ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 aprilie 2024

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 30 din data de 23.01.2024 pronunțată Tribunalul Prahova, secția penală, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar București.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a reținut că prin ordonanța de redeschidere a procurorului ierarhic superior s-a infirmat parțial ordonanța procurorului DNA - Structura Centrală - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari nr. 64/P/2020 din 21.03.2021, exclusiv sub aspectul soluției de neurmărire dispuse de procurorul militar DNA la pct. 4 din cuprinsul respectivului act, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, incriminată de dispozițiile art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 art. 297 alin. (1) din C. pen., sens în care a dispus redeschiderea urmăririi penale referitor la această prezumtivă faptă penală.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cuprinsul actului procesual de începere in rem a urmăririi penale - ordonanța nr. 64/P/2020 din data de 28.08.2020, procurorul militar a descris în mod explicit conținutul concret al respectivei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, arătând că fapta ar fi posibil comisiă de col. A. și cpt. B., ambii având calitatea de militari în cadrul ISU "Șerban Cantacuzino" al Județului Prahova la momentul consumptiv al prezumtivei activități infracționale investigate.

S-a considerat că deși urmărirea penală finalizată cu soluția de clasare infirmată s-a desfășurat in rem, descrierea conținutului concret al prezumtivei infracțiuni investigate evocă calitatea de militari a persoanelor care, în accepțiunea parchetului, ar fi săvârșit acte de executare din sfera acțiunii tipice sau care ar fi participat la respectiva activitate infracțională.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că jurisdicția de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București este competentă să soluționeze cererea parchetului din speță, iar pierderea calității cerute de lege, care atrage incidența unei norme de competență după calitatea persoanei, nu înlătură competența personală a respectivei jurisdicții penale care se menține prorogată ori de câte ori fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului, așa cum este cazul din speță.

Prin încheierea penală nr. 79 din data de 03.04.2024 pronunțată de Tribunalul Militar București s-a admis excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Militar București.

Potrivit art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale dispusă prin ordonanța nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, emisă în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în favoarea Tribunalului Prahova.

În temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. s-a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a arătat că în cauză, competența procurorului militar a fost atrasă de calitatea de militar a făptuitorului la momentul săvârșirii presupusei fapte pentru care a fost începută urmărirea penală și pentru care s-a dispus clasarea și că prin ordonanța nr. 64/P/2023, DNA - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, la punctul 4 a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (săvârșit inclusiv sub forma participației penale a instigării sau complicității), luare de mită, și dare de mită.

S-a constatat că prin ordonanța din data de 28.12.2023 s-a dispus infirmarea parțială a acestei dispoziții de clasare, în legătură cu activitatea de control desfășurată la datele de 10.07.2019 și 12.07.2019, de inspectorii de prevenire din cadrul ISU Prahova.

Judecătorul de cameră preliminară de la tribunalul militar a reținut că în cauză urmărirea penală se desfășoară deocamdată in rem, însă limitarea cadrului procesual din punct de vedere al participanților nu se justifică, cu atât mai mult cu cât infracțiunile cu privire la care s-a dispus soluția de clasare, inclusiv în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, care este anchetată inclusiv sub forma participației penale a instigării sau complicității, vizează presupuse infracțiuni săvârșite inclusiv de civili.

A apreciat că limitarea în această etapă a cadrului procesual de către instanțele judecătorești ar putea fi de natură să aducă prejudicii anchetei penale, organele de urmărire penală trebuind să se ralieze hotărârilor judecătorești, putând să se rețină astfel incidența ne bis in idem cu privire la posibili participanți persoane fizice civile, aspect care ar încălca principiul aflării adevărului judiciar și al oficialității procesului penal.

S-a menționat și că pronunțarea unei soluții de redeschidere de către instanța inițial investită nu ar produce nicio vătămare, chiar și în condițiile reținerii existenței vreunei infracțiuni numai în sarcina cadrelor militare, în condițiile în care ambele instanțe sunt egale în grad.

Raportat la prevederile legale procesuale incidente, s-a opinat că ar opera interdicția instituită de Curtea de la Strasbourg în privința judecării civililor de către instanțele militare, care au scopul principal de a menține ordinea și disciplina în cadrul forțelor armate, și, pe cale de consecință, competența acestora trebuie să fie rezervată numai personalului militar care a comis fapte penale.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cauză au fost reclamate fapte presupus săvârșite de cadre militare, dar și fapte reclamate ca fiind săvârșite de intimata C., posibil în forma participației penale sub forma instigării sau complicității și în situația în care în cauză ar fi implicați atât făptuitori militari, pentru care competența revine instanței militare, cât și făptuitori civili, față de care este competentă o instanță civilă, devin incidente regulile de competență prevăzute de art. 44 alin. (4) și (5) din C. proc. pen.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Prioritar, Înalta Curte menționează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență îl reprezintă cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale dispusă prin ordonanța nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, emisă în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În cauză, se constată că, prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 13.07.2020, pe rolul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari a fost înregistrat dosarul nr. x/2020 privind posibila implicare în săvârșirea unor fapte de natură penală de către prim-adjunctul inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Șerban Cantacuzino" al județului Prahova, la data faptelor, col. A. și de către cpt. D., slt. E., plt. adj. F. și cpt. B., inspectori în cadrul Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Șerban Cantacuzino" al județului Prahova.

Prin ordonanța 64/P/2020 din data de 28.08.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la faptele posibil comise de col. A., la data faptelor prim-adjunct al inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Șerban Cantacuzino" al județului Prahova, cpt. D., slt. E., plt. adj. F. și cpt. B., toți patru, la data faptelor, inspectori de prevenire în cadrul Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Șerban Cantacuzino" al județului Prahova.

În fapt, s-a reținut posibilitatea implicării în mod direct și în repetate rânduri a col. A., la data faptelor, prim-adjunct al inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Șerban Cantacuzino" al județului Prahova, în activitatea subordonaților, respectiv în sensul că ar fi solicitat acestora să nu aplice măsurile contravenționale impuse de lege urmare efectuării activităților de control la obiective, agenți economici de pe raza de competență, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în condițiile exercitării contrare legii a atribuțiilor de serviciu de către inspectorii de prevenire la momentul controalelor efectuate de linia securității la incendiu.

Prin ordonanța nr. 64/P/2020 din data de 28.08.2020 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanța nr. 64/P/2020 din data de 21.03.2023 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari s-a dispus:

- clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. (săvârșită în formă autoratului sau a paticipației penale sub forma instigării sau complicității) cu referire la situația de fapt expusă la punctul 1 din cuprinsul ordonanței, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

- clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., (săvârșită în forma autoratului sau a participației penale sub forma instigării sau complicității); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

- clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., (săvârșită în forma autoratului sau a participației penale sub forma instigării sau complicității); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

- clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., (săvârșită în forma autoratului sau a participației penale sub forma instigării sau complicității); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Prin ordonanța nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus infirmarea parțială a ordonanței nr. 64/P/2020 din data de 21.03.2023 sub aspectul dispoziției de clasare cuprinsă la pct. 4, referitoare la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. (săvârșită în forma autoratului sau a participației penale sub forma instigării sau complicității); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în legătură cu activitatea de control desfășurată la datele de 10.07.2019 și 12.07.2019 de către inspectorii de prevenire din cadral Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Șerban Cantacuzino" al județului Prahova, la punctul de lucru din com. Gura Vadului, sat Tohani, jud. Prahova, ce aparține societății G. S.R.L., concretizată în procesul-verbal de control nr. x din data de 12.07.2019, conform căruia operatorul economic a fost sancționat doar cu avertisment pentru abaterile constatate de inspectorii de prevenire, urmărindu-se obținerea pentru sine, dar și pentru alții, a unor foloase necuvenite concretizate în suportarea de către societatea în cauză a contravalorii consumației făcute la data de 07.08.2019, cu ocazia organizării unei mese de protocol oferită de conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Șerban Cantacuzino" al județului Prahova membrilor comisiilor de evaluare și însoțitorilor de loturi (ofițeri în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență) la etapa națională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență (organizate în perioada 07-09.08.2019).

Se constată așadar că prin această ordonanță s-a redeschis urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (punctul 4 din dispozitivul ordonanței infirmate).

În motivarea ordonanței de infirmare pațială a soluției de clasare și de redeschidere a urmăririi penale s-a reținut că numiții A. (la data faptelor prim-adjunct al inspectorului șef al ISU Prahova) și cpt. B. (la data faptelor inspector în cadrul Inspecției de Prevenire a ISU Prahova) au desfășurat o activitate de control privind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă la punctul de lucru din com. Gura Vadului, sat Tohani, jud. Prahova, aparținând societății G. S.R.L., ocazie cu care au constat un număr de 6 nereguli/încălcări ale legislației specifice domeniului apărării împotriva incendiilor și protecției civile pentru care au întocmit procesul-verbal de control nr. x din data de 12.07.2019 și au aplicat doar sancțiunea avertismentului, deși prin procesul-verbal se reține că unitatea verificată avea la data controlului spații de alimentație publică și cazare, respectiv 14 camere de închiriat, și o suprafață construit desfășurată de 1200 mp, rezultând că imobilul în cauză face parte din categoriile de construcții pentru care este necesară obținerea autorizației de securitate la incendiu, în concordanță cu prevederile Anexei 1 pct. 2 lit. j) din H.G. nr. 571/2017 privind categoriile de construcții și amenajări care se supun avizării și autorizării privind securitatea la incendiu.

Se mai arată în ordonanța de redeschidere a urmăririi penale că la momentul controlului efectuat cei doi inspectori de prevenire din cadrul ISU Prahova, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în legătură cu acestea, au efectuat un control formal cu privire la construcția aparținând societății G. S.R.L. și s-au rezumat la reținerea unor nereguli care sunt sancționate doar cu amendă contravențională și pentru care nu este prevăzută aplicarea măsurii complementare de oprire a funcționării, deși aveau obligația legală și posibilitatea de a constata că operatorul economic nu solicitase și nu deținea autorizație de securitate la incendiu pentru unitatea controlată, dat fiind faptul că ISU Prahova era chiar instituția competentă să emită un aviz sau o autorizație de securitate la incendiu, aceștia rezumându-se la a constata faptul că în contextul controlului nu au fost puse la dispoziție documente din care să rezulte dacă a fost solicitată/obținută autorizația de securitate la incendiu, pentru construcția cu destinație de alimentație publică și cazare.

Prin ordonanța de redeschidere a urmăririi penale s-a mai constatat că urmărirea penală efectuată în prezenta cauză nu a fost completă, având în vedere faptul că din actele existente la dosarul cauzei ar rezulta că procurorul militar de caz nu a efectuat cercetări și cu privire la modalitatea în care au fost sau nu remediate deficiențele constatate cu ocazia controlului respectiv, efectuat de către inspectorii de prevenire din cadrul ISU Prahova în comdițiile în care în cuprinsul procesului-verbal de control nr. x din 12.07.2019 se menționează că, dintre cele 6 nereguli constatate doar una dintre acestea a fost remediată cu ocazia controlului, iar pentru celelalte 5 nereguli constatate inspectorii de prevenire au impus operatorului economic controlat să comunice în scris către ISU Prahova, până la data de 26.07.2019, modalitatea în care au fost remediate aceste deficiențe, însă procurorul militar de caz nu a verificat conduita inspectorilor de prevenire și după momentul efectuării controlului respectiv, având în vedere faptul că aceștia aveau obligația de a urmări modalitatea de remediere a deficientelor constatate si neremediate cu ocazia controlului și de a acționa în consecință, acțiune ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunilor cercetate.

Se observă așadar că prin ordonanța nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus redeschidera urmăririi penale cu privire la posibile infracțiuni de corupție săvârșite de inspectorii de prevenție din cadrul ISU Prahova care, la data săvârșirii prezumtivelor fapte, aveau calitatea de militari, iar din descrierea presupuselor fapte rezultă că acestea ar fi fost săvârșite în legătură cu atribuțiile de serviciu ale celor doi inspectori din cadrul ISU Prahova care au desfășurat o activitate de control privind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă la punctul de lucru din com. Gura Vadului, sat Tohani, jud. Prahova, aparținând societății G. S.R.L., finalizată cu întocmirea procesului-verbal de control nr. x din data de 12.07.2019.

Potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen. "Tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe."

De asemenea, conform art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. "Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate."

Înalta Curte constată că, deși numitul A. a trecut în rezervă, relevante sub acest aspect sunt prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. în conformitate cu care "Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:

a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului."

La stabilirea competenței funcționale a instanțelor militare se are în vedere atât calitatea de militar deținută de către inculpat, cât și gradul său militar, neputându-se face o disociere între cele două calități.

Sintagma "calitatea făptuitorului" privește atât calitatea de militar, calitate ce trebuie să existe la momentul săvârșirii faptei, cât și gradul militar deținut de inculpat, condiții ce rămân câștigate cauzei, chiar în condițiile în care calitatea de militar nu mai este deținută în momentul judecății prin trecerea acestuia în rezervă, întrucât faptele pentru care a fost trimis în judecată au legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.

Câtă vreme, în cauză, prin ordonanța procurorului ierarhic superior s-a dispus infirmarea parțială a ordonanței de clasare cu privire la dispoziția de clasare referitoare la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută de 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în legătură cu activitatea de control desfășurată de inspectorii de prevenire din cadrul Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Prahova, persoane care la data prezumtivelor fapte aveau calitatea de militari, iar din descrierea conținutului concret al respectivelor fapte investigate rezultă calitatea de militari a persoanelor care le-au săvârșit, toate aceste aspecte conduc la concluzia că, în speță, competența instanței de a soluționa cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale revine, în această situație, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București conform art. 37 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 41 din C. proc. pen.

Argumentele invocate de parchet și de o parte a apărării, în sensul că în cauză ar fi incidente dispozițiile art. 44 alin. (4) din C. proc. pen., nu pot fi valorificate dat fiind faptul că nu ne regăsim în situația prevăzută de art. 44 din C. proc. pen., atâta vreme cât în speță s-a dispus redeschiderea urmăririi penale cu privire la posibile infracțiuni de corupție săvârșite de inspectorii de prevenție din cadrul ISU Prahova, iar din descrierea faptelor cu privire la care s-a dispus redeschiderea urmăririi penle rezultă că acestea ar fi fost săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestor inspectori.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în speță, competentă în a soluționa cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale cu privire la numiții A. și B., aparține în primă instanță Tribunalului Militar București.

Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe intimații col.(rez.) A., mr. B. și C. în favoarea Tribunalului Militar București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, pentru intimata C., va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe intimații col.(rez.) A., mr. B. și C. în favoarea Tribunalului Militar București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata C., în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2024.