ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 100/2023

Ședința publică din data de 21 februarie 2023

Deliberând asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 05.12.2022, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, apreciind că există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei.

S-a invocat, în esență, că procurorul de caz nu a respectat cele dispuse de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea prin care a fost desființată o soluție de clasare anterioară dată în același dosar penal cu privire la care se solicită strămutarea cauzei.

Deopotrivă, s-a susținut că același procuror de caz a dat o soluție similară într-un alt dosar ce privește aceleași părți, învederându-se că acesta este o persoană cu influență la instanțele de judecată, după cum reiese din informațiile publice.

De asemenea, s-a invocat faptul că procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești menține toate soluțiile procurorului de caz, fără a lua în considerare motivele de incompatibilitate și neregularitățile în administrarea probelor.

Ulterior, printr-un memoriu depus la data de 01 februarie 2023, petenta a invocat noi motive care, în opinia sa, fundamentează suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorului de cameră preliminară este afectată de împrejurările cauzei. În acest sens, a susținut că procurorul de caz B. este șef de secție la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, fost procuror D.N.A., acuzat de corupție, fiind ulterior selectat printre procurorii care vor ancheta magistrați după desființarea S.I.I.J. Deopotrivă, s-a arătat că soția acestuia, C., este judecător la Curtea de Apel Pitești, fiind detașată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii până la data de 01.03.2019, unde a anchetat și cercetat magistrați, fiind acuzată, la rândul ei, de fapte de corupție.

În susținerea cererii de strămutare au fost atașate extrase din presa locală.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 71-75 C. proc. pen.

În cuprinsul informațiilor transmise de Curtea de Apel Pitești, sub nr. x din data de 08.12.2022, s-au prezentat etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat și motivele formulate de petentă în susținerea cererii de strămutare.

Referitor la susținerea petentei, în sensul că există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Pitești este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, întrucât procurorul de caz care a pronunțat soluția de clasare este o persoană cu influență la instanțele de judecată, s-a arătat că simpla afirmație făcută de petenta în sensul că imparțialitatea și independența judecătorilor instanței sunt afectate prin influența asupra acestora a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești nu poate fi primită, nefiind susținută de aspecte factuale concrete sau probe.

În realitate, petenta are unele suspiciuni atrase de nemulțumirile ei cu privire la modul de derulare a anchetei și față de soluția pronunțată, care nu sunt de natură a conduce la ideea că dosarul a cărui strămutare se solicită nu va fi soluționat în mod obiectiv, putând fi catalogate ca afirmații subiective, nejustificate.

S-a arătat că magistrații sunt independenți și se supun numai legii, având obligația să fie imparțiali, iar la nivelul Curții de Apel Pitești există condiții optime pentru înfăptuirea dezideratului asigurării bunei desfășurări a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil. Împrejurările cauzei și calitatea părților speței nu justifică concluzia existenței unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea magistraților învestiți cu soluționarea cauzei ar fi afectată.

Așadar, s-a considerat că la Curtea de Apel Pitești judecata poate avea loc în condiții optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivității și imparțialității judecătorului învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2022

Ulterior, prin adresa nr. x din data de 13.02.2023 transmisă de Curtea de Apel Pitești, cu titlu de completare la informarea comunicată anterior, referitor la susținerea petentei în sensul că există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Pitești este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, întrucât procurorul de caz care a pronunțat soluția de clasare este o persoană cu influență la instanțele de judecată, s-a arătat că, din actele dosarului de urmărire penală reiese că procurorul de caz care a instrumentat dosarul de urmărire penală deschis la plângerea petentei și în care au fost emise cele două ordonanțe de clasare este B., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

În prezent, conform informațiilor publice afișate pe site-ul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, procuror general este dl. D..

Soția procurorului B., doamna C. este judecător în cadrul Curții de Apel Pitești, secția I civilă. Aceasta a activat pentru aproximativ jumătate de an, în 2013, în cadrul secției penale a instanței, din cauza lipsei de personal, din anul 2014 fiind detașată până în anul 2019 în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pe un post de consilier juridic.

Faptul că soția procurorului de caz, care a emis soluția de clasare contestată, activează ca judecător în cadrul instanței nu afectează în sine imparțialitatea judecătorului de cameră preliminară învestit cu soluționarea plângerii formulate de petentă în lipsa altor elemente, cu atât mai mult cu cât d-na judecător E. a promovat în cadrul Curții de Apel Pitești în anul 2019, mult după ce doamna judecător C. a activat în cadrul secției penale. Deopotrivă, faptul că domnul procuror B. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești este unul dintre procurorii desemnați să instrumenteze cauze în care sunt implicați magistrații nu poate fi un argument în sensul lipsei de independență funcțională sau imparțialitate întrucât, cu privire la judecătorii din cadrul curților de apel, competența de instrumentare a cauzelor în care sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dovezile atașate de petentă constau în extrase din articole de presă locale în care sunt exprimate în general opinii defăimătoare cu privire la magistrații din cadrul instanțelor sau parchetelor din județul Argeș, fără elemente de probă capabile să susțină afirmațiile făcute sau să le ofere o bază faptică suficientă.

S-a apreciat că la nivelul Curții de Apel Pitești există condiții optime pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil. Împrejurările cauzei și calitatea părților speței nu justifică concluzia existenței unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea magistraților învestiți cu soluționarea cauzei ar fi afectată.

Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate de petentă și informarea comunicată de Curtea de Apel Pitești, precum și completarea la această informare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la conceptul de imparțialitate, a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curte în felul următor: ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

În strânsă legătură cu incompatibilitatea, strămutarea reprezintă un remediu procesual prin care sunt rezolvate situațiile în care asupra tuturor judecătorilor unei instanțe planează suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea lor este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea poate fi dispusă și când există doar o aparență a lipsei de imparțialitate a tuturor judecătorilor instanței de la care se solicită strămutarea cauzei.

Referitor la motivele formulate de petentă, în sensul că procurorul de caz nu a respectat cele dispuse de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea prin care a fost desființată o soluție de clasare anterioară dată în dosarul penal cu privire la care se solicită stărmutarea cauzei, precum și că același procuror de caz a dat o soluție similară într-un alt dosar ce privește aceleași părți, învederându-se că acesta este o persoană cu influență la instanțele de judecată, Înalta Curte constată că împrejurările invocate nu sunt de natură să afecteze obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor de la instanța învestită cu soluționarea cauzei a cărei strămutare se solicită. Aspectul invocat de petentă (în sensul că procurorul de caz nu a respectat cele dispuse de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea prin care a fost desființată o soluție de clasare anterioară dată în același dosar penal) constituie, în fapt, apărări pe fondul plângerii formulate, acesta necircumscriindu-se temeiurilor pentru care se poate solicita strămutarea cauzei la o instanță egală în grad.

Nici susținerea petentei, în sensul că procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești menține toate soluțiile procurorului de caz, B., fără a lua în considerare motivele de incompatibilitate și neregularitățile în administrarea probelor, nu constituie un element de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că pe rolul Curții de Apel Pitești nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil. La momentul soluționării cererii de strămutare, instanța poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petentă cu privire la imparțialitatea judecătorilor din cadrul instanței pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită. Deopotrivă, nici critica formulată în sensul că procurorul de caz B. este șef de secție la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, fost procuror D.N.A., acuzat de corupție, fiind ulterior selectat printre procurorii care vor ancheta magistrați după desființarea S.I.I.J., nu constituie un motiv de strămutare a judecării cauzei.

În privința susținerii petentei, în sensul că soția procurorului de caz B., C., este judecător la Curtea de Apel Pitești, fiind detașată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii până la data de 01.03.2019, unde a anchetat și cercetat magistrați, fiind acuzată, la rândul ei, de fapte de corupție, Înalta Curte are în vedere informațiile comunicate de Curtea de Apel Pitești, conform cărora doamna C., este, într-adevăr, judecător în cadrul Curții de Apel Pitești, dar la secția I civilă. Aceasta a activat pentru aproximativ jumătate de an, în 2013, în cadrul secției penale a instanței, din cauza lipsei de personal, din anul 2014 fiind detașată până în anul 2019 în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pe un post de consilier juridic. Deopotrivă, s-a menționat că doamna judecător E. (judecătorul învestit cu soluționarea cauzei a cărei strămutare se solicită) a promovat în cadrul Curții de Apel Pitești în anul 2019, la o perioadă îndelungată după ce doamna judecător C. a activat în cadrul secției penale.

Nemulțumirea petentei referitor la faptul că doamna C. este judecător la Curtea de Apel Pitești nu generează o suspiciune colectivă cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cadrul acestei instanțe, fiind necesar să fie coroborată cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor din cadrul instanței pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită.

Așadar, în urma analizei argumentelor invocate de petentă, dar și a informațiile furnizate de către Curtea de Apel Pitești, Înalta Curte apreciază că la nivelul acestei instanțe nu există un climat neprielnic sau o ambianță defavorabilă desfășurării normale a procesului penal cu privire la petenta A..

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Potrivit dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligată petenta la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petenta la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 februarie 2023.