ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin ordonanța de clasare din data de 15 iulie 2024 emisă în dosarul nr. x/17/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu există.

La data de 18 septembrie 2024, petenta A a formulat plângere împotriva ordonanței de clasare din data de 15 iulie 2024 emisă în dosarul nr. x/17/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind repartizată aleatoriu completului Cx - Judecător de cameră preliminară.

În motivarea plângerii formulate, în esență, petenta a criticat modul de instrumentare, de către organele de urmărire penală, a dosarului nr. x/17/P/2024, apreciind ca nelegală soluția de clasare dispusă în cauză.

Examinând cauza cu prioritate, prin prisma excepției de necompetență invocată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că, în cauză, competența de soluționare a cauzei aparține judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureș, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) C. proc. pen., din Cap. II, Secțiunea 1, care reglementează competența funcțională, după materie și după calitatea persoanei a instanțelor judecătorești, „Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. c C. proc. pen., Tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare.

În Capitolul VII intitulat „Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală” al Titlului I, ”Urmărirea penală”, al părții speciale a Codului de procedură penală, art. 339 alin. (1) statuează că plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Totodată, art. 340 alin. (1) C. proc. pen. stabilește că persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Analizând datele concrete ale speței prin prisma regulilor care reglementează competența specială, judecătorul de cameră preliminară constată că plângerea formulată de petenta A vizează, în esență, anumite neconcordanțe/discrepanțe existente în documentația tehnico - economică privind obiectivul "Amenajare sediu formație Deva, jud. Hd” privind poziționările/delimitările/suprafața/configurația terenului unde urmează a fi implementat obiectivul, respectiv faptul că acestea nu ar corespunde în realitate cu datele din cartea funciară ale respectivului imobil, precum și lipsa unor avize CTE sau existența unui aviz CTE afirmativ din partea Administrației Bazinale de Apă Mureș emis la o dată ulterioară, dar și unele decontări realizate fără justificare în cadrul acestui obiectiv de investiție.

Totodată, au fost reclamate încălcări ale legii cu privire la angajarea numitei B în cadrul Biroului Administrativ din cadrul Administrației Bazinale de Apă Mureș și mutarea acesteia în cadrul Serviciului Fundamentare, Suport Tehnic și Urmărire Intervenții cu Caracter Investițional din cadrul aceleiași administrații.

Prin urmare, constatând că plângerea formulată de petentă nu vizează vreo persoană care să atragă competența după calitatea persoanei a instanței supreme, conform art. 40 alin. (1) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a cauzei pendinte revine Tribunalului Mureș.

În consecință, constatând că excepția de necompetență a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată în cauză de către reprezentantul Ministerului Public este întemeiată, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 50 coroborat cu art. 36 alin. (1) lit. c C. proc. pen., va trimite plângerea formulată de petenta A împotriva ordonanței de clasare din data de 15 iulie 2024 emisă în dosarul nr. x/17/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș la Tribunalul Mureș spre competentă soluționare.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Trimite plângerea formulată de petenta A împotriva ordonanței de clasare din data de 15 iulie 2024 emisă în dosarul nr. x/17/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș la Tribunalul Mureș spre competentă soluționare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 19 noiembrie 2024.