ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 08.03.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2011 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, având ca obiect apelurile declarate de inculpații A. și alții împotriva sentinței penale nr. 264 din data de 11 iulie 2022, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. x/2011, vizând latura civilă a cauzei.

În opinia sa, există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În susținerea acestei cereri, petentul a invocat faptul că a formulat plângere împotriva soluției de clasare cu privire la numiții F. Ioan și B., ambii magistrați la Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală sub nr. x/2022 și, având în vedere calitatea de magistrați a celor doi intimați, a apreciat că soluția pronunțată a fost influențată.

De asemenea, a arătat că prin sesizarea înregistrată la Inspecția Judiciară - Direcția de Inspecție pentru Judecători sub nr. 20-2231, a solicitat declanșarea cercetării disciplinare a magistraților C., D., E. și F., toți având calitatea de judecători la Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În privința sesizării adresate Inspecției Judiciare, a precizat faptul că a adus la cunoștința acesteia abuzurile și erorile judiciare săvârșite, în condițiile în care acești magistrați au pronunțat multiple soluții nelegale care au făcut obiectul dosarelor nr. x/2014, y/2018, z/2018, w/2018, t/2018, s/2018, q/2018, r/2012 și 1043/90/2012, dosare care au fost pronunțate cu încălcarea normelor de drept material și procesual.

Un alt argument adus în susținerea cererii de strămutare a constat în faptul că mai mulți judecători din cadrul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie au formulat declarații de abținere în cauza a cărei strămutare se solicită. În condițiile în care judecătorii și-au spus părerea cu privire la cauză, a apreciat că imparțialitatea acestora este știrbită.

În plus, a invocat faptul că se află în litigiu inclusiv cu președintele secției penale a Curții de Apel Pitești, judecătorul F..

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 22.03.2023.

Prin rezoluția din data de 08.03.2023, s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Pitești, în conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Pitești la data de 17.03.2023 s-a arătat faptul că, prin sentința penală nr. 264 din data de 11 iulie 2022, pronunțată în dosarul x/2011, Tribunalul Vâlcea au fost respinse, ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile G., domiciliat în comuna Ciocadia, sat Bengești, județ Gorj, H. (moștenitor al părții civile Cinteză Mica), domiciliată în Tg. Jiu, județ Gorj, I., domiciliat în comuna Albeni, sat Mirosloveni, județ Gorj, J., domiciliată în București, str. x, K., domiciliată în comuna Baia de Fier, județ Gorj, L., domiciliat în Tg. Jiu, județ Gorj, M., domiciliată în București, str. x, și N., domiciliat în București, bd. x, (moștenitori ai părții civile O.), P., domiciliat în Craiova, str. x, , județ Dolj, Q., domiciliată în comuna Albeni, sat Mirosloveni, județ Gorj, (moștenitorul părții civile R.), S. (moștenitorul părții civile T.), cu sediul ales pentru comunicarea actelor la Cab. av. U., cu sediul în București.

A fost respinsă, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată de partea civilă V., cu sediul în comuna Novaci, sat Pociovaliștea, nr. 1, județ Gorj.

A fost respinsă, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată de Statul Român prin ANAF reprezentat de DGRFP Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, cu sediul în Tg. Jiu, județ Gorj.

A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Regia Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, județ Vâlcea și în parte acțiunea civilă formulată de Statul Român prin - ANAF reprezentată de DGRFP Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, județ Vâlcea, (doar în ceea ce privește capătul de cerere referitor la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii cu consecința reintegrării terenului în proprietatea publică a statului).

În baza art. 397 alin. (3) raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților W. , X. , A. , Y., prin anularea următoarelor înscrisuri:

- anexa nr. 54, 58 poziții, 504,92 ha - 2 file, aflată la dosar în copie conformă cu originalul, f. x D.U.P.;

- propunerea de validare cuprinsă în procesul-verbal de ședință al C.L.F.F. Voineasa din 11.03.2005- 2 file, aflată în copie la f. x D.U.P.;

- hotărârea C.J.F.F. Vâlcea nr. 2474 din 17.03.2005, de validare a V. pe 504,9 ha, aflată în copie la f. x D. U.P.;

- procesul-verbal de punere în posesie a V., nr. 130/08.06.2005, aflat în original la f. x din vol. 9 D.U.P.;

- procesul-verbal predare-primire amplasament Mereuțu din 24.08.2005 - 443,2 ha întocmit de OS Voineasa, aflat în copie la dosar, fila x D. U.P.;

- procesul-verbal de bună vecinătate din 24.08.2005 - 1 filă, întocmit de OS Voineasa, aflată la dosar în copie conformă cu originalul, f. x D.U.P.; cu consecința reintegrării terenului în suprafață de 504,9 ha din Muntele Mereuțu ce a făcut obiectul hotărârii C.J.F.F. Vâlcea nr. 2474 din 17.03.2005, în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Vâlcea.

În baza art. 998 -999 C. civ. 1864, art. 1003 C. civ. 1864, art. 1373 C. civ. 1864, au fost obligați inculpații W., X., A., Y., în solidar, inculpatul Y., în solidar și cu partea responsabilă civilmente, V., către partea civilă Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică Vâlcea, la plata sumei de 469.114,56 RON plus accesorii, începând cu data săvârșirii faptelor și până la data achitării integrale a prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloare material lemnos exploatat, la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data achitării integrale a prejudiciului cauzat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., au fost menținute măsurile asigurătorii instituite în sarcina inculpaților Y., X., W., A. doar în limita sumei la care inculpații au fost obligați cu titlu de despăgubiri civile către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică Vâlcea (469.114,56 RON plus accesorii, începând cu data săvârșirii faptelor și până la data achitării integrale a prejudiciului la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data achitării integrale a prejudiciului cauzat).

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații A., W., X. și Y. și părțile civile G., Q., S., V. și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică.

La data de 28 septembrie 2022 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, dosarul penal cu numărul x/2011* cu primul termen de judecată la 23 noiembrie 2022, cauza fiind repartizată aleatoriu completului de judecată C10 A format din magistrații Z. și AA..

Prin încheierea din 23 noiembrie 2022, în baza dispozițiilor art. 356 alin. (3) C. proc. pen., instanța a încuviințat cererea formulată de apelantele-părți civile Q. și S., de amânare a cauzei pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales și s-a acordat termen de judecată la data de 21 decembrie 2022, în vederea pregătirii apărării.

La termenul de judecată din data de 21.12.2022, instanța a amânat pronunțarea asupra probelor solicitate la data de 10 ianuarie 2023, iar asupra judecării cauzei la data de 01 februarie 2023, cu citarea apelantului-inculpat A. la locul de deținere, precum și a celorlalte părți care nu au termen în cunoștință.

Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2023, instanța, în baza art. 420 alin. (5) rap. la 98 C. proc. pen., s-a pronunțat cu privire la probele solicitate.

La termenul de judecată din data de 1 februarie 2023, instanța constatând că, în cauză, este obligatorie asistența juridică atât a apelantului-inculpat A., chiar dacă este vorba de soluționarea acțiunii civile, din perspectiva dispozițiilor art. 90 C. proc. pen., cât și a celorlalți apelanți-inculpați, a acordat un nou termen de judecată, pentru când s-a pus în vedere avocaților aleși ai inculpaților să se prezinte sub sancțiunea amenzii judiciare.

La termenul de judecată din data de 1 martie 2023, s-a dispus amânarea cauzei pentru termenul din data de 30 martie 2023, ora 11:00, pentru lipsa apărătorului ales al apelantului-inculpat A. a cărei asistență juridică este obligatorie. S-a dispus amendarea apărătorului ales al apelantului-inculpat, avocat BB. cu suma de 1000 RON, amendă judiciară pentru lipsa sa nejustificată de la acest termen, deși s-a pus în vedere anterior tuturor apărătorilor aleși să se prezinte la acest termen sub sancțiunea amenzii judiciare, cu mențiunea că are dreptul de a solicita anularea sau reducerea amenzii în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei încheieri. S-a pus în vedere tuturor apărătorilor aleși să facă demersuri pentru a fi prezenți la următorul termen, iar în cazul în care vor fi în imposibilitate să se asigure substituirea.

Referitor la motivele cererii de strămutare, Curtea de Apel Pitești a arătat că, din verificările prealabile, s-a constatat că, în raport de natura litigiului, cauza a fost repartizată aleatoriu, în sistem informatizat, potrivit dispozițiilor art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, coroborate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești - Hotărârea CSM nr. 1375/2015. Cu privire la acest aspect, a precizat că respectarea principiului repartizării aleatorii în sistem informatizat, reprezintă o garanție a imparțialității magistratului judecător căruia i-a fost repartizată cauza, în vederea soluționării.

Cu referire la dosarul nr. x/2011, a apreciat că susținerile petentului sunt nefondate. Petentul nu a învederat în concret niciun aspect, împrejurare sau situație care să constituie vreo dovadă că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie este în vreun fel afectată.

Simpla afirmație făcută de petent (în sensul că imparțialitatea și independența judecătorilor este afectată din cauza soluțiilor pronunțate de Curtea de Apel Pitești, pe care petentul le consideră nelegale) nu poate fi primită, întrucât în cazul în care este nemulțumit de o soluție pronunțată de magistrații secției penale, petentul are posibilitatea să solicite înlăturarea erorilor judiciare numai în condițiile și în cazurile strict prevăzute de normele procesual penale.

A concluzionat că cererea de strămutare este lipsită de fundament, petiționarul exprimând nemulțumiri referitoare la soluțiile de condamnare rămase definitive prin deciziile pronunțate de magistrații Curții de Apel Pitești.

De asemenea, s-a mai arătat că magistrații investiți cu rejudecarea cauzei nu sunt cei care au pronunțat prima hotărâre, prin urmare nu se află în situația de incompatibilitate prev. de art. 64 alin. (3) C. proc. pen.. Aprecierea petentului că ar fi intervenit erori judiciare, care au condus la condamnarea pentru fapte care nu există sau care nu reprezintă infracțiune, nu conduce la concluzia că magistrații nu ar soluționa în mod obiectiv acțiunea civilă disjunsă.

Formularea de către petent a unor plângeri penale și sesizări disciplinare împotriva magistraților care au soluționat diverse cauze privindu-1 pe acesta nu poate ridica o suspiciune că dosarul având ca obiect acțiunea civilă disjunsă nu va fi soluționat cu obiectivitate, astfel încât s-a opinat în sensul că judecata are loc în condiții normale la Curtea de Apel Pitești, fără ca imparțialitatea judecătorilor să fie știrbită, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 71 C. proc. pen.

De asemenea, nu s-a constat încălcarea drepturilor procesuale sau a intereselor legitime ale petentului.

În final, s-a arătat că la Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, judecata a avut și va avea loc, în condiții optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivității și imparțialității completului învestit cu soluționarea dosarului.

O altă constatare a Curții de Apel Pitești a fost în sensul că, din verificările efectuate în sistemul informatic ECRIS, a rezultat un număr de 86 dosare, după motorul de căutare "A.", care de asemenea au fost repartizate aleatoriu în sistem informatic, lista fiind atașată informațiilor transmise.

De asemenea, s-a mai arătat că au fost efectuate încunoștințările către petent, sens în care au fost înaintate dovezile de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) C. proc. pen.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, în ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petentul are calitatea de apelant-inculpat, se constată îndeplinită această condiție.

De asemenea, Înalta Curtea reține că au fost respectate și exigențele dispozițiilor art. 73 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că petentul și intimații au fost încunoștințați cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit și de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

Ca motiv de strămutare, petentul a invocat cazul vizând existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Instituția strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte reține că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Examinând argumentele petentului în raport de aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel Pitești ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. Astfel, nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

Un prim motiv de strămutare al petentului vizează faptul că, pe lângă dosarul în care a fost condamnat, Curtea de Apel Pitești a mai soluționat alte cauze în care petentul are calitatea de parte (826/90/2014, 53/46/2018, 218/46/2018, 814/46/2018, 913/46/2018, 1030/46/2018, 905/46/2018, 5362/90/2012 și 1043/90/2012) și, în raport de soluțiile adoptate, i-au fost create suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea judecătorilor secției penale.

Înalta Curte apreciază această susținere ca fiind neîntemeiată, în contextul în care, deși petentul invocă argumente privind imparțialitatea judecătorilor, nu le indică în mod concret, mulțumindu-se în a face aprecieri subiective, cu caracter general prin raportare la soluțiile pronunțate în cauză.

Așadar, Înalta Curte reține că în lipsa unor alte argumente temeinice și solide, modul de instrumentare sau de soluționare a unei cauze nu poate constitui motiv de strămutare a unei cauze, acestea putând fi analizate, în limitele legii, cu ocazia declarării unor căi ordinare sau extraordinare de atac, remedii procesuale garantate prin dispozițiile art. 129 din Constituția României. Mai mult, conform relațiilor înaintate de Curtea de Apel Pitești, rezultă că petentul A. a avut calitatea de parte în 86 de cauze, astfel cum rezultă din verificările efectuate în sistemul informatic ECRIS. Așadar, este firesc ca o mare parte dintre judecătorii Curții de Apel Pitești să fie implicați în soluționarea cauzelor în care petentul are calitatea de parte, dar această chestiune nu conduce de plano la concluzia că imparțialitatea acestora ar fi afectată.

Referitor la faptul că judecătorii din cadrul Curții de Apel Pitești nu mai pot fi imparțiali și din motivul că petentul a formulat plângeri penale, respectiv sesizări la Inspecția Judiciară împotriva acestora, Înalta Curte, de asemenea, constată că nici această susținere nu este de natură a conduce la concluzia că imparțialitatea întregii instanțe ar fi afectată. Simplele sesizări privind pretinse abateri disciplinare sau fapte penale comise de magistrați nu pot constitui motive pentru strămutarea unor cauze în lipsa unor soluții concrete prin care se constată încălcări ale normelor deontologice sau ale unor dispoziții legale.

O altă susținere a petentului vizează faptul că în ceea ce-l privește ar fi fost admise declarații de abținere ale unor judecători din cadrul Curții de Apel Pitești și din acest motiv s-ar impune strămutarea cauzei.

Argumentul este nefondat. Raportat la susținerile petentului, Înalta Curte reține că strămutarea cauzei trebuie acordată numai dacă mecanismele obișnuite ale abținerii și recuzării sunt apreciate ca fiind insuficiente, că imparțialitatea nu numai a judecătorilor desemnați aleatoriu pentru soluționarea cauzei, ci și a altor judecători ai aceleiași instanțe este afectată, judecata la acea instanță neputându-se desfășura în condiții de imparțialitate, datorită circumstanțelor cauzei sau calității părților. Or, în cauză nu există elemente în raport de care să se aprecieze că întregul corp de magistrați al instanței ar fi imparțial.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2011 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul A., în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2011 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul A., în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 martie 2023.

GGC - MM