ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 67/2023

Ședința publică din data de 08 februarie 2023

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 05.12.2022, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, având ca obiect apelul formulat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 121 din data de 20 octombrie 2022 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2022.

În opinia sa, există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori este afectată, având în vedere că această instanță a soluționat pe lângă dosarul în care a fost condamnat, respectiv 5402/95/2017 și dosarele nr. x/2020 (contestație în anulare), 1041/54/2020 (contestație în anulare), 214/54/2021 (contestație în anulare) și 1081/54/2021 (contestație în anulare). Apreciază petentul că aceste suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea judecătorilor rezultă din soluțiile adoptate de aceștia.

De asemenea, a invocat faptul că judecătorii din cadrul Curții de Apel Craiova nu mai pot fi imparțiali și datorită faptului că a depus sesizări la Inspecția Judiciară împotriva anumitor judecători.

În susținerea cererii de strămutare a invocat Cazul B. și a depus înscrisuri reprezentând articole de presă, rezoluții ale Inspecției Judiciare și hotărâri judecătorești.

În concluzie, a solicitat admiterea cererii și strămutarea cauzei la in instanță învecinată și de același grad cu Curtea de Apel Craiova.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 26.01.2023. Conform Hotărârii Colegiului de conducere din data de 21.12.2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost aprobată desființarea Completului 9, s-a dispus repartizarea ciclică a dosarului cu respectarea dispozițiilor art. 103 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, fiind acordat termen la data de 11.01.2023.

Prin rezoluția din data de 05.12.2022 s-au solicitat informații de la președintele Curții de Apel Craiova, în conformitate cu disp. art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Craiova la data de 19.12.2022 s-a arătat faptul că prin sentința penală nr. 121/20.10.2022 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 95/10.04.2019, pronunțată de Tribunalul Gorj ca inadmisibilă.

În motivarea cererii de revizuire, în esență, condamnatul a arătat faptul că, ulterior pronunțării sentinței penale nr. 95 din data de 10.04.2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2017 s-au descoperit împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii în cauză, fiind întrunite astfel condițiile de existență a cazului reglementat prin disp. art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Astfel, petentul a invocat faptul că dosarul nr. x/2017, a fost judecat de un complet specializat, în situația în care competența revenea unui complet nespecializat. De asemenea, pentru 3 fapte a fost schimbată încadrarea juridică, fapt ce conducea la judecarea cauzei în apel de către un complet specializat. De asemenea, în susținerea cererii de revizuire a invocat și decizia Curții Constituționale nr. 417/03.07.2019.

Analizând cererea de revizuire sub aspectul admisibilității, Tribunalul Gorj a constatat că aceasta este inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 459 alin. (3) C. proc. pen.

Împotriva aceste sentințe a formulat apel condamnatul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 16 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, fiind repartizată în sistem informatic completului de judecată C7ap cu prim termen de judecată la data de 30.01.2023.

S-a mai arată că în prezent petentul se află deținut în Penitenciarul Târgu Jiu.

De asemenea, din informațiile înaintate de Curtea de Apel Craiova, rezultă faptul că petentul a fost încunoștințat cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit și de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

La termenul din data de 11.01.2023, la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost amânată la cererea petentului în vederea pregătirii apărării.

La data de 01.02.2023, petentul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a solicitat admiterea cererii de strămutare, invocând și un alt motiv în susținerea acesteia, respectiv mediatizarea excesivă a cazului său în mass-media locală, exercitându-se, astfel, presiune asupra instanțelor judecătorești, aspect care ridică serioase dubii asupra imparțialității magistraților de la Curtea de Apel Craiova, dar și a celor de la Tribunalul Gorj.

La termenul din data de 08.02.2023, petentul a fost prezent, prin videoconferință, ocazie cu care a pus concluzii asupra cererii de strămutare.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, în ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror.

Astfel, se constată îndeplinită această condiție, petentul având calitatea de apelant-revizuent în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare.

De asemenea, se constată că au fost respectate și exigențele disp. art. 73 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că petentul a fost încunoștințat cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit și de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

Prin cererea de strămutare, petentul a invocat cazul de strămutare privind existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Strămutarea este un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte reține că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate. În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Examinând cauza în raport de aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Craiova ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. Astfel, nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

O primă susținere a petentului vizează faptul că, pe lângă dosarul în care a fost condamnat, Curtea de Apel Craiova a judecat alte 4 contestații în anulare formulate de petent și, în raport de soluțiile adoptate, i-au fost create suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea judecătorilor secției penale.

Înalta Curte apreciază această susținere ca fiind nefondată. Deși petentul invocă faptul că ar avea suspiciuni privind imparțialitatea judecătorilor, nu le indică în mod concret, făcând doar aprecieri generale, pur subiective raportat la soluțiile pronunțate în cauză. Înalta Curte reține că modul de instrumentare sau de soluționare a unei cauze nu poate constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice și solide, motiv de strămutare a unei cauze.

Cât privește faptul că judecătorii din cadrul Curții de Apel Craiova nu mai pot fi imparțiali și din motivul că petentul a formulat sesizări la Inspecția Judiciară împotriva acestora, Înalta Curte, de asemenea, constată că nici această susținere nu de natură a conduce la concluzia că imparțialitatea întregii instanțe ar fi afectată. Simplele sesizări privind pretinse abateri disciplinare comise de magistrați nu pot constitui motive pentru strămutarea unor cauzei în lipsa unor soluții concrete prin care se constată încălcări ale normelor deontologice sau ale unor dispoziții legale. Din înscrisurile de la dosar rezultă că sesizările formulate de petent la adresa unor magistrați, înaintate Inspecției Judiciare, au fost clasate, constatându-se că nu au fost evidențiate încălcări ale normelor de drept procesual sau material ori ale responsabilităților profesionale.

O altă susținere a petentului vizează faptul că în ceea ce-l privește ar fi fost admise două declarații de abținere ale unor judecători din cadrul Curții de Apel Craiova (încheieri depuse la dosarul cauzei) și din acest motiv s-ar impune strămutarea cauzei.

Motivul este neîntemeiat. Raportat la susținerile petentului, Înalta Curte reține că strămutarea cauzei trebuie acordată numai dacă mecanismele obișnuite ale abținerii și recuzării sunt apreciate ca fiind insuficiente, că imparțialitatea nu numai a judecătorilor desemnați aleatoriu pentru soluționarea cauzei, ci și a altor judecători ai aceleiași instanțe este afectată, judecata la acea instanță neputându-se desfășura în condiții de imparțialitate, datorită circumstanțelor cauzei sau calității părților. Acest lucru poate rezulta din formularea unor multiple cereri de abținere sau admiterea unor cereri de recuzare succesive, însă acest parcurs nu este obligatoriu. Or, se constată că în cauza de față nu este incidentă niciuna dintre aceste situații, declarațiile de abținere cu privire la care face vorbire petentul, întemeindu-se pe disp. art. 64 alin. (3) C. proc. pen. (Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii.), caz de incompatibilitate absolută care nu vizează suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea judecătorului.

Prin concluziile scrise, petentul a invocat și un alt motiv, respectiv mediatizarea excesivă a cauzei sale în mass-media locală, depunând la dosar patru articole de presă publicate între anii 2019-2021.

Înalta Curte apreciază nefondată această susținere. Imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv.

Cele patru articole de presă depuse de petent la dosarul cauzei nu pun în evidență mediatizarea locală excesivă a cauzei, respectiv o acțiune mediatică zonală concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea cauzelor petentului.

De altfel, acestea nu aduc în discuție, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraților Curții de Apel Craiova.

Este rolul și dreptul mass-media de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Astfel, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media.

Mai mult, se constată că respectivele articole de presă au fost publicate între anii 2019-2021, fapt ce demonstrează că subiectul nu mai este de actualitate, iar în prezent nu se desfășoară nicio campanie mediatică împotriva petentului.

Prin urmare, se constată că nu s-a desfășurat o campania de presă agresivă la adresa petentului de natură să afecteze dreptul acestuia la un proces echitabil sau să creeze o presiune asupra judecătorilor Curții de Apel Craiova.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În conformitate cu disp. baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 februarie 2023.