ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2568/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, la data de 31 martie 2010, reclamantul L.D. a chemat în judecată pe pârâta C.N.A.S. și a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Ordinului Președintelui C.N.A.S. nr. 952/2009, ca nelegal, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a deținut funcția de președinte, director general al C.A.S. Tulcea, numit prin Ordinul Președintelui C.N.A.S.

nr. 265/2008; că drepturile și obligațiile ce îi reveneau în această calitate au fost exercitate, respectiv aduse la îndeplinire în temeiul contractului de management nr. 5561 din 10 septembrie 2008, încheiat cu C.N.A.S. în baza art. 288 alin. (4) din Legea nr. 95/2006; că prin Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 3/2009 s-a dispus suspendarea acestui contract de management, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de soluționare a dosarului nr. 288/P/2008 al D.N.A. și, ulterior, prin Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 329/2009 s-a dispus revocarea mandatului acordat de Președintele C.N.A.S.

reclamantului în calitate de președinte – director general; că în art. 4 din Ordin se prevedea că actul va fi comunicat reclamantului și își va produce efectele de la data încetării motivelor de suspendare din funcție, dar prin Ordinul nr. 952/2009, a cărui anulare a solicitat-o în prezenta cauză, s-a dispus modificarea art. 4 din Ordinul nr. 329/2009, în sensul că acesta își va produce efectele de la data comunicării. Astfel, a arătat reclamantul, ordinul atacat este nelegal și se impune anularea sa, întrucât, potrivit art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză, iar în speță consimțământul nu a fost acordat.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, având în vedere, în esență, că situației de fapt îi sunt aplicabile dispozițiile din contractul de management nr. 5561 din 10 septembrie 2008 și H.G. nr. 972/2006, incidente în cauză fiind dispozițiile art. 1532 și următoarele C. civ., deci cele cu referire la contractul de mandat, care poate înceta prin revocare unilaterală, conform art. 1552 pct. 1 C. civ. A arătat pârâta că invocarea dispozițiilor art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a fost greșită, întrucât reclamantul nu a fost funcționar public în exercitarea mandatului de Președinte Director General al C.A.S.

Tulcea, contractul său de management reprezentând un contract de mandat, și, deși reclamantul a făcut parte din corpul funcționarilor publici, obiectul cererii de chemare în judecată nu privește aspectul funcției de funcționar public de execuție, din documentele depuse la dosar și actele normative invocate (art. 288 din Legea nr. 95/2006 și H.G. nr. 972/2006), rezultând că postul de președinte director general nu este o funcție publică. 2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 262/ CA din 15 iulie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că motivele invocate de reclamant în susținerea acțiunii prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 329/2009, respectiv nesocotirea dispozițiilor art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/2009, care ar atrage anularea sa, nu sunt întemeiate.

Astfel, instanța de fond a reținut că raporturile de serviciu ale reclamantului, care a ocupat funcția de președinte, director general la C.A.S. Tulcea, s-au desfășurat în baza contractului de management nr. 5561 din 10 septembrie 2008, încheiat între C.N.A.S., în calitate de mandant și reclamant, în calitate de manager (mandatar), durata contractului fiind pe o perioadă de 4 ani, începând cu data numirii în funcție a acestuia prin ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 265/2008. S-a mai reținut, în considerentele hotărârii atacate, că pârâta a emis Ordinul nr. 952/2009 cu respectarea dispozițiilor art. 33 alin. (2) din H.G.

nr. 972/2006 pentru aprobarea S.C.N.A.S., coroborate cu prevederile art. 1552 și art. 1553 C. civ., ca și ale contractului de management încheiat între părți, fiind aplicabile și dispozițiile art. 969 C. civ., astfel că dispozițiile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora „….Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză”, nu sunt aplicabile, funcția de președinte, director general al C.A.S. Filiala Tulcea fiind ocupată de reclamant în baza contractului de management sus menționat, încheiat în baza H.G. nr. 972/2006, în aplicarea art. 266 alin. (3) și (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Constatând că nu sunt îndeplinite condițiile art. 274 C. proc. civ., instanța a respins și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul L.D., criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurentul – reclamant a arătat că instanța de fond nu a observat împrejurările în care a fost emis ordinul contestat și nu a interpretat coroborat prevederile contractuale și legale aplicabile, mărginindu-se la a reține că revocarea contractului de mandat produce efecte de la data luării la cunoștință, potrivit art. 1552 și 1553 C. civ. și art. 10 alin. (2) din contract.

Mai precis, partea a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, la data revocării, contractul de management era suspendat pe durată nedeterminată, conform Ordinului nr. 3/2009 al președintelui C.N.A.S., și că dispozițiile legale care reglementează funcția de președinte, director general al C.A.S. conferă acestuia un statut similar funcționarului public, atrăgând incidența art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999. Chiar dacă punctul de vedere anterior nu ar fi primit, ar trebui ca funcția de președinte, director general să fie asimilată personalului contractual, atrăgând aplicabilitatea prevederilor similare din Codul Muncii. În consecință, recurentul - reclamant a arătat că revocarea nu-și putea conduce efectele decât la data încetării cauzei de suspendare, motiv pentru care Ordinul nr. 952/2009 al Președintelui C.N.S.A.S.

trebuia anulat. 4. Apărările intimatei Prin întâmpinarea depusă la dosar, C.N.A.S. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, argumentând pe larg teza potrivit căreia contractul de mandat al președintelui, director general al C.J.A.S. este supus regulilor de drept comun al contractului de mandat, cuprinse în Codul Civil, iar nu prevederilor Ordinului muncii sau ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. În susținerea acestui punct de vedere, intimata - pârâtă a invocat, în principal, dispozițiile art. 288 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, art. 33 din S.C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare și art. 1 din Metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al C.N.A.S.

și a posturilor de președinți, directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora, aprobată prin Ordinul președintelui C.N.S.A.S. nr. 15/2008. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul - reclamant și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., ținând seama și de susținerile și apărările cuprinse în întâmpinare și în concluziile scrise depuse de ambele părți la dosar, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Recurentul – reclamant a fost numit în funcția de președinte – director general al C.A.S.

Tulcea prin Ordinul Președintelui C.N.S.A.S. nr. 265/2008, în temeiul căruia a fost încheiat contractul de management nr. 5561 din 10 septembrie 2008, potrivit art. 288 din Legea nr. 15/2006. Prin Ordinul nr. 3/2009, contractul de management a fost suspendat până la soluționarea dosarului nr. 288/P/2008 al D.N.A., secția de combatere a corupției, în care recurentul – reclamant fusese trimis în judecată, în temeiul art. 18 pct. 2 și 20 din H.G. nr. 972/2006 pentru aprobarea S.C.N.A.S. Ulterior, prin Ordinul nr. 329/2009, Președintele C.N.S.A.S. a dispus revocarea mandatului acordat recurentului – reclamant, pentru motivul prevăzut în art. 33 alin. (5) din Statutul C.N.A.S. și art. 10 pct. 1 lit. c) din contractul de mandat, constând în modificarea cu este 50 % a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii contractului de management.

Inițial, conform art. 4 din Ordinul nr. 329/2009, s-a stabilit revocarea din funcție să aibă loc la data încetării motivelor de suspendare, dar prin Ordinul nr. 952/2009, dedus judecății în prezenta cauză, art. 4 din Ordinul nr. 329/2009 a fost modificat, în sensul că efectele acestuia se produc de la data comunicării. Nelegalitatea pe care o invocă recurentul – reclamant vizează, așadar, data producerii efectelor ordinului la revocare din funcție, iar nu însăși măsura revocării. Având în vedere conținutul prevederilor din legislația primară și secundară care compun cadrul normativ al funcției de președinte – director general al casei județene de asigurări de sănătate, instanța de control judiciar constată că soluția adoptată de judecătorul fondului reflectă interpretarea și aplicarea corectă a legii în raport cu împrejurările de fapt ale cauzei, nefiind susceptibilă de critici potrivit art. 304 pct. 9 sau 304 1 C. proc.

civ. Astfel, potrivit art. 288 din Legea nr. 95/2006 și art. 33 din S.C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006, drepturile și obligațiile președintelui - director general al C.A.S. și condițiile în care se exercite funcția sunt cele prevăzute în contractul de management, iar art. 2 alin. (3) din Metodologia aprobată prin Ordinul președintelui C.N.S.A.S. nr. 15/2008 prevede expres că acest contract de management are natură civilă și se supune regulilor generale referitoare la mandat, prevăzute de Codul civil.

Această normă juridică îndeplinește cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate, în măsură să asigure destinatarilor ei posibilitatea de a-și orienta conduita, având o reprezentare adecvată a cadrului exercitării funcției de președinte - director general al casei de asigurări de sănătate, motiv pentru care Înalta Curte reține că trimiterea pe care partea o face la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale Codului Muncii este lipsită de fundament. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și al art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de L.D. împotriva sentinței civile nr. 262/ CA din 15 iulie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2011.