ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.07.2023

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 494/2023

HOTĂRÂRE
04.07.2023
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 494/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 183/2023 din 16 mai 2023 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 249 alin. (1), (5) și 6 C. proc. pen., s-a admis cererea formulată de partea civilă A. privind instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului B., constând în teren în suprafață de 2288 mp și a construcțiilor aferente, înscrise în CF nr. x Poieni și asupra terenului în suprafață de 7460 mp înscris în CF nr. x Poieni, până la concurența sumei de 30.000 euro și 15.891,65 RON, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracțiune.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că, la data de 10 mai 2023, partea civilă A. a formulat o cerere de sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului B., respectiv asupra terenului în suprafață de 2288 mp și a construcțiilor existente pe acest teren, astfel cum sunt evidențiate în CF x Poieni și a terenului înscris în CF nr. x Poieni.

S-a învederat faptul că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 188 alin. (1) C. pen. și la plata sumei de 30.000 euro - echivalent în RON la cursul BNR cu titlu de daune morale; suma de 15.891,65 RON cu titlu de daune materiale și o despăgubire lunară - 20% din venitul net pe economie - cu titlu de despăgubire lunară pentru pierderea parțială a capacității de muncă, că în cauză nu s-au luat măsuri asigurătorii pentru garantarea reparării pagubei produse prin comiterea infracțiunii și că de la data săvârșirii faptei inculpatul a procedat la înstrăinarea a două imobile pe numele fiului său C., prin actul notarial a7/27.01.2021 emis de D..

Curtea a reținut că, prin Sentința penală nr. 103/26.04.2023 a Tribunalului Cluj, s-a dispus condamnarea inculpatului B. pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin. (1) C. pen. și, constatându-se întrunite toate condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de către partea civilă A.; a fost obligat inculpatul să plătească acestei părți civile 30.000 euro echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății - daune morale; 15.891,65 RON - daune materiale și, lunar, o sumă egală cu 20% din venitul net pe economie.

În cauză, s-a constatat că există o măsură asiguratorie instituită prin ordonanța procurorului din data de 29.10.2020 asupra autovehiculului marca x în vederea garantării executării măsurii de siguranță a confiscării speciale, măsură ce a fost verificată și menținută în condițiile legii, însă nu există instituită măsura asigurătorie în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune.

Curtea a apreciat că luarea măsurii sechestrului asigurator este necesară pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire, fără a fi necesară dovada că se pregătesc astfel de acțiuni cu privire la bunurile respective, iar bunurile asupra cărora se solicită dispunerea măsurii pot servi la repararea pagubei produse prin infracțiune, ele aparținând inculpatului.

În analiza proporționalității măsurii care va fi aplicată numai până la valoarea probabilă a pagubei produse prin infracțiune - 35.000 euro, s-a stabilit că este asigurată o justă proporționalitate între restrângerea dreptului de proprietate și scopul urmărit prin impunerea măsurii asigurătorii.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestație inculpatul B..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 30 iunie 2023, având fixat prim termen de judecată la 04 iulie 2023.

Concluziile apărătorului din oficiu, ale Reprezentantul Ministerului Public precum și poziția contestatorului în ultimul cuvânt au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.

Analizând contestația, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale în materie, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, potrivit art. 249 C. proc. pen. (Condițiile generale de luare a măsurilor asigurătorii), (1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune. (2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. (...) (5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora. (6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, și la cererea părții civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi și părții civile.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte reține că, prin Sentința penală nr. 103 din 26.04.2023, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a dispus condamnarea inculpatului B. pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 32 rap. la art. 188 alin. (1) C. pen., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de către partea civilă A., fiind obligat inculpatul să plătească acestei părți civile 30.000 euro echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății - daune morale și 15.891,65 RON - daune materiale și lunar o sumă egală cu 20% din venitul net pe economie.

În ceea ce privește instituirea măsurilor asigurătorii în cauză, Înalta Curte constată că, prin ordonanța din data de 29.10.2020 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, în Dosarul nr. x/2020, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului în vederea garantării executării măsurii de siguranță a confiscării speciale, asupra autovehiculului marca x, an de fabricație 1995, de culoare alb, serie carte de identitate x, serie motor x, serie șasiu x, serie certificat de înmatriculare x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatului B..

La data de 10 mai 2023, partea civilă A. a formulat o cerere de sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului, în concret, asupra terenului în suprafață de 2288 mp și a construcțiilor existente pe acest teren, astfel cum sunt evidențiate în CF x Poieni și a terenului înscris în CF nr. x Poieni, motivat de faptul că, în cauză, nu s-au luat măsuri asigurătorii pentru garantarea reparării pagubei produse prin comiterea infracțiunii și că de la data săvârșirii faptei, inculpatul a procedat la înstrăinarea a două imobile pe numele fiului său C., prin actul notarial a7/27.01.2021 emis de D..

Înalta Curte reiterează că măsurile asigurătorii sunt necesare pentru a garanta repararea eventualelor pagube produse prin infracțiune și sunt luate asupra bunurilor inculpatului, până la concurența valorii probabile a presupuselor pagube.

Atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracțiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificată în vederea despăgubirii părții civile și a cheltuielilor de judecată să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins.

În ceea ce privește prejudiciul, se constată că, prin Sentința penală nr. 103 din 26.04.2023, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost stabilit la 30.000 euro reprezentând daune morale și 15.891,65 RON daune materiale și, lunar, o sumă egală cu 20% din venitul net pe economie.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că luarea măsurii asigurătorii este necesară având în vedere posibilitatea sustragerii inculpatului de la plata despăgubirilor datorate părții civile, cu atât mai mult cu cât există un eventual risc al înstrăinării bunurilor ce ar putea garanta repararea pagubei produse prin comiterea infracțiunii.

Efectuând, în continuare, o analiză a testului de proporționalitate al măsurii asigurătorii prin raportare la Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, unde instanța supremă a reținut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. S-a considerat că proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Mai mult, condiția rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)", se constată că, în speță, este satisfăcută cerința proporționalității acesteia cu scopul urmărit prin dispunerea ei și cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri.

Astfel, în contextul factual al cauzei, se constată că la acest moment procesual se justifică luarea măsurii asigurătorii, din perspectiva caracterului necesar al acesteia în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor aparținând inculpatului ori care pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracțiunea presupus a fi comisă de către inculpat.

În concluzie, Înalta Curte reține că au fost respectate standardele ce impun și justifică luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului B., constând în teren în suprafață de 2288 mp și a construcțiilor aferente, înscrise în CF nr. x Poieni și asupra terenului în suprafață de 7460 mp înscris în CF nr. x Poieni, până la concurența sumei de 30.000 euro și 15.891,65 RON, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracțiune.

Pentru aceste considerente, constatând legală și temeinică hotărârea atacată, Înalta Curte, în temeiul art. 425

1

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 340 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul B. împotriva încheierii nr. 183/2023 din 16 mai 2023 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 iulie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-02-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală
a măsurii arestării preventive a inculpatului A., măsură preventivă luată prin încheierea nr. 1/06.01.2023 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunțată în dosarul nr. x/2023. S-a dispus menținerea
ÎCCJ 2024-10-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală
suma de 25.000 RON este aptă și suficientă pentru a acoperi aceste daune morale. Referitor la daunele materiale solicitate de partea civilă B., prima instanță a reținut că acestea nu au fost dovedite, nefiind atașate la dosar înscrisuri dov
ÎCCJ 2025-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală
părții civile A. în perioada 10.12.2023-24.12.2023, la secția Chirurgie generală II, ca urmare directă a infracțiunii de tentativă de omor a cărei victimă a fost, între fapta inculpatului B. și acest prejudiciu existând o relație cauzală di
ÎCCJ 2025-04-17
0,94
ÎCCJ, Secția penală
proc. pen., raportat la art. 1357 C. civ., s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă D. și au fost obligați inculpații la plata, în solidar, către aceasta a sumei de 79.788,49 RON, reprezentând daune materiale și a sum
ÎCCJ 2025-01-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 57/2025
ată B. (12 ani), în timp ce se aflau în fața blocului AV32 situat pe Aleea x, mun. Constanța, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale, fapte care întrunesc elementele constitutive ale
Sursă