ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 171/2025

Ședința publică din data de 10 aprilie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 26 martie 2025, sub nr. x/2025, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petenta a arătat că judecarea acestei cauze la Curtea de Apel Suceava îi încalcă în mod flagrant dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 8 din C. proc. pen. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dreptul la apărare, în mod special componenta ce vizează dreptul pe care îl are orice persoană ca o instanță independentă și imparțială să statueze asupra acuzațiilor ce i se aduc în materie penală.

În concret, a învederat că, în perioada decembrie 2019 - octombrie 2023, a avut calitatea de judecător în cadrul secției penale a Tribunalului Suceava, iar începând cu data de 01.11.2023 urma să fie promovată la Curtea de Apel Suceava.

Astfel, în perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul secției penale a Tribunalului Suceava (decembrie 2019 - mai 2022), a fost colegă în cadrul aceleiași secții cu domnul judecător B., promovat la Curtea de Apel Suceava, căruia i s-a repartizat judecarea cauzei nr. 62/39/2024 și care a pronunțat încheierea de cameră preliminară din data de 04.07.2024.

Petenta a arătat că, în perioada în care a fost colegă cu domnul judecător B., a făcut parte în mod repetat din același complet de judecată învestit cu soluționarea contestațiilor și a participat alături de acesta la diverse evenimente private și activități colegiale, atât în cadrul, cât și în afara instanței.

Având în vedere aceste legături apropiate, petenta a apreciat că judecarea cauzei de către fostul coleg magistrat încalcă exigențele de imparțialitate, temere care este întărită și de faptul că domnul judecător B. a formulat o declarație de abținere întemeiată pe aceleași motive, care a fost însă respinsă, în contextul unei reticențe generale din partea judecătorilor Curții de Apel Suceava de a se învesti cu soluționarea unei cauze în care este implicat un fost coleg magistrat.

Totodată, petenta a susținut că, încă din momentul sesizării instanței cu rechizitoriul, a fost supusă unei campanii de denigrare în rândul colegilor magistrați, manifestată prin răspândirea, în rândul foștilor colegi magistrați, în special de la Curtea de Apel Suceava, a unor pasaje provenite din interceptările efectuate în cursul urmăririi penale, care ar conține presupuse afirmații ale sale cu privire la diverși colegi judecători de la Curtea de Apel Suceava, exprimate în mediul privat al domiciliului său, și care au generat o atitudine generalizată de ostilitate din partea judecătorilor instanței, precum și o aversiune față de modul în care a afectat imaginea acestei curți de apel.

În susținerea cererii de strămutare, petenta a invocat, de asemenea, faptul că printre martorii propuși ori citați în prezenta cauză se regăsesc magistrați în funcție în cadrul Curții de Apel Suceava și al Tribunalului Suceava, foști colegi ai săi și ai magistratului judecător B., situație care este de natură să accentueze aparența lipsei de imparțialitate a instanței învestite.

În aceste condiții, petenta a considerat că există o suspiciune rezonabilă că nu poate beneficia de o judecată dreaptă și imparțială la Curtea de Apel Suceava.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat că, la data de 31.01.2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învestit Curtea de Apel Suceava cu rechizitoriul nr. x/2022, care a fost înregistrat sub nr. x/2024, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, și a inculpatei A., judecător în cadrul Tribunalului Suceava, dosarul fiind repartizat aleatoriu completului C8 C. civ. în a cărui componență participă domnul judecător B..

Prin încheierea nr. 38/04.07.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, definitivă prin încheierea nr. 92/12.02.2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost respinse, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate, printre alții, și de inculpata A. și, în temeiul art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2022 din data de 29.01.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, precum și a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății, printre alții, și cu privire la inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prev. de art. 12 lit. b) teza I și teza a II-a din Legea nr. 78/2000, și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen. folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prev. de art. 12 lit. b) teza I și teza a II-a din Legea nr. 78/2000, și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen. luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000; deținere de droguri pentru consum, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 13 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 143/2000; punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată, prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 13 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 143/2000; trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 13 lit. b) și c) din Legea nr. 143/2000, toate în concurs real, cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Relativ la motivele invocate în cererea de strămutare, curtea de apel a precizat că inculpata a participat la concursul de promovare în funcții de execuție organizat în perioada mai- octombrie 2023 și, urmare a validării rezultatelor concursului la data de 05.10.2023, aceasta a fost promovată la Curtea de Apel Suceava, începând cu data de 1.11.2023.

S-a mai arătat că față de petentă s-a dispus măsura arestării preventive la data de 12.10.2023, pe o durată de 30 de zile, măsură care a fost prelungită ulterior, în momentul de față aceasta aflându-se sub măsura preventivă a controlului judiciar.

Prin Hotărârea nr. 2412 din 18.10.2023 a secției pentru judecători din cadrul CSM s-a dispus suspendarea din funcție a petentei începând cu data de 12.10.2023, până la încetarea măsurii privative de libertate, precum și suspendarea parțială a efectelor hotărârii prin care s-a dispus promovarea sa efectivă. Ulterior, după începerea judecății, a fost menținută dispoziția de suspendare din funcție a petentei.

Totodată, s-a învederat că, deși inculpata A. nu a activat nicio zi la Curtea de Apel Suceava, parte dintre judecătorii care activează la această instanță (domnul judecător B., doamna judecător C.) au fost colegi de secție și de complet cu aceasta, au participat la zile de naștere sau la zile onomastice împreună.

În plus, judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza (domnul magistrat judecător B.) a formulat declarație de abținere, motivată în fapt, în esență, prin aceea că se află în relații de amiciție și colegiale cu petenta A., precum și cu doi dintre martorii ce urmează a fi audiați în cauză, însă prin încheierea din data de 01.02.2024, cererea i-a fost respinsă, ca nefondată, în considerentele acestei hotărâri reținându-se că nu există niciun indiciu în sensul că la soluționarea dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, imparțialitatea acestui magistrat ar fi afectată.

Revenind asupra motivelor invocate în cererea de strămutare, curtea de apel a precizat că, prin actul de sesizare a instanței, au fost propuși ca martori doamna judecător D. de la secția penală a Curții de Apel Suceava, domnul judecător E. care a fost președintele secției penale a Tribunalului Suceava în perioada în care sunt reținute a fi săvârșite faptele, acesta fiind și coleg de complet în soluționarea contestațiilor, F. - procuror pensionar la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, grefier G. care este grefier șef secție penală în cadrul Tribunalului Suceava și care a avut ca atribuții de serviciu tehnoredactarea încheierilor prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționa cererile referitoare la metodele speciale de supraveghere sau cercetare.

Totodată, s-a mai arătat că din conținutul unor convorbiri telefonice, redate în încheierile de arestare ale inculpaților trimiși în judecată, rezultă că petenta A. discuta cu diverse persoane, arătându-și aprecierea sau disprețul față de judecătorii de la curtea de apel.

În concluzie, s-a apreciat că aspectele concrete precizate de petenta A. ar putea crea suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava este afectată.

Analizând cererea formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de nepărtinire, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se reține că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de față vizează existența unor relații personale și colegiale strânse între petentă și judecătorul învestit cu soluționarea cauzei, precum și cu alți magistrați judecători în funcție în cadrul Curții de Apel Suceava, diseminarea unor interceptări din care rezultă opinii apreciative sau critice ale petentei la adresa judecătorilor Curții de Apel Suceava, care au generat o presupusă campanie de discreditare în mediul profesional la nivelul acestei instanțe, precum și împrejurarea că printre martorii citați se regăsesc magistrați în funcție în cadrul secției penale a Curții de Apel Suceava, foști colegi ai petentei și actuali colegi ai judecătorului cauzei.

Se reține că, deși imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), și aparențele pot avea importanță sau, așa cum spune un proverb englezesc, "justice must not only be done, it must also be seen to be done" ("nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se și vadă că se face dreptate"). Într-o societate democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Analizând în aceste coordonate de principiu cererea de strămutare, Înalta Curte constată că aparența imparțialității rezultă din elemente obiective constând în audierea unor colegi magistrați judecători aflați în funcție în cadrul Curții de Apel Suceava, precum și în existența unor relații personale și colegiale strânse între petentă și o parte dintre judecătorii din cadrul instanței pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită.

Totodată, se reține că diseminarea unor înregistrări din care transpare exprimarea unor opinii, fie favorabile, fie critice, ale petentei cu privire la anumiți judecători ai Curții de Apel Suceava este de natură să întărească, în percepția unui observator obiectiv, aparența unui climat posibil nefavorabil bunei administrări a justiției pe rolul acestei instanțe.

De altfel, în cazul strămutării, motivele nu privesc personal pe judecători, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză, iar admiterea unei cereri de strămutare nu presupune demonstrarea unei părtiniri efective, ci doar existența unei suspiciuni rezonabile, bazate pe împrejurări concrete și verificabile, de natură a genera, în percepția unei părți obiectiv justificate, temerea că judecarea cauzei în fața instanței sesizate nu s-ar realiza cu deplină imparțialitate.

Or, ansamblul elementelor de fapt reținute în cauză conturează, în mod obiectiv, aparența unei lipse de imparțialitate a întregului corp al judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza cu privire la care a fost formulată prezenta cerere.

Înalta Curte reține că strămutarea constituie un remediu pentru situațiile în care împrejurări concrete, strict prevăzute de lege, impun derogări de la normele generale de competență teritorială, faptele și împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei ținând de asigurarea condițiilor privind desfășurarea normală a procesului penal, condiție ce vizează și interesează toate părțile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

Așadar, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni cu privire la imparțialitatea magistraților de la Curtea de Apel Suceava, în baza art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., va admite cererea formulată de petenta A. și va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava, la Curtea de Apel Iași, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte apreciază că se impune menținerea actelor procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Suceava.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de petenta A. și dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava, la Curtea de Apel Iași, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Menține actele procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Suceava.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 aprilie 2025.