ÎCCJ, Secția penală

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen. (din datele de 27.06.2012, 08.02.2013, 14.01.2014, 11.11.2014, și 24.12.2014).

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen. (din datele de 27.06.2012, 08.02.2013, 14.01.2014, 14.01.2014 și 11.11.2014).

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen., din 24.12.2014.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune, prev. de art. 32 din C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen., din 23.03.2015.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen., din 23.03.2015.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen. (din datele de 22.04.2015, 22.04.2015, 28.10.2015 și 26.02.2015).

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1), (2), (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prev. de art. 228 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen. În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 83 alin. (1) din C. pen. din 1969, a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani de închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 331 din 02.03.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la data de 17.03.2011. În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 83 alin. (1) din C. pen. din 1969, a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 653 din 25.10.2011 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin Decizia penală nr. 322 din 01.03.2012 a Curții de Apel Alba Iulia. În temeiul art. 10 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 38 alin. (1) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin Sentința penală nr. 331 din 02.03.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la data de 17.03.2011, și prin Sentința penală nr. 653 din 25.10.2011 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin Decizia penală nr. 322 din 01.03.2012 a Curții de Apel Alba Iulia, și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 8 (opt) luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, stabilind față de inculpatul A. o pedeapsă rezultantă de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare. În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele din cauză și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 2 (doi) ani și 3 (trei) luni închisoare, reprezentând 1/3 din celelalte pedepse aplicate, stabilindu-se față de inculpatul A. o pedeapsă rezultantă de 4 (patru) ani și 9 (nouă) luni închisoare. În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 83 alin. (1) din C. pen. din 1969, s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare stabilită ca urmare a condamnărilor suferite de inculpat prin Sentința penală nr. 331 din 02.03.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 București și prin Sentința penală nr. 653 din 25.10.2011 a Judecătoriei Sibiu alături de pedeapsa de 4 (patru) ani și 9 (nouă) luni închisoare aplicată în cauză, în final inculpatul A. urmând să execute o pedeapsă de 8 (opt) ani și 5 (cinci) luni închisoare. În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. durata reținerii de 24 de ore din data de 15.09.2015. Prin decizia penală 551 din data de 04.04.2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosar nr. x/2016, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 787 din data de 05.11.2021 pronunțate de Judecătoria Suceava în Dosarul nr. x/2016. S-a desființat, în parte (în totalitate cu privire la latura penală) sentința penală și, în rejudecare: S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani și 5 luni închisoare aplicată inculpatului A. și s-au repus pedepsele în individualitatea lor. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de înșelăciune în formă continuată (din datele de 27.06.2012, 08.02.2013, 14.01.2014, 11.11.2014 și 24.12.2014), prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (din datele de 27.06.2012, 08.02.2013, 14.01.2014, 14.01.2014 și 11.11.2014), prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din C. pen., din data de 24.12.2014, ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul tentativei la infracțiunea de înșelăciune (din data de 23.03.2015), prev. de art. 32 rap. la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 din C. pen. (din data de 23.03.2015), ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de uz de fals în formă continuată (din datele de 22.04.2015, 28.10.2015 și 26.02.2015), prev. de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. (1) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de furt, prev. de art. 228 alin. (1) și (3) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare (în loc de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare) pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1), (2), (3) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 41 alin. (1) din C. pen. În temeiul art. 96 alin. (4) din C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani de închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 331 din 02.05.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin Decizia penală nr. 2288/14.11.2011 a Curții de Apel București și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 653 din 25.10.2011 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin Decizia penală nr. 322 din 01.03.2012 a Curții de Apel Alba Iulia. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele aplicate prin sentințele menționate și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare. În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 (trei) ani închisoare stabilite ca urmare a condamnărilor anterioare alături de pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin decizie, în final inculpatul A. urmând să execute o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare. Împotriva Deciziei penale nr. 551 din data de 04.04.2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava a formulat contestație în anulare contestatorul A., fiind admisă în principiu prin încheierea din data de 18.05.2023 pronunțată în cauză de Curtea de Apel Suceava. Prin Decizia nr. 1013 din data de 27 iunie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. în prezent deținut în B., împotriva Deciziei penale nr. 551 din 04.04.2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2016. Pentru a hotărî în acest sens, curtea a observat că Decizia penală nr. 551 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2016 și vizată de prezenta contestație în anulare a fost pronunțată la data de 04.04.2023. În cauza pendinte, s-a reținut că inculpatul A. a comis infracțiunea de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1), (2), (3) din C. pen., astfel cum a stabilit cu caracter definitiv instanța de control judiciar, la data de 24.04.2015. Potrivit prevederilor art. 207 alin. (1), (2), (3) din C. pen., infracțiunea de șantaj se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Prin urmare, termenul general de prescripție a răspunderii penale este, în considerarea dispozițiilor 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani. Curtea a observat însă că inculpatul A. a invocat la termenul de judecată din data de 25.01.2023, când s-au purtat dezbaterile asupra apelurilor, iar instanța de apel a analizat prin decizia penală pronunțată, incidența prescripției răspunderii penale raportat la toate faptele pentru care a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță (inclusiv cea de șantaj, despre care a menționat că a fost comisă la data de 09.01.2015), prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022. În esență, curtea a constatat că nu mai poate proceda la o nouă analiză pe fond a cazului de contestație în anulare invocat de contestator în susținerea cererii, întrucât incidența prescripției răspunderii penale referitor la infracțiunea de șantaj a fost analizată și respinsă în mod argumentat în Dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Suceava în care s-a pronunțat Decizia penală nr. 551 din 04.04.2023. Împotriva Deciziei nr. 1013 din data de 27 iunie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, apelantul A. a declarat apel. La termenul din data de 21 septembrie 2023, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac declarate. Analizând decizia penală atacată, Înalta Curte constată inadmisibilitatea apelului. Procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege. Înalta Curte reține că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din C.E.D.O. impune existența unei căi judiciare efective care să permită părții de a beneficia de o cale de atac, dreptul de acces la o instanță fiind un element inerent al garanțiilor consacrate de acest articol și oferă instanței dreptul, ca în fiecare caz, să procedeze la o evaluare în lumina particularităților procedurii, pentru ca în aplicarea normelor de procedură, să se evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurilor și o flexibilitate excesivă care ar conduce la eliminarea condițiilor procedurale stabilite de lege. Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, principiu statuat la art. 129 din Constituție care prevede că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii. Analizând dispozițiile cuprinse în Secțiunea 1 a Capitolului V din Titlul III din C. proc. pen., se constată că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile menționate la art. 426 din C. proc. pen., iar potrivit art. 432 alin. (1) din C. proc. pen., dacă găsește contestația întemeiată, instanța desființează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere și procedează de îndată la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desființare. Totodată, dispozițiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen. cu referire la art. 551 și art. 552 din C. proc. pen., prevăd că decizia dată în contestația în anulare îndreptată împotriva unei hotărâri pronunțate în apel este definitivă. Pe de altă parte, din examinarea dispozițiilor art. 408 din C. proc. pen. se constată că doar sentințele sunt susceptibile de reformare prin calea de atac a apelului, dacă nu se prevede altfel. În cauza dedusă judecății, prin Decizia nr. 1013 din data de 27 iunie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 551 din 04.04.2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2016. Or, în cauză, contestația în anulare a fost formulată împotriva unei hotărâri rămase definitive în fața instanței de apel. Prin urmare, împotriva Deciziei nr. 1013 din data de 27 iunie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, legea nu prevede posibilitatea exercitării căii ordinare de atac a apelului. În aceste condiții, se constată că a fost promovată o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, învestind Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale. Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul contestator A. împotriva Deciziei nr. 1013 din data de 27 iunie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2023. În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.