ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 118 din data de 07.09.2023 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (2) și art. 50 din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a reținut că persoana condamnată A. a formulat contestație la executare cu privire la Decizia penală nr. 1134 din 12.06.2023 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2014, arătând că solicită înlăturarea din Decizia penală nr. 1134 a perioadei cuprinse între 12.07.2022 - 03.11.2022, respectiv perioada în care Curtea de Apel Craiova a reținut că termenul de prescripție a răspunderii penale a fost suspendat, deși termenul de prescripție a răspunderii penale era împlinit la data pronunțării deciziei, în drept, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

Tribunalul Gorj a reținut că potrivit art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută;dacă însă nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție. Așadar, Tribunalul Gorj a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

Prin Decizia penală nr. 1821 din data de 09.11.2023 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în baza art. 47 alin. (1) raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. s-a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Craiova, invocată din oficiu.

În baza art. 50 raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

În baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârilor penale se poate face când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei și conform alin. (2) al aceluiași text de lege, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau alin. (6).

În raport de dispozițiile legale menționate, Curtea a constatat că Tribunalul Gorj - ca instanță de executare - este competent să soluționeze contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Craiova, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Conform art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Prioritar, Înalta Curte menționează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență îl reprezintă cererea formulată de contestatorul A. prin care acesta a solicitat să se înlăture din Decizia penală nr. 1134/2023 perioada cuprinsă între 12.07.2022 - 03.11.2022, în care Curtea de Apel Craiova a reținut că termenul de prescripție a răspunderii penale a fost suspendat, deși termenul de prescripție a răspunderii penale era împlinit la data pronunțării deciziei.

În cauză, se constată că cererea contestatorului A., ce formează obiectul Dosarului nr. x/2023 deși a fost intitulată contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., în raport de motivele invocate de acesta este o contestație în anulare ce vizează existența unei cauze de încetare a procesului penal la data pronunțării hotărârii definitive în apel, respectiv împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, circumscrisă cazului de contestație în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen.

Limitele și specificul căii de atac a contestației în anulare sunt definite în cuprinsul dispozițiilor art. 426 - 432 din C. proc. pen., norme potrivit cărora contestația în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, fiind o cale de atac de retractare, prin care instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulează hotărârea, în scopul înlăturării erorilor de procedură (error in procedendo).

Potrivit art. 426 lit. b) din C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.

Conform art. 429 alin. (1) din C. proc. pen., contestația în anulare se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere.

Potrivit art. 551 pct. 4 din C. proc. pen. hotărârile primei instanțe rămân definitive la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul.

Din coroborarea prevederilor art. 426 lit. b) și art. 429 din C. proc. pen., competentă să judece contestația în anulare, pentru ipoteza în care inculpatul a fost condamnat deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, este instanța care a pronunțat hotărârea definitivă a cărei anulare se cere, care poate fi după caz, judecătoria, tribunalul, curtea de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cauză, hotărârea prin care s-a dispus condamnarea contestatorului A., respectiv Sentința nr. 143 din 14 decembrie 2021 a fost pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/2014, care a rămas definitivă la data de 12 iunie 2023 prin Decizia penală nr. 1134, pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Înalta Curte, față de cele arătate mai sus, constată că cererea formulată de contestator prin care acesta solicită a se constata împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale la data pronunțării deciziei definitive de către instanța de apel, este de competența în primă instanță a curții de apel.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în speță, competența în a soluționa cererea contestatorului A. aparține în primă instanță Curții de Apel Craiova.

Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Curții de Apel Craiova, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Curții de Apel Craiova, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 noiembrie 2023.

GGC - OB