ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 368/2025

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 03 septembrie 2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Pitești, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În susținerea demersului procesual promovat, petentul a argumentat că respingerea succesivă a cererilor sale în aproximativ 20 de dosare anterioare generează, în percepția sa, o temere obiectivă privind posibilitatea respingerii și a prezentei cauze. Totodată, petentul a apreciat că magistrații care au pronunțat hotărârile în cauzele indicate în cuprinsul cererii de strămutare ar fi nesocotit prevederile legale și ar fi manifestat o atitudine părtinitoare față de partea adversă B..

Referitor la cauza a cărei strămutare este solicitată, petentul a arătat că este nemulțumit față de modul în care s-a desfășurat ancheta penală și față de soluțiile dispuse de organele judiciare competente.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat, în esență, că, la data de 11.07.2025, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub numărul de dosar x/2025, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței nr. 26/II/2/2022 din data de 16.06.2025, emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă plângerea petentului împotriva soluției de clasare dispusă în cadrul aceluiași dosar penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești. S-a mai arătat că dosarul nr. x/2025 a fost repartizat automat în sistem informatic, primind termen de judecată la data de 09 septembrie 2025.

La data de 28 august 2025, s-a depus la dosar cererea de strămutare a judecării dosarului nr. x/2025 formulată de petentul A., care a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre competentă soluționare.

Verificând motivele invocate, Curtea de Apel Pitești a învederat, în esență, că, în raport de motivele invocate de petent în susținerea cererii de strămutare, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității completului învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2025 sau la concluzia că, la această instanță, petentul nu va beneficia de toate garanțiile necesare pentru o corectă soluționare a cauzei, în deplină legalitate și cu obiectivitate.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de nepărtinire, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se reține că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2025 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau a calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Pitești a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.

Simpla împrejurare că judecătorii Curții de Apel Pitești au mai judecat și alte cauze care îl priveau pe petent, iar soluțiile pronunțate nu i-au fost favorabile acestuia, nu este de natură să afecteze nici măcar la nivel de aparență imparțialitatea întregului corp al magistraților din cadrul acestei instanțe, în condițiile în care, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și împrejurările cauzei.

De altfel, în cazul în care se creează premisele unei incompatibilități, legiuitorul a prevăzut alte remedii procesuale, părțile având dreptul de a formula cerere de recuzare de îndată ce au aflat despre existența cazului de incompatibilitate.

Se reține că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina)

Prin urmare, aspectele învederate de petent prin cererea de strămutare referitoare la soluționarea mai multor cauze pe rolul Curții de Apel Pitești nu sunt prin ele însăși suficiente să trezească îndoieli cu privire la imparțialitate, dispozițiile care reglementează competența instanțelor de judecată presupunând în mod frecvent astfel de situații.

Or, dacă doar din cauza acestei împrejurări imparțialitatea judecătorilor ar fi pusă sub semnul întrebării, legiuitorul ar fi exclus de plano competența teritorială a instanței începând cu o a doua cauză civilă sau penală a aceluiași petent.

Este adevărat că pentru a determina existența, într-un anumit caz, a unui motiv întemeiat cu privire la lipsa de imparțialitate a unei instanțe, punctul de vedere al celui care se îndoiește de imparțialitate trebuie luat în considerare, dar acesta nu joacă un rol decisiv, factorul determinant constând în a ști dacă putem considera această teamă ca fiind justificată în mod obiectiv (cauza Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).

Or, faptul că alte cereri formulate de petent au fost respinse nu poate conduce la concluzia existenței unei suspiciuni rezonabile privind afectarea imparțialității judecătorilor instanței, întrucât simpla afirmație a părții potrivit căreia judecătorii ar fi respins neîntemeiat respectivele cereri dintr-o pretinsă atitudine părtinitoare față de partea adversă B. nu poate fundamenta nici măcar în aparență un temei pentru reținerea unei încălcări a principiului imparțialității. O asemenea afirmație reflectă, în realitate, doar percepții și aprecieri subiective, de natură pur personală, ale petentului.

În ceea ce privește criticile referitoare la modul de desfășurare a anchetei penale, precum și la soluțiile adoptate de organele judiciare competente în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Înalta Curte reține că instanța sesizată cu cererea de strămutare a judecării unei cauze penale nu examinează și nu se pronunță asupra fondului acesteia. În concret, faptele și împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei țin de asigurarea condițiilor privind desfășurarea normală a procesului penal, condiție ce vizează și interesează toate părțile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

Ca urmare, nemulțumirile exprimate de petent cu privire la modul de soluționare, în cursul urmăririi penale, a plângerii formulate constituie expresia poziției lui față de soluția de clasare dispusă de procurorul de caz și menținută de procurorul ierarhic superior, care poate fi valorificată în mod corespunzător în cadrul plângerii împotriva soluției de clasare, ce face obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită, iar nu un temei obiectiv pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

În consecință, aspectele invocate de petent nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la o pretinsă părtinire a întregului corp al judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza cu privire la care a fost formulată prezenta cerere.

De altfel, se constată că toate aspectele invocate de petent prin cererea de strămutare au un caracter general, argumentele fiind expuse într-o manieră abstractă, respectiv prezentate exclusiv sub forma unor simple afirmații care nu pot fi verificate și care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare.

Așadar, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiție, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Pitești.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Pitești.

Obligă pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2025.