ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 405/2025

Ședința publică din data de 14 octombrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori la o altă instanță egală în grad.

În cererea de strămutare, petenta A. a precizat ca faptele sunt neliniare și pedeapsa ce i-a fost aplicată este un abuz extrem, deoarece banii pentru care a fost condamnată, în cuantum de 330 RON, i-a obținut ca urmare a unei executări silite, iar în hotărârea. de condamnare nu s-a menționat data și nici suma privitoare la folosul patrimonial, nu s-a arătat în ce constă folosul nepatrimonial pentru care a fost condamnată, întreaga sentință fiind alcătuită din fragmente decupate din corespondenta sa electronică cu fostul său partener de business, B.. Petenta a mai arătat că în timpul anchetei a fost lovită de organul de cercetare penală, agentul de la BIC-Poliția mun. Botoșani și a obținut un certificat medico-legal.

Petenta a mai susținut că dosarul a cărui strămutare o solicită este în întregime fabricat și plin de probe false toate introduse de către Parchetul de pe lângă Judecătoria și Tribunalul Botoșani. În cauză este vorba de 330 RON pe care fostul său partener de business, B., îi datora pentru plata unei notificări pe care i-a trimis-o din SUA la momentul în care acesta a refuzat sa îi restituie suma de 4.500 dolari, bani care au fost investiți de către aceasta în firma acestuia, C..

În anul 2017, petenta a arătat că a venit din SUA și a învestit în România, într-o afacere condusă de către B., suma totala de 8.000 dolari, dintre care 4.500 dolari i-a trimis prin banca din SUA și 3.500 dolari i-a dat proprietarului firmei C., cu scopul de a cumpăra un laser cu care sa facă produse de publicitate, ea fiind specializată în reclame și având un doctorat în domeniul reclamelor, iar firma avea profil publicitar. A început astfel o colaborare care nu s-a materializat, deoarece B. a luat cei 8.000 dolari, i-a folosit discreționar și a cumpărat un laser despre care el spune că a plătit 3.500 dolari, iar restul banilor petenta a trebuit să-i ceară prin intermediul unei notificări care a costat-0 150 dolari, sumă obținută ulterior printr-un dosar de executare silita. Suma de 4.500 dolari i-a fost returnată în 29 de luni, în loc să-i fie returnată în 14 zile, cum prevedea notificarea privind returnarea banilor, astfel încât petenta a pierdut în invitația făcută și s-a ajuns la o situație conflictuală între cei doi. Ca sa nu-i plătească costul notificării, B. a inventat o poveste pe care a prezentat-o la Politia mun. Botoșani într-o plângere penală, fără coerență și fără dovezi clare din care sa rezulte ceva concret privind suma de bani pe care i-o datora. În realitate" acesta a vrut sa acopere legătura extra conjugală dintre ei și nu a vrut să-i restituie toți banii. Petenta a precizat că situația s-a complicat în momentul în care B., având două vecine de bloc și de scară polițiste, de la BIC - Poliția mun. Botoșani și de la Penitenciarul Botoșani, s-au implicat, total nelegal, în acest conflict, instigate fiind de către B.. În acest sens, la data de 4 (sau 2) septembrie 2020, polițista de penitenciar, fără drept, a ridicat-o de pe stradă, intrând într-o autospecială a Politiei mun. Botoșani și, împreună cu alți polițiști, care formau o patrulă mixtă, incluzând și un jandarm, au dus-o la Poliția mun. Botoșani, formându-se, astfel, dosarul de urmărire penală nr. 3671/P/2020 (în instanță dosarul nr. x/2022). La Poliția mun. Botoșani a fost audiată de către agentul de proximitate care a fotografiat-o în interiorul biroului ei și care nu a participat la ridicarea sa de pe stradă. Dosarul nr. x/2020 a trecut de la Poliția de proximitate Botoșani la BIC - Poliția mun. Botoșani și a ajuns la agentul de la BIC - Poliția mun. Botoșani care este coleg de birou cu agenta de la BIC - Poliția mun. Botoșani, a cărei mama, polițista de penitenciar, a legitimat-o și a ridicat-o nelegal de pe stradă la data de 4.09.2020, instigată de către B..

Așadar, intrarea in context a polițistei de penitenciar, vecină cu B., mută coordonatele situației pe un alt plan: autoritățile urmăresc acoperirea faptei comise de către polițista de penitenciar care, intrând într-o autospeciala a Poliției mun. Botoșani și însoțind o autospecială a Politiei mun. Botoșani (au fost deci autospeciale), implică, alături de ea, și polițiștii care făceau parte legal din echipajul de poliție care a ridicat-o nelegal de pe stradă. Arată petenta că polițiștii care erau în drept să fie în cele două autospeciale, incluzând jandarmul care a acoperit prezența nelegală a polițistei de penitenciar, din cea de-a doua autospecială care a fost la ridicarea sa nelegală de pe stradă. Acuzația de șantaj pe care i-a adus-o B. devine, din acest moment, doar un pretext pentru a se acoperi de către autorități infracțiunile prezentate mai sus.

Petenta a susținut că a descoperit multiple falsuri în dosarul nr. x/2020, iar agentul care a avut în lucru acest dosar a agresat-o în timpul anchetei, obținând un certificat medical. Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani nu l-a înlăturat pe agentul agresor, deși ea a dus certificatul medical și i-a explicat că trebuie să se intervină în această situație. În loc să se ia masuri reparatorii, procurorul de caz a acoperit faptele polițiștilor vinovați, sustrăgând din înscrisurile de la dosar, nu i-a admis cererile de probe, acoperind continuu nelegalitățile polițiștilor. Dosarul privind infracțiunea de lovire, pentru care deține certificatul medico-legal, a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, unde a fost instrumentat de prim-procurorul adjunct, care, la rândul lui, a acoperit toate faptele de corupție prezentate anterior și a dat soluție de clasare în dosarul nr. x/2023.

Petenta precizează că în dosarul nr. x/2022 încheierile emise de către Judecătoria Botoșani nu sunt redactate de către judecător, ci de către grefierul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și semnate împreună cu grefiera de la Judecătoria Botoșani, iar în locul judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Botoșani a semnat grefiera de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, semnătura acesteia fiind recunoscută de către petentă de pe alte înscrisuri emise de acest parchet. De asemenea, petenta a susținut că în locul prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, semnează grefiera de la Judecătoria Botoșani. Descoperind falsurile, petenta a precizat că a informat Judecătoria Botoșani care nu a făcut absolut nimic pentru a soluționa cauza privind aceste acte de corupție. În cererile făcute către președintele Judecătoriei Botoșani a primit un răspuns superficial prin care i s-a comunicat că eliberarea unui specimen de semnătură al judecătorului excedează dispozițiilor Legii nr. 544/2001.

Petenta a mai arătat că în data de 20.06.2024, după ce dosarul a fost preluat de un alt judecător, Judecătoria Botoșani emite o Încheiere în care exista fraza:

"Inculpata arată că, după studierea dosarului, cu mențiunea că a făcut copia întregului dosar, a descoperit că grefierul la parchet, a semnat pe 2600 de înscrisuri în fals, deși nu avea acest drept. Solicită ca instanța să ia masuri cu privire la aceste falsuri care au fost făcute intenționat pentru ca aceasta sa primească condamnare. (...) Inculpata arată că nu poate accepta ca dosarul să se judece pe fond atât timp cât nu s-a soluționat cererea cu privire la falsurile enunțate anterior". Cu privire la această consemnare, petenta a precizat că nu a făcut o astfel de afirmație cu privire la grefier, a recunoscut semnătura grefierei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani realizată pe înscrisuri primite de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani. Grefiera lucrează la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și nu avea dreptul să semneze încheierile de la Judecătoria Botoșani, așa precum grefiera de la Judecătoria Botoșani nu avea drept să semneze în locul prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, iar judecătorul care a permis introducerea în circuit a acestor falsuri a fost avansat de la Judecătoria Botoșani la Curtea de Apel Suceava. Urmarea acestui fapt, petenta a susținut că la Curtea de Apel Suceava, unde lucrează la momentul prezent acest judecător, nu poate fi judecat dosarul cauzei sale deoarece falsurile au fost comise cu ajutorul unui judecător care s-a transferat de la Judecătoria Botoșani la Curtea de Apel Suceava. În aceste condiții, există posibilitatea ca, prin poziția pe care judecătorul o are să influențeze în continuare instanța de apel care ar urma sa judece dosarul nr. x/2022. În plus, judecătorul care a judecat în faza camerei preliminare dosarul nr. x/2022, înainte de a pleca de la Judecătoria Botoșani la Curtea de Apel Suceava, a văzut că în rechizitoriul aflat în dosar nu a existat inițial referatul de terminare a urmăririi penale, acest referat nu a fost menționat ca mijloc de probă în rechizitoriu, dar a fost ulterior introdus, în fals, în dosar, iar procurorul l-a pus pe agentul de poliție să-l semneze și să-l introducă în dosar după ce dosarul era deja în procedura camerei preliminare.

Petenta a arătat că, în condițiile în care sunt încălcate în mod flagrant drepturile sale constituționale, a solicitat, fiind și cetățean al SUA, asistență juridică internațională, însă i-a fost refuzată.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori care au fost transmise la dosarul cauzei.

În informațiile transmise, s-a arătat că dosarul nr. x/2022 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 12.06.2025 și are ca obiect apelul declarat de inculpata A. împotriva sentinței penale nr. 591 din 12.05.2025 pronunțată de Judecătoria Botoșani. Dosarul a fost repartizat completului CIOA pen. și are primul termen de judecată la data de 24.09.2025.

Pe fondul cauzei, s-a precizat că, prin sentința penală nr. 591 din 12.05.2025 pronunțată de Judecătoria Botoșani, s-a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 207 alin. (2) și (3) C. pen. În baza art. 396 alin. (1) și (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpata A., cu privire la săvârșirea infracțiunii de hărțuire, prev. de art. 208 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. În temeiul art. 19, 20, 25 alin. (1), (84) alin. (1) rap. la art. 397 alin. (1) C. proc. pen.., coroborate cu art. 1357 C. civ., s-a admis, în parte, acțiunea civilă, iar inculpata A. a fost obligată să-i plătească părții civile B., suma de 50.000 RON, reprezentând daune morale.

Curtea de apel a precizat că în principal, petenta este nemulțumită de modul în care a început urmărirea penală, precum și de modul în care au fost administrate probele în faza de urmărire penală, motivându-și susținerea pe faptul că organele de urmărire penală au avut o atitudine vădit părtinitoare cu acuzarea prin respingerea tuturor probelor în apărare și, mai mult, prin falsificarea anumitor înscrisuri. S-a apreciat că acestea sunt aspecte care nu privesc judecătorii de la Curtea de Apel Suceava și pot fi invocate, cu respectarea dispozițiilor procesual penale, în procedura de cameră preliminară sau a judecății. Verificând încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară la data de 24.02.2023, în dosarul nr. x/2022, s-a constatat că au fost respinse excepțiile invocate de A., în calitate de inculpată, reținându-se că probele au fost administrate cu respectarea principiilor legalității și al loialității, prevăzute de art. 101 și 102 C. proc. pen.., nefiind constatate încălcări ale normelor procesuale.

Referitor la absența administraării tuturor probelor cerute de inculpată în faza de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a arătat că este dreptul și obligația procurorului de a administra suficiente probe pentru aflarea adevărului. Dacă probatoriul este insuficient, acesta se poate completa în cadrul cercetării judecătorești, la cererea părților, nefiind atributul judecătorului de cameră preliminară să analizeze sustenabilitatea acuzației penale prin prisma probatoriului administrat.

Referitor la caracterul fals al unor acte de urmărire penală, la săvârșirea vreunor infracțiuni de către organele de cercetare penală în această cauză cu prilejul administrării probelor sau la sustragerea documentelor din dosar, judecătorul de cameră preliminară a cerut informații de la Parchetul de pe lângă judecătoria Botoșani, din care a rezultat că plângerile inculpatei au fost clasate definitiv, motiv pentru care aceste critici au fost considerate neîntemeiate. Aceeași concluzie s-a menținut și în cazul pretinsei agresiuni exercitate de organele judiciare asupra inculpatei, care nu au fost dovedite.

În ceea ce privește legalitatea efectuării actelor procesuale/procedurale de către organele de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că au fost efectuate cu respectarea dispozițiilor procesual penale, fiind parcurse etapele obligatorii ale urmăririi penale. De asemenea, a constatat că nu este incident niciun caz de nulitate absolută din cele prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) și f) C. proc. pen.. și niciun caz de nulitate relativă.

În ceea ce privește afirmația că dosarul a trecut de la un judecător la altul, s-a precizat că dosarul a fost redistribuit deoarece judecător învestit inițial a promovat la Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal (și nu la Curtea de Apel Suceava, cum s-a arătat în cererea petentei), urmarea concursului susținut în sesiunea mai- octombrie 2023.

În legătură cu încheierea de ședință din data de 20.06.2024 pronunțată de Judecătoria Botoșani, al cărei conținut este contestat, parțial, de către petentă, precum că aceasta avea posibilitatea de a cere o copie a înregistrării ședinței de judecată, iar în cazul în care s-ar fi consemnat alte aspecte decât cele arătate de ea, putea să solicite îndreptarea erorilor materiale.

În ceea ce privește semnarea încheierilor de ședință de către o grefieră de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani în locul grefierei care a participat la judecată, s-a apreciat că aceste afirmații sunt vădit nefondate.

În concluzie, s-a constatat că petenta A. nu aduce argumente cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava, ci este nemulțumită de modul în care s-a desfășurat procesul penal, în cele două faze anterioare, aspecte care pot fi invocate doar în calea de atac a apelului, pe care, de altfel, petenta a exercitat-o.

În aplicarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) C. proc. pen.., s-a precizat că s-a procedat la efectuarea încunoștințărilor prevăzute de lege, sens în care s-au anexat copiile corespondenței înaintate acestora.

Examinând cererea formulată de petenta A., în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea. Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din motive care țin de împrejurările cauzei ori calitatea părților. Una dintre cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Suspiciunea poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal față de un magistrat sau față de mai mulți magistrați, în acest ultim caz motivele putând fi similare sau diferite față de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie invocarea incompatibilității care trebuie să fie analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței.

Motivele temeinice care pot susține o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele se referă la condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la aspectele ce preced, care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluționată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., astfel că nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei. Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speță, petenta A. este nemulțumită de cercetarea dosarului din faza de urmărire penală în care are calitatea de inculpată, precizând că agentul care a avut în instrumentare acest dosar a agresat-o în timpul anchetei, astfel că a obținut un certificat medical. Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani nu l-a înlăturat pe agentul agresor, sustrăgând din înscrisurile de la dosar și, mai mult, nu i-a admis cererile de probe, acoperind continuu nelegalitățile polițiștilor. Totodată, petenta a adus critici și cu privire la modul de soluționare al dosarului în cadrul instanței de fond, Judecătoria Botoșani, dar și ulterior, în faza apelului, susținând că la Curtea de Apel Suceava activează în prezent judecătorul care a comis un fals în dosarul în care este judecată (acesta a fost transferat de la Judecătoria Botoșani la Curtea de Apel Suceava). În aceste condiții, există posibilitatea ca, prin poziția pe care judecătorul o are, să influențeze în continuare instanța de apel care ar urma sa judece dosarul nr. x/2022.

Examinând cauza, Înalta Curte apreciază că la Curtea de Apel Suceava nu există un climat neprielnic sau defavorabil desfășurării normale a procesului penal privind petenta A., iar argumentele aduse de acesta în sprijinul cererii de strămutare nu justifică lipsa de imparțialitate a instanței. Susținerile referitoare la modalitatea în care a fost soluționat dosarul în faza de urmărire penală ori săvârșirea vreunor infracțiuni de către organele de cercetare penală, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.. De asemenea, împrejurarea că în procedura de cameră preliminară judecătorul a respins excepțiile invocate de A., nu reprezintă motive de strămutare a unui dosar, deoarece nu au fost indicate împrejurări de fapt care să probeze lipsa de imparțialitate a întregii instanțe. În ceea ce privește afirmația că dosarul a trecut de la un judecător la altul, Curtea de apel a precizat că dosarul a fost redistribuit deoarece judecătorul învestit inițial a promovat la Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal (și nu la Curtea de Apel Suceava), urmarea concursului susținut în sesiunea mai- octombrie 2023. Prin urmare, temerea petentei că judecătorul ar putea să influențeze instanța de apel care ar urma sa judece dosarul nr. x/2022, nu este justificată.

În concluzie, având în vedere argumentele invocate de petentă (dar și informațiile furnizate de către Curtea de Apel Suceava), Înalta Curte apreciază că la nivelul acestei instanțe sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a dosarului nr. x/2022, nefiind elemente pentru a se putea considera că prin judecarea acestei cauze s-ar încălca dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2025.