ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 321/A din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, s-a admis în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul A. , aflat în Penitenciarul Găești.

S-a respins, ca nefondată, contestația în anulare, formulată de contestatorul A., împotriva Deciziei penale nr. 876/R/09.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2011.

Analizând contestația în anulare, Curtea de Apel Pitești a reținut că motivul pe care se sprijină contestația în anulare este cel menționat la art. 426 lit. b) C. proc. pen., referindu-se la incidența prescripției răspunderii penale, în raport cu infracțiunile reținute în sarcina inculpatului contestator.

Contestația în anulare este o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură (error in procedendo) în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată.

De asemenea, prin reglementarea strictă a erorilor de procedură care pot justifica exercitarea contestației în anulare se urmărește, pe de o parte, respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, iar, pe de altă parte, respectarea principiului securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive (principiu care interzice rejudecarea unor aspecte avute deja în vedere de instanțele de judecată).

Curtea pune în evidență faptul că judecata contestației în anulare, indiferent de motivul invocat, presupune o primă etapă, admisibilitatea în principiu, care nu vizează însăși soluționarea căii extraordinare de atac, ci doar verificarea, dacă sunt întrunite condițiile de exercitare a acesteia.

În cadrul verificării admisibilității în principiu instanța analizează dacă hotărârea atacată este o hotărâre definitivă, dacă cererea a fost introdusă în termenul prevăzut de art. 428 C. proc. pen. și de către o persoană prevăzută de art. 427 C. proc. pen., dacă sunt invocate motive de contestație în anulare dintre cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen. aparent justificate, dacă sunt depuse probe pentru dovedirea cazului de contestație ori se invocă dovezi care sunt la dosar, toate aceste cerințe fiind îndeplinite în speță.

Cu referire la speță, Curtea a constatat că persoana condamnată a formulat contestație în anulare împotriva unei hotărâri definitive: Deciziei penale nr. 876/R/09.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2011, și este introdusă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere - Curtea de Apel Pitești.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 428 alin. (2) C. proc. pen., contestația în anulare întemeiată pe cazul prevăzut de art. 426 lit. b) C. proc. pen. (persoana a fost condamnată deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripția răspunderii penale), poate fi introdusă oricând.

În ceea ce privește întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, prin Decizia nr. 297/16.04.2018 a Curții Constituționale a României, publicată în M. Of. nr. 518/25.07.2018, s-a statuat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituțională.

Prin Decizia nr. 358/26.05.2022 a Curții Constituționale a României, publicată în M. Of. nr. 565/09.06.2022, s-a statuat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituționale.

Curtea a subliniat că prin Decizia nr. 67/25 octombrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. x/2022, s-au stabilit următoarele:

"1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din C. pen.

S-a constatat că inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. la 3 (trei) ani închisoare și infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen. la 1 (unu) an închisoare, fapte săvârșite în 20/21.07.2007.

În considerentele Deciziei penale nr. 876/R/09.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în Dosarul nr. x/2011, nu a fost examinat cazul de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului general al răspunderii penale, însă instanța de control judiciar a făcut aplicarea prevederilor din vechiul C. pen. la care deciziile Curții Constituționale nu se referă deloc.

Or, prin contestația în anulare, contestatorul condamnat a invocat incidența prescripției răspunderii penale în condițiile noului C. pen., invocând efectele Deciziilor Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în M. Of. nr. 518/25.06.2018) și nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în M. Of. nr. 565/9.06.2022).

Așa fiind, s-a reținut că dispozițiile art. 426 lit. b) C. proc. pen. nu pot fi invocate în cauză.

Împotriva Deciziei penale nr. 321/A din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, contestatorul A. a formulat apel.

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, având în vedere că hotărârea apelată este definitivă.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte a fost învestită cu soluționarea apelului formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 321/A din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 876/R/09.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2011.

Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

În ceea ce privește interpretarea dispozițiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., jurisprudența a statuat în mod constant că această dispoziție vizează hotărârile pronunțate în procedura de judecare a contestației în anulare după admiterea în principiu, reglementată de art. 431 din C. proc. pen.

Așadar, etapa distinctă a admiterii în principiu a contestației în anulare este reglementată de art. 431 din C. proc. pen., dispoziții în cuprinsul cărora nu se prevede posibilitatea atacării hotărârii pronunțate cu apel, iar dispozițiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., privesc exclusiv hotărârile judecătorești pronunțate în procedura de rejudecare a apelului sau a cauzei după desființare.

Or, în cauză, contestatorul A. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 149 din 14.06.2012 a Judecătoriei Câmpulung, definitivă prin Decizia penală nr. 876/R/09.10.2012, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, Dosar nr. x/2011, pentru fapte comise în data de 20/21.07.2007, ca atare, decizia prin care s-a respins ca nefondată contestația în anulare, atacată de contestator, este definitivă, în considerarea etapei procesuale în care a fost pronunțată.

Hotărârea judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție fiind explicite în sensul că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate. Ca atare, atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual, intervine sancțiunea procedurală a inadmisibilității.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul contestator A. împotriva Deciziei penale nr. 321/A din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul contestator A. împotriva Deciziei penale nr. 321/A din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022.

Obligă apelantul contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2023.

GGC - NN