ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

11.04.2024

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Asupra conflictului de competență de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 261 din data de 10 octombrie 2023, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Botoșani, secția Penală a admis excepția necompetenței materiale a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Botoșani, invocată din oficiu.

A declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petentul A. împotriva Ordonanței de clasare nr. 35/P/2022 din data de 20 martie 2023 a DNA - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și a Ordonanței de respingere a plângerii nr. 109/II-2/2023 din 12 mai 2023 a procurorului - șef al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în favoarea Tribunalului Militar Iași.

În acest sens, s-a menționat că cele două plângeri penale formulate de petentul A. la data de 27.04.2022, respectiv data de 12.01.2023, înregistrate la DNA - Serviviul Teritorial Iași, au ca obiect săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13

din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 321 din C. pen., fapte constând în aceea că lucrători din cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă au întocmit informări ce conțineau aspecte neconforme în legătură cu modalitatea de realizare a atribuțiilor de serviciu, informări care au stat la baza respingerii unor propuneri de avansare în grad profesional înainte de termen a petentului ori neacordarea soldei de merit.

Interpelat, petentul A. a confirmat că plângerile sale vizează doar lucrătorii din cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă.

S-a constatat că judecătorul de cameră preliminară că atât în Ordonanța nr. 45/P/2022 din 02 iunie 2022 emisă de DNA - Serviviul Teritorial Iași, de declinare a cauzei în favoarea DNA - Structura Centrală - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, cât și în Ordonanța de clasare nr. 35/P/2022 din data de 20 martie 2023 a DNA - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, s-a reținut că plângerea vizează doar lucrătorii din cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă, care au calitatea de militari.

Potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Având în vedere că plângerea penală formulată în cauză vizează săvârșirea unor infracțiuni doar de către lucrătorii din cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă, care au calitatea de militari, însăși urmărirea penală fiind efectută de către un procuror specializat în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, judecătorul de cameră preliminară a reținut că, în speță, competența de a judeca cauza în primă instanță, respectiv de a judeca plângerea împotriva soluției de clasare, aparține Tribunalului Militar Iași.

Prin încheierea penală nr. 15 din data de 28 februarie 2024, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Iași, în baza art. 47 alin. (1) și (4) din C. proc. pen. cu referire la art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. a admis excepția necompetenței după calitatea persoanei a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Iași, invocată de procuror.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petentul A., împotriva Ordonanței de clasare din data de 20 martie 2023 dată în dosarul nr. x/2022 al DNA- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și a Ordonanței de respingere a plângerii împotriva soluției de clasare nr. 109/II-2/2023 din 12 mai 2023 a procurorului șef al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Botoșani.

În baza art. 51 din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În acest sens, din punct de vedere al competenței după calitatea persoanei, judecătorul de cameră preliminară a reținut că, în speța de față, aceasta aparține tribunalului civil și nu tribunalului militar.

Astfel, judecătorul a reținut că pe calea plângerii penale formulate la organele de urmărire penală, petentul a sesizat modalitatea în care s-au desfășurat anumite proceduri care l-au vizat, respectiv proceduri pentru avansarea înainte de termen, pentru majorare salarială, pentru solde de merit, proceduri desfășurate în cadrul IPJ Botoșani. În cadrul acestor proceduri, a susținut petentul că lucrătorii SJPI Botoșani ar fi emis niște informări care au conținut aspecte neconforme în legătură cu modalitatea de realizare a atribuțiilor de serviciu, informări care au stat la baza respingerii propunerilor de avansare înainte de termen, de majorări salariale și acordare solde de merit în privința petentului.

S-a reținut că, așa cum reiese din actele dosarului, Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani a solicitat avize, atât la Serviciul Județean de Protecție Internă Botoșani, cât și la Serviciul Județean Anticorupție Botoșani, această instituție nefiind o instituție militarizată. Ordonanța de clasare dată de procuror în cauză a avut în vedere procedura în ansamblu, iar din conținutul plângerii petentului reiese că acesta a formulat critici inclusiv asupra lipsei abilității Serviciului Județean Anticorupție Botoșani de a emite puncte de vedere cu privire la o persoană anume și a formulat plângere și împotriva organului de cercetare penală însărcinat cu întocmirea răspunsului din partea S.J.A. Botoșani, în urma solicitării adresate de către I.P.J. Botoșani la data de 08.12.2022 susținând că a fost emis un punct de vedere cu aprecieri subiective.

Reținând prevederile art. 44 alin. (4) și art. 56 alin. (4) și (5) din C. proc. pen., a constatat că se instituie în faza urmăririi penale o prorogare legală de competență a procurorului militar în ipoteza în care în activitatea contrar legii desfășurată de un militar sunt implicați ca și participanți și civili.

Însă, această prorogare legală de competență nu se transferă și asupra instanței căreia îi revine judecata cauzei, aceasta nefiind instanța militară, ci instanța civilă. Se observă că și în actuala reglementare, legiuitorul a păstrat regula, deja consacrată în legislația anterioară, potrivit căreia, atunci când într-o cauză penală sunt judecați și militari și civili, competența revine instanței civile, regulă în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului [Cauza Maszni contra României (2006)].

În speță, procedurile ce au fost analizate în cadrul cauzei penale se referă la procedura în ansamblu desfășurată de IPJ Botoșani, care s-a finalizat cu un act administrativ de refuz al autorității de a-i acorda petentului respectivele drepturi pe care petentul le consideră, prin plângerile formulate, îndreptățit să le primească.

Așa cum reiese din conținutul actelor și lucrărilor dosarului, Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani este instituția care avea competența să propună pe liste, urmare a aprecierilor proprii, persoanele care urmau a primi acele drepturi și această instituție a cerut aceste avize atât de la Serviciul Județean de Protecție Internă, cât și de la Serviciul Județean Anticorupție Botoșani, cele două avize reprezentând un tot unitar, raportat la actul final administrativ al autorității de refuz în a-i acorda petentului respectivele drepturi.

Art. 340 C. proc. pen. stabilește competența judecătorului de cameră preliminară prin raportare la cauza ce face obiectul respectivei sesizări, plângeri, noțiunea de cauză având, așa cum reiese din doctrină și jurisprudență, semnificația de pricină, proces, speță, respectiv ansamblul faptic ce face obiectul cauzei penale. Or, în speța de față, ansamblul faptic ce a făcut obiectul cercetărilor a vizat aceste proceduri de promovare în grad înainte de termen, majorarea salarială în privința petentului, soldele de merit în privința acestuia, proceduri care nu se rezumă doar la avizul solicitat de la SJPI Botoșani. Din actele și lucrările dosarului reiese faptul că analiza efectuată de către procuror a vizat și înscrisuri emise de către Direcția de Control Intern, dar și aspecte vizând procedura de avansare în grad în anul 2020, situație în care nu s-a înregistrat vreun aviz de la SJPI Botoșani, aspecte vizând procedurile de acordare a soldei de merit în anii 2019, 2020, an în care petentul nu ar fi fost propus pentru un astfel de beneficiu și procedura de acordare a majorării salariale din anul 2022.

Astfel cum rezultă din Legea nr. 360/06.06.2002 privind statutul polițistului, avansarea în gradul profesional următor înaintea îndeplinirii stagiului se realizează în condiții stabilite prin Ordin al Ministrului Afacerilor Interne, iar în ceea ce privește beneficiul patrimonial acesta este reglementat prin Legea cadru nr. 153/28.06.2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, art. 15 alin. (3) stabilind că aceste condiții de acordare a dreptului prevăzut, se reglementează prin Norme metodologice aprobate ale ordonatorului principal de credite.

Totodată, s-a reținut faptul că aceste proceduri, care s-au finalizat cu emiterea unor acte administrative au făcut obiectul analizei organelor de urmărire penală în ansamblul lor. Judecătorul de cameră preliminară a reținut că, așa cum reiese din deciziile date de ÎCCJ și CCR, referitor la noțiunea de aviz- Decizia nr. 1923/06.04.2012 a ÎCCJ- indiferent că acesta are caracter consultativ, facultativ sau conform, reprezintă doar o operațiune procedurală anterioară emiterii actului administrativ și nu un act administrativ, întrucât nu produce efecte juridice de sine stătătoare, ci contribuie doar la întărirea caracterului legal al actului administrativ. Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 294/26.04.2018, a reținut că raportul D.I.P.I. nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, neproducând, în sine, niciun efect juridic, nu a stins și nu a modificat raporturi juridice.

Analiza reclamată de art. 340 din C. proc. pen. nu poate fi scindată sau trunchiată doar cu privire la o situație de fapt parțială, în această procedură judecătorul de cameră preliminară analizând soluția de clasare, bineînțeles prin prisma criticilor formulate de părți, dar nu numai, trebuind totodată a efectua și o analiză globală, a întregului material de la dosar, situație care de altfel reiese și din art. 341 alin. (6) din C. proc. pen. care prevede și soluțiile pe care le poate dispune judecătorul în această procedură.

Așa cum s-a indicat și în doctrină, în faza urmăririi penale, extinderea competenței parchetelor militare și cu privire la eventuale fapte comise de civili vizează numai ipotezele în care autorul este militar, iar participanții (coautori, insitgatori, complici) sunt civili, indiferent că este vorba de participație proprie (militarul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de lege) sau improprie (în ipoteza în care militarul a acționat din culpă sau fără vinovăție). Însă, în faza judecății, competența de judecată a unor astfel de cauze aparține instanțelor civile.

În situația ce a făcut obiectul cercetărilor se pretinde incidența unui abuz în serviciu, presupusa activitate contrară legii, date fiind actele administrative finale emise, vizând o presupusă participație impropie, cercetarea penală fiind efectuată în ansamblu, mai precis unitatea de parchet- DNA- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari a efectuat cercetări cu privire la prespusa activitate contrară legii a unor militari și a unor civili și a dispus soluția de clasare în privința întregii spețe, a întregii situații reclamate de către petent.

Așa cum s-a arătat și anterior, aspectele sesizate și cercetate s-au referit la posibile fapte contrare legii ce ar fi fost comise de persoane din cadrul IPJ Botoșani, Poliției Municipiului Botoșani, SJPI Botoșani, SJA Botoșani, persoane cu calitatea de militar sau persoane civile, astfel că soluția de clasare a vizat întreaga situație faptică, competența de soluționare în faza plângerii stipulate de art. 340 din C. proc. pen. aparținând judecătorului de cameră preliminară de la instanța civilă.

Actul procurorului cuprinde o unică soluție (nu s-au dispus mai multe soluții de clasare cu privire la mai multe persoane) referitoare la cele două presupuse fapte, încadrate în drept la art. 13

Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 321 din C. pen., astfel încât competența pentru analiza întregii situații faptice, în mod unitar și global, pe care trebuie să o efectueze judecătorul de cameră preliminară nu poate fi scindată și aparține în mod exclusiv instanței civile.

În același sens, s-a reținut și faptul că în ipoteza reunirii cauzelor (art. 44 C. proc. pen.) se prevede competența instanței civile, astfel că, cu atât mai mult, în cazul în care cauza nu se poate disjunge, situația aplicabilă și în situația de față, competența aparține tot instanței civile.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalului Botoșani.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

În acest sens, se constată că obiectul dosarului îl constituie plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare din data de 20 martie 2023 dată în dosarul nr. x/2022 al DNA- Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și a ordonanței de respingere a plângerii împotriva soluției de clasare nr. 109/II-2/2023 din 12 mai 2023 a procurorului șef al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit dispozițiilor art. 340 din C. proc. pen., după respingerea plângerii formulate conform art. 336-art. 339 din C. proc. pen., împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, persoana a cărei plângere a fost respinsă conform art. 339, poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii, competența să judece cauza în prima instanță.

Totodată, conform dispozițiilor art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari, până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Conform prevederilor art. 56 alin. (5) din C. proc. pen., procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secțiilor militare ale parchetelor, efectuează urmărirea penală potrivit competenței parchetului din care fac parte, față de toți participanții la săvârșirea infracțiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanța competentă potrivit art. 44 din C. proc. pen.

Așadar, dispozițiile art. 44 alin. (4) și (5) din C. proc. pen. stabilesc în mod clar că, dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile, iar dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad potrivit art. 41 și art. 42 din C. proc. pen.

Din analiza actelor dosarului se reține că aspectele sesizate și cercetate s-au referit la posibile fapte contrare legii ce ar fi fost comise de persoane din cadrul IPJ Botoșani, Poliției Municipiului Botoșani, SJPI Botoșani, SJA Botoșani, persoane cu calitatea de militar sau persoane civile, astfel că soluția de clasare a vizat întreaga situație faptică, astfel că, Înalta Curte constată că, în cauză, competentă a soluționa cauza este instanța civilă, respectiv Tribunalul Botoșani, în raport cu dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., care stabilesc infrancțiunile ce se judecă în primă instanță de către tribunal.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Botoșani, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.