ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 526/2025

Ședința publică din data de 03 decembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de față, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 2 octombrie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la o instanță de același grad, în apropierea județului Argeș, respectiv la Curtea de Apel București.

În susținerea cererii, petentul a arătat că, anterior, dosarul nr. x/2021 a mai fost judecat de către Curtea de Apel Pitești, fiind dispusă o soluție de trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de fond - Judecătoria Topoloveni, prin decizia 333/10.04.2024. Având în vedere considerentele care au stat la baza soluției de trimitere a cauzei spre rejudecare, petentul a susținut că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței ar fi afectată.

Totodată, petentul a arătat că rechizitoriul în baza căruia a fost trimis în judecată ar cuprinde motive neîntemeiate și nesusținute de niciun mijloc de probă, aspecte care nu ar fi fost analizate de Curtea de Apel Pitești.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) când Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța ierarhic superioară, informațiile se cer președintelui curții de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menționat au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Pitești.

Prin informațiile transmise de Curtea de Apel Pitești, în conformitate cu art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., s-a arătat că simplele afirmații formulate de petent nu sunt de natură a conduce la concluzia existenței unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată în vreun fel.

Deopotrivă, s-a precizat că, la nivelul secției penale din cadrul Curții de Apel Pitești există condiții optime pentru înfăptuirea dezideratului asigurării bunei desfășurări a procesului penal și respectării dreptului la un proces echitabil. Astfel, s-a arătat că judecata a avut loc în condiții optime, fără a se aduce atingere, în vreun mod, obiectivității și imparțialității completului investit cu soluționarea dosarului x/2021

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a data de 02.10.2025, sub dosar nr. x/2025.

La primul termen de judecată din data de 22 octombrie 2025, cauza a fost amânată ca urmare a admiterii cererii formulate de petent în vederea angajării unui avocat ales și pentru pregătirea apărării, fiind stabilit termen pentru dezbaterea cererii de strămutare, la data de 3 decembrie 2025, când Înalta Curte a luat concluziile participanților prezenți, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate și de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispozițiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea constituie un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calității părților.

Una din cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

În schimb, suspiciunea individuală vizează un anumit judecător sau mai mulți judecători, iar motivele pot fi identice sau diferite în privința fiecăruia. În această ipoteză, mijlocul procedural îl constituie excepția de incompatibilitate care trebuie să fie invocată și analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul constă în înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Prin urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, instanța verifică dacă există o suspiciune rezonabilă colectivă, în sensul afectării imparțialității întregii instanțe din cauza împrejurărilor cauzei sau a calității părților.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Analizând împrejurările cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni de natură a pune sub semnul îndoielii desfășurarea procesului cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale în fața Curții de Apel Pitești, nefiind identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.

În cauză, niciuna dintre cerințele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen. nu este îndeplinită, neputându-se reține împrejurări care să conducă la existența unei îndoieli rezonabile asupra imparțialității și obiectivității întregului corp de magistrați din cadrul instanței.

Susținerile formulate de petent, potrivit cărora la nivelul instanței sesizate s-ar constata existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, ca urmare a soluției anterioare de trimitere a cauzei spre rejudecare, nu sunt însoțite de probe ori indicii concrete care să justifice o suspiciune rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a instanței în ansamblul său.

Faptul că, printr-o hotărâre anterioară, instanța de apel a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, nu este de natură, prin el însuși, să afecteze imparțialitatea judecătorilor instanței învestite ulterior cu soluționarea cauzei și nici să creeze aparența unei lipse de obiectivitate, întrucât exercitarea controlului judiciar reprezintă o atribuție legală a instanței, realizată în cadrul competențelor prevăzute de lege.

Susținerile petentului referitoare la pretinsa netemeinicie a rechizitoriului și la modul de analiză a probatoriului de către instanță privesc fondul cauzei și nu pot constitui temei pentru strămutare.

Aprecierea caracterului echitabil al unei proceduri judiciare nu poate fi realizată exclusiv prin raportare la percepțiile subiective ale părții, ci impune analiza existenței unor fapte obiective și verificabile, care să genereze îndoieli rezonabile privind imparțialitatea instanței. Or, în cauză, cererea de strămutare se întemeiază pe afirmații generale și nemulțumiri față de soluțiile pronunțate anterior, fără a fi indicate împrejurări concrete care să depășească cadrul normal al exercitării actului de justiție.

În ceea ce privește calitatea părților, petentul nu a indicat motive concrete din care să rezulte că aceasta ar putea afecta imparțialitatea instanței, în sensul art. 71 din C. proc. pen.

De asemenea, nu au fost invocate și nici nu rezultă din actele dosarului împrejurări care să contureze existența unui pericol de tulburare a ordinii publice, în accepțiunea textului legal menționat.

În aceste condiții, nu se poate reține că, la nivelul Curții de Apel Pitești, nu ar exista condiții pentru respectarea garanțiilor inerente unui proces echitabil.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 decembrie 2025.