierea instanței de fond cu privire la calitatea de act administrativ a actelor anulate prin sentința recurată, respectiv adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 și adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, adrese emise de către recurenta-pârâtă Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

Din actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că intimatul-reclamant A. a solicitat prin prezentul demers judiciar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și recurenta-pârâtă Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, anularea „actelor administrative” enunțate mai sus. Acestea vizează teza de doctorat intitulată „Dimensiunea angajării Armatei României în operații întrunite multinaționale”.

În mod eronat, prima instanță a anulat toate adresele contestate, analizându-le din punct de vedere al condițiilor de legalitate care vizează actele administrative.

Constată Înalta Curte că, în ceea ce privește adresele care fac obiectul prezentului dosar, acestea poartă ștampila „registratura” și nu fac altceva decât să constituie o operațiune prin sunt înaintate către autoritatea abilitată să cerceteze, sesizările referitoare la teza de doctorat a reclamantului-intimat.

Potrivit art. (2) lit. c) din Legea nr. 554/2002, actul administrativ „reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică , în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.”

Așadar, actul administrativ reprezintă o manifestare de voință făcută în scopul nașterii, modificării sau stingerii raporturilor juridice, a cărei realizare este garantată prin forța de constrângere a statului, sau constată situații juridice reglementate de lege, cum ar fi, spre exemplu, diploma universitară.

Nu orice manifestare de voință este un act juridic, simpla manifestare a unei opinii din partea unei instituții publice administrative, nefiind un act administrativ.

De asemenea, potrivit dispozițiilor legale, citate de însăși instanța de fond cu privire la atribuțiile recurentei-pârâte în procedura de soluționare a sesizărilor cu privire la respectarea standardelor de calitate sau etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cazul unei teze de doctorat, respectiv art. (1) din OMEC nr. 5229/2020,” orice persoană fizică sau juridică. poate sesiza, în scris, prin intermediul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Consiliul general al CNATDCU…”.

Conform art. 5 din OMEC nr. 5229/2020, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și Inovării verifică în termen de maximum 3 zile respectarea cerințelor prevăzute de art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ și admiterea sesizării spre analiză și soluționare de către CNATDCU.

(2)

Dacă în urma verificării din punct de vedere administrativ se constată nerespectarea prevederilor

art. 3

, UEFISCDI notifică, în termen de maximum 15 zile de la înregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate și clasează forma inițială a sesizării.

(3)

Dacă sesizarea este admisă, ea se anonimizează cu privire la datele de identificare ale autorului sesizării pentru protejarea identității persoanei fizice sau juridice care a depus-o, de către UEFISCDI, și se încarcă în platformă.

(4)

Decizia de clasare sau de admitere spre analiză a sesizării se publică pe site-ul www.cnatdcu.ro și este comunicată autorului sesizării.

(5)

Platforma notifică Secretariatul tehnic al CNATDCU și președintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare și soluționare a sesizării.

Potrivit

Art. 3. -

Sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, denumită în continuare sesizare, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

a)

să conțină date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, respectiv: numele și prenumele, codul numeric personal (CNP), adresa de domiciliu, adresa de corespondență electronică, pentru persoanele fizice, și date de identificare și adresele oficiale ale instituției, asociației, organizației etc., pentru persoanele juridice, incluse într-un document denumit Date_identificare_autor_sesizare;

b)

să conțină date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituția care a eliberat diploma de doctor în baza respectivei teze de doctorat, incluse într-un document denumit Date_identificare_teza;

c)

să prezinte, anexat, copii ale documentelor consultate în baza cărora persoana fizică sau juridică formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare și a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cărți publicate etc.), incluse într-un document/fișier/arhivă electronică denumit „Anexe”;

d)

să conțină o motivare argumentată a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională ori cu privire la existența plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză, inclusă într-un document denumit „Motivație”. Art. 4. - Sesizarea și anexele sale se depun și se înregistrează oficial la UEFISCDI, inclusiv prin mijloace electronice.

Ulterior, potrivit

Art. 26. -

În cazul în care Consiliul general al CNATDCU decide că nu au fost respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv în ceea ce privește plagiatul, CNATDCU propune MEC, în baza unor rapoarte externe de evaluare, luarea următoarelor măsuri, alternativ sau simultan:

a)

retragerea calității de conducător de doctorat/atestatului de abilitare;

b)

retragerea titlului de doctor;

c)

retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți doctoranzi.

Art. 27. -

Platforma notifică Secretariatul tehnic al CNATDCU, IOSUD și UEFISCDI cu privire la decizia CNATDCU. IOSUD are obligația de a transmite decizia CNATDCU autorului tezei de doctorat, iar UEFISCDI are obligația de a informa autorul sesizării despre decizia CNATDCU. Aceștia au la dispoziție 10 zile de la data comunicării pentru formularea unei contestații privitoare la procedură.

Art. 28. -

Consiliul general al CNATDCU are la dispoziție 10 zile pentru formularea răspunsului la contestație.

Art. 29. -

(1)

Contestația se înregistrează la MEC și se încarcă în platformă de Secretariatul tehnic al CNATDCU.

Așadar, adresele anulate de către prima instanță prin care sunt înaintate seizările primite nu dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, astfel că nu pot fi analizate ca fiind acte administrative.

Ele reprezintă simple operațiuni tehnice care pot fi contestate și astfel cenzurate de către instanță, în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, operațiunile administrative nu sunt exceptate controlului judecătoresc, cu condiția, însă, ca operațiunea administrativă să fie dedusă judecății împreună cu actul administrativ a cărui emitere a precedat-o.

Analiza pe care recurenta-pârâtă o face în această procedură vizează modul în care este concepută sesizarea persoanei, neavând nicio conotație asupra conținutului tezei de doctorat. Analiza pe fond a sesizării este realizată, așa cum rezultă din cuprinsul textelor legale mai sus citate, de către CNATDCU, printr-o decizie care poate fi contestată.

Nu adresa de înaintare prin care este verificată strict formal sesizarea depusă este cea care produce efecte juridice, ci decizia finală a CNATDCU care atestă că nu au fost respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv în ceea ce privește plagiatul

Or, în cazul dedus judecății, intimatul-reclamant nu a contestat, așa cum prevăd dispozițiile legale mai sus citate, decizia CNATDCU, iar în cadrul acestei acțiuni și actele premetgătoare emise, ci a contestat exclusiv adresele de înaintare care nu au calitatea de acte administrative.

În concluzie, Înalta Curte apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material, respectiv dispozițile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 și dispozițiile OMEC nr. 5229/2020.

Astfel, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul promovat și va casa sentința atacată.

În rejudecare, având în vedere că acțiunea, astfel cum a fost formulată, nu este întemeiată, Înalta Curte o va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția nulității recursului și excepția lipsei de interes în susținerea recursului invocate de intimatul-reclamant A.

Admite recursul declarat de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării împotriva sentinței civile nr. 1142 din 21 iunie 2022 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare, respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 31 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.