ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 575/2023

Deliberând asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 19 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul penal nr. x/2020, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., a restituit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov cauza având ca obiect Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 22.10.2020, privind, printre alții, pe inculpatul A., cercetat în stare de deținere, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în altă cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- "constituirea unui grup infracțional organizat", prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "trafic de droguri de risc" prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale), cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "trafic internațional de droguri de risc" prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "deținerea fără drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizării", prevăzută de art. 342 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "deținere de muniții fără drept" prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "trecere frauduloasă a frontierei de stat în scopul sustragerii de la răspundere penală" prevăzută de art. 262 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "instigare la fals material în înscrisuri oficiale", prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin Încheierea penală nr. 26/CP din data de 16 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, în baza 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost respinsă cererea formulată de contestatorul inculpat A. de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen.

În baza art. 347 din C. proc. pen., a fost admisă contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov, împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 pronunțate de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2020, pe care a desființat-o și rejudecând:

În baza art. 347 raportat la art. 346 alin. (4) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din data de 22 octombrie 2020, emis în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov, a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecării cauzei privind, printre alții, pe inculpatul A., cercetat în stare de deținere, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în altă cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- "constituirea unui grup infracțional organizat", prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "trafic de droguri de risc" prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale), cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "trafic internațional de droguri de risc" prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "deținerea fără drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizării", prevăzută de art. 342 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "deținere de muniții fără drept" prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "trecere frauduloasă a frontierei de stat în scopul sustragerii de la răspundere penală" prevăzută de art. 262 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen.

- "instigare la fals material în înscrisuri oficiale", prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 din C. pen.,toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Pentru a pronunța soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen., formulată de inculpatul A., soluție atacată cu recurs de către inculpat și care face obiectul prezentei cauze, curtea de apel a avut în vedere următoarele considerente:

La data de 14 decembrie 2022 a fost înregistrată cererea inculpatului A., intitulată "cerere de sesizare a Curții Constituționale a României", prin care a solicitat sesizarea instanței de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen., privind sintagma "apărare corectă și efectivă" din conținutul acestui articol, întrucât este lipsită de precizie, claritate și previzibilitate cu privire la obligațiile apărătorului desemnat din oficiu, încălcând dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) și (2) din Constituția României, coroborat cu art. 6 paragraf 1 și 3 lit. b), c), d) din CEDO. Raportat la legătura cu soluționarea cauzei, inculpatul a arătat că, în toată perioada cercetării penale și a cercetării judecătorești pe cameră preliminară, avocatul desemnat din oficiu nu a luat legătura cu acesta niciodată, în condițiile prevăzute de art. 6 paragraf 3, lit. b) și c) din CEDO. În cursul camerei preliminare, apărătorul desemnat din oficiu nu a formulat cereri și excepții, iar când a dorit să ia legătura cu acesta, în condițiile prevăzute de lege, instanța de fond nu i-a încuviințat cererea. Inculpatul A. a învederat faptul că pe rolul Curții Constituționale a României se află înregistrate 12 dosare, conform Adresei nr. x/29.09.2022, al căror autor este, apreciind că față de expunerea de motive indubitabile se impune sesizarea Curții Constituționale a României.

Examinând cererea de sesizare a Curții Constituționale, Judecătorii de cameră preliminară de la Curtea de Apel Brașov au constatat că excepția de neconstituționalitate ridicată privind art. 91 alin. (3) din C. proc. pen. trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei.

Au arătat că obiectul cauzei, aflată pe rolul Curții de Apel Brașov, este soluționarea contestației formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Brașov, împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 pronunțate de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2020, prin care s-a dispus restituirea către Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov a cauzei având ca obiect Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 22.10.2020.

Potrivit art. 91 alin. (3) din C. proc. pen., avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă și efectivă în cauză.

S-a constatat că soluționarea cauzei din fața Curții de Apel Brașov, constând în contestație împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, prin care s-a dispus restituirea către parchet a cauzei având ca obiect Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 22.10.2020, nu are legătură cu excepția de neconstituționalitate a art. 91 alin. (3) din C. proc. pen. privind prezența avocatului din oficiu la solicitarea organului judiciar și asigurarea unei apărări concrete și efective în cauză.

Ori, în situația de față, așa cum s-a arătat mai sus, s-a constatat că se invocă neconstituționalitatea dispozițiilor din legi în vigoare, respectiv art. 91 alin. (3) C. proc. pen., dar care nu au legătură cu soluționarea cauzei de față care are ca obiect: contestație împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, prin care s-a dispus restituirea către procuror a cauzei având ca obiect Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 22.10.2020.

Excepția ridicată este inadmisibilă în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină soluția în privința cauzei în care a fost ridicată excepția, respectiv care să privească contestația împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, prin care s-a dispus restituirea către procuror a cauzei având ca obiect Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 22.10.2020.

Deoarece excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate neîndeplinind o condiție de admisibilitate, în temeiul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992, a fost respinsă cererea formulată de contestatorul inculpat A., de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen.

Împotriva dispoziției cuprinse în Încheierea penală nr. 26/CP din data de 16 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen., a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind stabilit termen pentru soluționarea acesteia la data de 13.09.2023.

La termenul din data de 13.09.2023 au avut loc dezbaterile cu privire la recursul declarat în cauză, iar motivele acestuia, amplu expuse de apărătorul desemnat din oficiu al recurentului inculpat, au fost consemnate în practicaua hotărârii, astfel că nu se impune reluarea acestora.

Examinând recursul declarat de inculpatul A., Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

După cum prevăd dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, se constată că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată. În aplicarea acestui text de lege, instanța realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional, întrucât instanța nu statuează asupra temeiniciei excepției, ci numai asupra admisibilității acesteia.

Astfel, alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede condiții privind atât obiectul excepției de neconstituționalitate - respectiv legi sau ordonanțe în vigoare sau dispoziții în vigoare ori asemenea acte normative - cât și o condiție relativă la existența unei legături între norma atacată sub aspectul constituționalității și obiectul cauzei, cu soluționarea căreia a fost învestită instanța, în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate.

Dispozițiile alin. (2) și (3) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 cuprind alte două condiții de admisibilitate ale excepțiilor de neconstituționalitate, vizând titularul dreptului de a invoca o asemenea excepție (părțile, procurorul sau instanța din oficiu) și nepronunțarea anterioară a unei decizii privind neconstituționalitatea acelorași reglementări de către Curtea Constituțională.

Analiza îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de Legea nr. 47/1992 nu trebuie, însă, să se realizeze formal. Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei. În consecință, în cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze, implicit, și corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale, se observă, așadar, că trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume:

- excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

- excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

- excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

- excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În ceea ce privește primele trei condiții, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite.

Referitor la condiția privind legătura normei ce face obiectul excepției cu soluționarea cauzei, Înalta Curte reține că, pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real, concret, asupra soluției ce se va pronunța în cauză.

Legătură dintre norma ce face obiectul excepției și soluționarea cauzei este, prin urmare, o condiție de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale. Această condiție presupune că norma invocată orientează soluția.

Înalta Curte reține că însăși Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 385 din 04 iunie 2019 (publicată în M. Of. nr. 862/25.10.2019), a stabilit că "legătura cu soluționarea cauzei" presupune atât aplicarea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Se reține că recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen., dispoziții care prevăd că, avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă și efectivă în cauză.

Înalta Curte constată că o eventuală declarare ca neconstituțională a prevederilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen., în raport cu criticile inculpatului, nu ar conduce la o soluționare diferită a cauzei (în favoarea inculpatului), iar în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate în sensul solicitat de recurent, soluția în cauză ar fi aceeași, respectiv admiterea contestației formulate de parchet, constatarea legalității sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. x/2016, constatarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și începerea judecării cauzei privind, printre alții, pe inculpatul A..

Prin urmare, Înalta Curte constată că sesizarea instanței de control constituțional nu poate produce un efect real, concret, asupra soluției ce se va pronunța pe fondul cauzei având ca obiect contestație împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, prin care s-a dispus restituirea către parchet a cauzei având ca obiect Rechizitoriul nr. x/2016 din data de 22.10.2020.

Față de aceste considerente, având în vedere că excepția invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei, iar încheierea recurată este legală și temeinică, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva dispoziției cuprinse în Încheierea penală nr. 26/CP din data de 16 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva dispoziției cuprinse în încheierea penală nr. 26/CP din data de 16 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (3) din C. proc. pen.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurent, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 septembrie 2023.

GGC - NN