ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 449/2024
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 449/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 03 octombrie 2024
Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 22 iulie 2024, sub nr. x/2024, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.
În argumentare, petentul a arătat faptul că, încă din luna septembrie a anului 2022, se află în conflict cu unul dintre magistrații secției penale a Curții de Apel Craiova, respectiv cu doamna judecător B., care a formulat o sesizare împotriva sa la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, înregistrată sub numărul x din 21.09.2022, o sesizare la Inspecția Judiciară cu privire la care petentul a emis la data de 23.11.2022 un punct de vedere în lucrarea nr. 22-3304, precum și o acțiune în răspundere civilă delictuală și o cerere de ordonanță președințială înregistrate pe rolul Tribunalului Argeș sub numerele 5628/109/2022 și 5607/109/2022.
A mai precizat petentul faptul că a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la posibila stare de incompatibilitate în care s-a aflat doamna judecător B. în cursul anului 2022, fiind exercitată de către Inspecția Judiciară acțiune disciplinară împotriva acesteia.
Totodată, petentul a susținut că, începând cu luna septembrie 2022, doamna judecător B. a postat pe rețelele de socializare mai multe mesaje amenințătoare la adresa sa, lăsând să se înțeleagă că își va exercita influența asupra altor colegi în vederea generării unor consecințe juridice împotriva lui.
S-a precizat faptul că respectivul conflict a fost pornit de la o postare cu caracter general pe rețeaua de socializare C., în care petentul nu a menționat numele doamnei judecător B., însă aceasta a considerat că o vizează în mod direct, apreciind că postarea respectivă are și un caracter discriminator.
Sub acest aspect, petentul a susținut că postarea sa din data de 17.09.2022 a vizat strict o situație ipotetică, nicidecum o persoană anume, prin prisma unor discuții pe care le avusese anterior vis-a-vis de situații ce țin de etică și de buna reputație pe care un magistrat trebuie să le aibă.
A mai arătat că, în cursul cercetărilor efectuate într-o altă cauză, respectiv în cauza înregistrată pe rolul Parchetului Curții de Apel Craiova sub nr. x/2022, cu ocazia unei percheziții informatice efectuată asupra telefonului său mobil, au fost preluate mesaje ulterioare datei de 17.09.2022, respectiv din data de 01.10.2022, prin care avea notate anumite situații faptice, și folosite în dosarul nr. x/2022 înregistrat pe rolul aceluiași parchet, în care doamna judecător a secției penale a Curții de Apel Craiova are calitatea de persoană vătămată.
Petentul a învederat că rezultatul percheziției informatice i-a fost înmânat doamnei judecător B. de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, urmare a unei cereri formulate în dosarul nr. x/2022, iar doamna judecător B. l-a depus cu titlul de înscrisuri în dosarul civil înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. x/2022, dosar în care aceasta are calitatea de reclamantă.
Totodată, s-a apreciat că ordonanța de clasare ce face obiectul plângerii înregistrate la Curtea de Apel Craiova sub numărul x/2024 încearcă să tranșeze, cu depășirea limitelor pe care le are sub aspectul competenței funcționale Ministerul Public, litigiul civil ce face obiectul dosarului înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. x/2022, acreditând ideea unei culpe civile ale petentului prin reținerea ca temei al clasării pe acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.
În plus, petentul a arătat că în prezenta cauză a fost efectuată urmărire penală cu privire la posibile fapte penale săvârșite de doamna judecător B., judecător al Curții de Apel Craiova, cu încălcarea normelor de competență după calitatea persoanei, aspect ce denotă o coninvență între magistratul procuror și persoana cercetată, fapt ce se constituie într-un puternic argument de lipsă de imparțialitate.
De altfel, cu ocazia judecării unei alte cereri de strămutare ce a format obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, cerere pe care petentul a menționat că a formulat-o motivat de aceleași împrejurări, Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțându-se prin încheierea nr. 2819/23.05.2024, a admis cererea și a dispus strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal la Curtea de Apel Timișoara, secția de Contencios Admnistrativ și Fiscal.
Pentru aceste motive, petentul a solicitat admiterea cererii de strămutare a cauzei la o altă curte de apel.
Prin informațiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat că prin ordonanța nr. 936/219/P/2022 din data de 14 iunie 2024, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) din același cod, rap.la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunile de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 13
1
din Legea nr. 78/2000 - pretins a fi fost săvârșite de procurorul A. (persoane vătămate B., D.), complicitate la șantaj, prev. de 48 din C. pen. rap. la art. 207 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, și hărțuire, prev. de art. 208 alin. (2) din C. pen. (persoană vătămată B.) - pretins a fi fost săvârșite de jurnalistul E., șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 13
1
din Legea nr. 78/2000 - pretins a fi fost săvârșită de judecătorul B. (persoană vătămată E.).
Pentru a dispune astfel, procurorul de caz a reținut că, prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în data de 05.10.2022, sub nr. x/2022, numita B. - judecător la Curtea de Apel Craiova - a solicitat efectuarea de cercetări față de numiții A. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia - și E. - jurnalist - pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, arătând următoarele:
- în data de 12.09.2022, prin decizia penală nr. 1213 pronunțată în dosarul nr. x/2020, completul de judecată compus din judecătorii F. (președinte) și B., a dispus achitarea a 3 (din 4) inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia (procuror A.), reținându-se că toate metodele speciale de supraveghere și de cercetare efectuate în cauză sunt contrare dispozițiilor art. 8 din CEDO, iar pentru doi dintre inculpați nu există nicio probă care să confirme starea de fapt reținută în actul de sesizare;
- în data de 18.09.2022 au apărut în presa on-line mai multe articole din care rezultă că, la o dată anterioară, dar apropiată de data articolelor, probabil data de 17.09.2022, procurorul A. a publicat pe un grup privat de discuții de pe C. format doar din magistrați, următorul mesaj: "Zilele astea sunt în concediu în G. și nu pot să nu mă întreb: dacă o colegă judecător ale cărei hotărâri rămân definitive, naște un copil, iar pe certificatul de naștere la numele tatălui înscrie «natural», deoarece nu știe care coleg a lăsat-o « grea », înseamnă că mai are colega bună reputație sau nu? Bunica mea ar fi răspuns fără să stea pe gânduri, dar s-a prăpădit demult!".
Petenta a precizat că a resimțit această acțiune a procurorului A. ca imixtiune, o răzbunare pentru soluția adoptată în dosarul penal, reprezentând posibil, în opinia procurorului, un avertisment pentru ca, în viitor să nu mai dispună soluții de achitare în dosarele acestuia.
- în data de 21.09.2022, petenta B. a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la comportamentul procurorului A.;
- ulterior sesizării CNCD, magistratul A. a publicat pe pagina sa de C. mesaje care o vizau pe doamna judecător B. - cu intenția de a o constrânge să nu sesizeze inspecția judiciară cu privire la fapta sa din 17.09.2022, iar ulterior sesizării inspecției judiciare, magistratul A. 1-a determinat pe jurnalistul E. să publice un articol defăimător la adresa sa - pentru a o constrânge să nu colaboreze cu inspectorul judiciar și, astfel, să eludeze răspunderea sa disciplinară;
- în data de 05.10.2022 a fost publicat pe site-ul H., de către jurnalistul E., un articol de presă denigrator și amenințător la adresa sa, de natură să-i restrângă dreptul la libertate.
Prin ordonanța nr. 936/P/2022 din data de 10.10.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunile de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, pretins a fi fost săvârșită de procurorul A., și complicitate la șantaj, prev. de 48 din C. pen. rap. la art. 207 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 13
1
din Legea nr. 78/2000, pretins a fi fost săvârșită de numitul E..
Prin plângerea din data de 2 noiembrie 2022, numita B. a solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitorului E. și cu privire la infracțiunea de hărțuire, prev. de art. 208 alin. (2) din C. pen., arătând, în esență, că începând cu data de 5 octombrie 2022 - orele 23:13, acesta din urmă i-a trimis nenumărate mesaje și a încercat să o contacteze telefonic atât prin aplicația messenger, cât și pe whatsapp și, deși i-a comunicat în mod repetatcă nu este de acord să fie contactată, în data de 2 noiembrie 2022, numitul E. a apelat-o telefonic și i-a transmis mesaje tip SMS, sub pretextul că insistă ca ea să răspundă la întrebări jurnalistice - modalitatea agresivă de contact din partea numitului E. creându-i o temere în sensul art. 208 alin. (2) din C. pen., întrucât anterior acesta a publicat articole mincinoase și defăimătoare, în colaborare cu făptuitorul A., pentru a-1 ajuta pe acesta să eludeze răspunderea disciplinară.
Prin ordonanța nr. 936/P/2022 din data de 09.11.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunea de hărțuire, prev. de art. 208 alin. (2) din C. pen., pretins a fi fost săvârșită de numitul E..
Întrucât situația de fapt din cauză nu a confirmat acuzațiile aduse numiților A. și E. de către magistratul B., dar nici nici acuzațiile aduse acesteia din urmă de către numitul E., procurorul de caz a conchis că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj sub aspect obiectiv și subiectiv.
Împotriva soluției de clasare a formulat plângere petentul A., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie și susținând, în principal, că temeiul clasării îl constituie art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., respectiv acela că fapta nu există, și nicidecum cel indicat de procuror, respectiv art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.
De asemenea, în raport de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., petentul a susținut că procurorul de caz trebuia să individualizeze teza aplicabilă.
Prin ordonanța nr. 80/II/2/2024 din 07 mai 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza art. 336 - 339 din C. proc. pen., s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii petentului A. împotriva soluției adoptate în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
La data de 17 iulie 2024 s-a înregistrat plângerea formulată de petentul A. potrivit dispozițiilor art. 340 din C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori înregistrând-o sub nr. x/2024, în procedura camerei preliminare, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 17 octombrie 2024.
În motivarea plângerii, printre altele, petentul a susținut că din actele dosarului nu reiese că există vreo probă care să confirme faptul că ar fi avut cunoștință de soluția pronunțată de către completul de judecată a apelului din care a făcut parte doamna judecător B., el neavând vreun diferent cu doamna judecător sau vreo discuție legată de soluția adoptată de domnia sa.
A mai arătat că, în momentul postării mesajului conținând raționamentul deductiv, cu elemente de speță de etică, nu luase la cunoștință de soluția de clasare la care face referire doamna judecător B., iar aspectele din viața privată ale domniei sale îi erau total necunoscute.
Petentul a susținut că a luat la cunoștință de faptele personale indicate de către doamna judecător B. din postările publice ale domniei sale, de pe pagina I. și a pecizat că pagina de C. în discuție este un spațiu public, chiar dacă instrumentele C. permit restricționarea accesului unor persoane, în condițiile în care au acces la ea peste 2000 de oameni, magistrați sau grefieri.
Or, singura care a postat aspecte din viața privată a doamnei judecător B. este chiar doamna judecător.
Petentul a apreciat că în mod eronat procurorul de caz nu a dat prioritate declarației persoanei vătămate B., care a precizat că a formulat declarație de abținere în dosarele instrumentate de acesta, după ce domnia sa a efectuat mai multe postări pe pagina de C. I. și nici nu a verificat modalitatea în care au fost soluționate aceste declarații de abținere, deoarece este esențial de stabilit dacă referirile doamnei judecător la temerea în adoptarea pe viitor de soluții în dosare instrumentate de către petent este o simplă alegație în condițiile în care declarațiile de abținere formulate de aceasta au fost admise.
Prin urmare, în opinia petentului, fiindu-i admise declarațiile de abținere, este greu de înțeles la ce soluții ar putea face referire doamna judecător B..
În același timp, petentul a solicitat să se observe faptul că în prezenta cauză s-a efectuat urmărire penală in rem cu privire la posibila săvârșire de către doamna magistrat B., judecător la Curtea de Apel Craiova, a infracțiunilor de amenințare și șantaj, prevăzute de art. 206 din C. pen. și art. 207 din C. pen., în forma autoratului, prev. de art. 46 din C. pen., și de către administratorii grupului de C. I. pentru săvârșirea acelorași infracțiuni în forma complicității, prev de art. 48 din C. pen.
Petentul a criticat că în cauză nu au fost efectuate niciun fel de cercetări pentru stabilirea vinovățiilor reclamate, procurorul de caz adoptând soluția clasării fără a efectua cercetări, încălcând, astfel, art. 6 CEDO privind dreptul la un proces echitabil în componenta referitoare la ancheta efectivă.
Mai mult, petentul a opinat în sensul că adoptarea acestei soluții de către procurorul de la Parchetul Curții de Apel Craiova reprezintă o încălcare a normelor de procedură penală referitoare la competența după calitatea persoanei, deoarece, câtă vreme cercetările vizau săvârșirea de infracțiuni de către o persoană care are calitatea de judecător la Curtea de Apel, competența de cercetare revenea, conform Legii nr. 49/2022, secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin urmare, petiționarul a solicitat admiterea plângerii și schimbarea temeiului clasării din temeiul prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. în temeiul prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., cu privire la infracțiunea de șantaj, faptă prev. și ped. de art. 207 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic. art. 13
1
din Legea 78/2000, cu consecința desființării soluției și trimiterea cauzei la unitatea competentă de parchet pentru completarea urmăririi penale cu privire la săvârșirea de către numita B., judecător la Curtea de Apel Craiova, a infracțiunilor de amenințare și șantaj, prevăzute de art. 206 din C. pen. și art. 207 din C. pen., în forma autoratului, prev. de art. 46 din C. pen., și de către administratorii grupului de C. I. pentru săvârșirea acelorași infracțiuni în forma complicității, prev. de art. 48 din C. pen.
La 25 iulie 2027, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat instanței dosarul nr. x/2022 (trei volume), împreună cu ordonanța nr. 80/II/2/2024 din 07 mai 2024 a procurorului general al parchetului, comunicându-se, totodată, că, în raport de disp. art. 341 alin. (2) din C. proc. pen., unitatea de parchet a considerat că nu se impune depunerea de note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii petentului A..
Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.
Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.
Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de față evidențiază existența unei stări conflictuale certe între magistrați care își desfășoară activitatea în aceeași rază teritorială a Curții de Apel Craiova.
Se reține că, deși imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), și aparențele pot avea importanță sau, așa cum spune un proverb englezesc, "justice must not only be done, it must also be seen to be done" ("nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se și vadă că se face dreptate"). Într-o societate democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].
Analizând în aceste coordonate de principiu cererea de strămutare, Înalta Curte constată că din examinarea elementelor de fapt reținute în cauză rezultă că între petentul A. (procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia) și doamna B. (judecător la Curtea de Apel Craiova) -magistrați care își desfășoară activitatea în raza teritorială a aceleiași curți de apel pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2024 ce face obiectul cererii de strămutare -au existat, în mod repetat și pe o perioadă de timp semnificativă (încă din anul 2022), numeroase situații conflictuale de natură personală și profesională.
Se constată, astfel, că nu ne aflăm în fața unui incident izolat, ci în prezența unei stări conflictuale cu caracter de continuitate, iar persistența acestor disensiuni care depășesc cadrul unor incidente punctuale, conturând o stare tensionată constantă, este susceptibilă să fundamenteze în mod obiectiv aparența lipsei de imparțialitate a instanței învestite cu soluționarea cauzei nr. 1244/54/2024 aflată pe rolul Curții de Apel Craiova, astfel cum aceasta este percepută din perspectiva părților implicate, în contextul calității lor.
De altfel, argumentele invocate în susținerea prezentei cereri de strămutare sunt similare celor în considerarea cărora dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a fost strămutat la Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea nr. 2819 din 23 mai 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024.
Așadar, instanța supremă, apreciind asupra actualității acestor motive, pentru identitate de rațiune, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni cu privire la imparțialitatea magistraților de la Curtea de Apel Craiova, în baza art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., va admite cererea formulată de petentul A. și va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, la Curtea de Apel Pitești, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte apreciază că se impune menținerea actele procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Craiova.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de petentul A. și dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, la Curtea de Apel Pitești, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Menține actele procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Craiova.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 octombrie 2024.