ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 68/2023

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 20.01.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, având ca obiect contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 364/A din data de 29.04.2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2018.

În opinia petentului, există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor care urmează să judece contestația în anulare formulată de acesta este afectată din cauza imixtiunii colegilor judecătorilor care fac parte din completul de judecată căruia i-a fost repartizată cauza, dar și din cauza calității de medic a numitei B..

În esență, acesta a motivat cererea de strămutare prin aceea că nu are certitudinea că nu vor fi intervenții din partea completului care a dispus achitarea dr. B. pentru infracțiunea de ucidere din culpă.

Prin cererea de strămutare, petentul a solicitat și administrarea probei testimoniale, constând în audierea martorului C..

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 26.01.2023.

Conform rezoluției din data de 20.01.2023 s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Pitești, în conformitate cu disp. art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești la data de 01.02.2023 s-a arătat, în esență, faptul că prin Decizia penală nr. 364/A din data de 29 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2018, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești și inculpata B. împotriva Sentinței penale nr. 1018/11.09.2020, pronunțată de Judecătoria Pitești, în Dosarul nr. x/2018.

A fost desființată, în parte, sentința. A fost înlăturată dispoziția de condamnare a inculpatei B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., cu toate consecințele.

A fost înlăturată dispoziția de admitere a acțiunilor civile formulate de părțile civile: A., Spitalul Județean de Urgență Pitești, Serviciul Județean de Ambulanță Argeș și obligarea inculpatei la plata despăgubirilor civile către acestea.

Rejudecând, a fost achitată inculpata B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă exercitată de părțile civile A., Spitalul Județean de Urgență Pitești și Serviciul Județean de Ambulanță Argeș.

A fost menținută, în rest, sentința.

A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă A. împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Pitești a reținut, în esență, că în cauză nu sunt întrunite elementele infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (1) și 2 din C. pen., împrejurările în care a survenit decesul numitului D., neconstituind o faptă care să fie prevăzută de legea penală, întrucât lipsește legătura de cauzalitate sub aspectul laturii obiective.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare petentul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, și repartizată aleatoriu completului C 10A, cu prim termen de judecată la 1 martie 2023.

De asemenea, din informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești rezultă faptul că petentul a fost încunoștințat cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit și de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

La termenul din data de 08.02.2023, petentul a fost lipsă, prezentându-se apărătorul ales al intimatei B., avocat E., ocazie cu care a pus concluzii de respingere a cererii de strămutare și a solicitat cheltuieli judiciare în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu de avocat, depunând înscrisuri în susținerea cererii.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, în ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror.

Astfel, se constată îndeplinită această condiție, petentul având calitatea de contestator în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare.

De asemenea, se constată că au fost respectate și exigențele disp. art. 73 alin. (2) și (3) C. proc. pen., în sensul că petentul a fost încunoștințat cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de trimite memorii și de a se prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii de strămutare

Prin cererea de strămutare, petentul a invocat cazul de strămutare privind existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Strămutarea este un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte reține că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate. În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Examinând cauza în raport de aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. Astfel, nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

Criticile petentului vizează, în esență, greșita soluție de achitare a inculpatei B., modalitatea greșită prin care instanța de apel a interpretat și administrat probele de la dosar, dar și aprecierea eronată asupra situației de fapt.

Înalta Curte apreciază criticile nefondate, reținând că modul de instrumentare sau de soluționare a unei cauze nu poate constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice și solide, motiv de strămutare a unei cauze.

De asemenea, modalitatea de apreciere sau de administrare a probelor nu poate da naștere unor suspiciuni obiective de parțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe, în absența unor dovezi obiective, cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze susținerile petentului și să fundamenteze temerea că judecarea cauzei de către acea instanță s-ar realiza într-un climat marcat de părtinire.

Mai mult, constată că cererea de strămutare vizează o situație ipotetică, petentul invocând în cerere că nu are certitudinea că nu vor exista intervenții din partea completului care a dispus achitarea intimatei B., neindicând în mod concret argumente care să conducă la existența unor suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea judecătorilor la acest moment procesual.

Cu privire critica vizând existența unor suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești ar fi afectată ca urmare a calității de medic a intimatei B., Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, nefiind susținută de argumente de natură obiectivă care să ducă la concluzia că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești ar fi viciată.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În conformitate cu disp. baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

III. Cu privire la cererea intimatei B., formulată prin avocat, de obligare a petentului la plata sumei de 2.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare, Înalta Curte urmează să o cenzureze, constatând că este fondată în parte.

Reține că intimata, prin avocat, a depus la dosarul cauzei înscrisuri în susținerea cererii, respectiv Factura fiscală nr. x/03.02.2023 și lista unor tranzacții bancare efectuate prin unitatea bancară F. .

În analiza acestei cereri, Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 276 alin. (6) din C. proc. pen. care statuează în sensul că, în celelalte cazuri decât cele prevăzute expres de legea procesual penală, instanța penală stabilește obligația de restituire a cheltuielilor judiciare făcute de părți, potrivit legii civile.

Art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. stabilește regula generală potrivit căreia: Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Conform art. 451 alin. (2) teza I din C. proc. civ.: Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele Costin c. României, Străin c. României, Stere și alții c. României, Raicu c. României).

Examinând actele dosarului, se reține că activitatea concretă desfășurată de apărătorul ales al intimatei B. a constat în formularea unor concluzii orale cu ocazia dezbaterilor cererii de strămutare formulată de petentul A., cauza fiind de o complexitate redusă.

Or, din cele expuse se poate constata că activitatea depusă de avocatul intimatei nu justifică acordarea unei sume de 2.000 RON cu titlu de onorariu avocațial, astfel cum a solicitat cu ocazia dezbaterilor, disproporția între onorariu și activitatea efectiv desfășurată fiind evidentă.

În raport de circumstanțele concrete ale cauzei, Înalta Curte va admite cererea intimatei B., prin avocat, și va obliga petentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către intimata B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către intimata B..

Obligă petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 februarie 2023.

GGC - NN