ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 25.05.2021

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

25.05.2021

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București și Tribunalul Vâlcea, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 18 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, secția I penală, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de către apărătorul ales al petentei SC A. SA și, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, secția I penală, a reținut următoarele:

La data de 29.01.2021 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția I penală, sub nr. x/2021, plângerea formulată de către petentul B., în calitate de administrator special al A. SA împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală - Serviciul Teritorial Pitești, din data de 07.01.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2020 și împotriva ordonanței din data de 05.11.2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2020 de procurorul șef-serviciu din cadrul aceluiași serviciu teritorial.

La termenul de judecată din data de 18.03.2021, apărătorul ales al petentei a invocat excepția necompetenței teritoriale arătând că, din punct de vedere teritorial, nu Tribunalul București este competent să soluționeze cauza, ci Tribunalul Vâlcea, pentru că sediul societății SC A. SA este în Vâlcea, faptele s-au produs în Râmnicu Vâlcea, ordonanța fiind emisă de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Pitești, care are în competență și județul Vâlcea și, oricum, dacă s-ar fi trimis cauza în judecată de către această unitate de parchet, competența de soluționare aparținea Tribunalului Vâlcea.

Prin Încheierea din data de 7 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vâlcea, secția penală, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Vâlcea, invocată din oficiu, și, pe cale de consecință, în baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Totodată, în baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Vâlcea și Tribunalul București și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vâlcea, secția penală, a reținut următoarele:

Examinând actele și lucrările dosarului, a constatat că, prin Ordonanța nr. 38/P/2020 din 05.11.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. și art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

S-a reținut că, la data de 06.03.2020, pe rolul Serviciului Teritorial Pitești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a fost înregistrată plângerea penală formulată de SC A. SA, reprezentată legal de B., prin care solicită efectuarea de cercetări față de funcționari din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, Bursei de Valori București, Depozitarului Central și practicianul de insolvență AMT Craiova, sub aspectul comiterii infr. prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că, la nivelul Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală, a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2017, în care au fost efectuate verificări cu privire la aceleași persoane, respectiv funcționari din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, Bursei Valori București, Depozitarului Central și practicianul de insolvență AMT Craiova, sub aspectul comiterii aceleiași infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu privire la aceleași aspecte, respectiv:

- că echipa de control din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, formată din numiții C. și D. și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul că nu au evidențiat încălcările grave ale dispozițiilor legale de către "actorii" din piața de capital, constând în fraudarea investitorilor și devalizarea părții vătămate SC A. SA;

- că reprezentanții Bursei de Valori București și Depozitarului Central au încălcat dispozițiile legale aplicabile pieței de capital în legătură cu tranzacțiile de vânzare specială (sell-out) efectuate de SC A. SA în perioada 01.09.2013 - 15.12.2013, ce a avut drept consecință devalizarea SC A. SA;

- că firma de insolvență AMT Craiova nu a reprezentat și apărat cu loialitate investitorii, aceasta urmărindu-și doar propriul interes, și a ignorat fără temei încălcările legilor pieței de capital săvârșite de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori București și Depozitarul Central;

- că reprezentantul firmei de insolvență a fost atenționat în mod repetat că Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori București și Depozitarul Central și-au îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu prin încălcarea unor dispoziții legale și, cu toate acestea, administratorul judiciar a preferat să stea în pasivitate și să nu identifice faptele săvârșite de reprezentanții acestor instituții.

Prin Ordonanța nr. 97/P/20I7 din data de 05.02.2020 a Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală a fost dispusă clasarea cauzei, în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Împotriva ordonanței de clasare a fost formulată plângere de SSIF A. SA, iar prin Ordonanța nr. 49/11-2/2020 din 05.03.2020 a procurorului șef al secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală a fost respinsă plângerea formulată, ca neîntemeiată.

Ulterior, împotriva soluției a fost formulată plângere de SC A. SA la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020, iar prin Încheierea din 22.09.2020 a Tribunalului București, secția I penală, a fost respinsă plângerea formulată de SC A. SA împotriva Ordonanței nr. 97/P/2017 din data de 05.02.2020.

Probatoriul administrat în dosarul penal nr. x/2020 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, a demonstrat faptul că prezenta cauză are același obiect, aceleași părți precum cele din dosarul penal cu nr. x/2017 al Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală, soluționat prin ordonanța de clasare menținută prin încheierea definitivă din data 22.09.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, dispusă în Dosarul nr. x/2019, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. și art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., cu referire la art. 6 C. proc. pen., ce statuează principiul de drept "ne bis in idem", se impune clasarea cauzei.

Prin Ordonanța nr. 351/II-2/2020 din 07.01.2020 a procurorului - șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost respinsă plângerea formulată de petenta SC A. SA împotriva Ordonanței din 05.11.2020, emisă în Dosarul nr. x/2020 al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În conformitate cu dispozițiile art. 340 alin. (1) C. proc. pen., împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, se poate face plângere la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Se reține că, potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol definesc locul săvârșirii infracțiunii ca fiind locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Prin urmare, în accepțiunea legii, infracțiunea se consideră comisă pretutindeni unde s-a desfășurat o parte din activitatea ilicită sau unde s-a produs vreunul dintre rezultatele acestei activități.

Totodată, art. 41 alin. (3) C. proc. pen. prevede că, în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

În sfârșit, conform art. 41 alin. (4) C. proc. pen., atunci când niciunul din locurile menționate la alin. (1) nu sunt cunoscute sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele indicate în primul alineat, competența revine instanței mai întâi sesizate.

Se constată că prin plângerea penală formulată în cauză s-a solicitat efectuarea de cercetări față de funcționari din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, Bursei de Valori București și Depozitarului Central și practicianul de insolvență AMT Craiova, sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Prin raportare la latura obiectivă a infracțiunii, locul comiterii faptei este determinat în funcție de locul unde este realizată acțiunea sau inacțiunea care constituie elementul material al infracțiunii sau locul unde se presupune că s-a produs urmarea imediată a acesteia.

În cauză, constatând că locul săvârșirii faptelor imputate, în accepțiunea art. 41 alin. (2) C. proc. pen., se află și în raza teritorială a Tribunalului București, având în vedere dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (3) și alin. (4) teza a II-a C. proc. pen., se apreciază că această instanță este competentă teritorial să soluționeze plângerea formulată de petentă, fiind prima sesizată dintre instanțele prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

De altfel, după cum s-a arătat, în motivarea soluției de clasare s-a reținut că prezenta cauză are același obiect, aceleași părți ca și cele din Dosarul nr. x/2017 al Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală, soluționat prin ordonanța de clasare menținută prin încheierea din data 22.09.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, pronunțată în Dosarul nr. x/2019 .

Pe de altă parte, ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul țării (art. 1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 43/2002).

Indiferent că este vorba de structura centrală sau structurile - serviciile ori birourile - teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, competența teritorială a acestora coincide cu cea a unității Ministerului Public din care fac parte, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Prin ordonanța nr. 38/P/2020 din 05.11.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. și art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

- că echipa de control din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, formată din numiții C. și D. și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul că nu au evidențiat încălcările grave al dispozițiilor legale de către "actorii" din piața de capital, constând în fraudarea investitorilor și devalizarea părții vătămate SC A. SA;

- că reprezentantul firmei de insolvență a fost atenționat în mod repetat că Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori București și Depozitarul Central și-au îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu prin încălcarea unor dispoziții legale și cu toate acestea, administratorul judiciar a preferat să stea în pasivitate și să nu identifice faptele săvârșite de reprezentanții acestor instituții.

Prin Ordonanța nr. 97/P/20I7 din data de 05.02.2020 a Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală a fost dispusă clasarea cauzei, în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de an. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Apreciind că instanței sesizate cu plângerea petentei SC A. SA nu i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, pe motiv că petenta reclamă săvârșirea unor presupuse infracțiuni în Râmnicu Vâlcea, unde aceasta își are și sediul, iar, în ipoteza în care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Pitești ar fi dispus trimiterea în judecată, competența de soluționare ar fi revenit Tribunalului Vâlcea, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, secția I penală, a admis excepția de necompetență teritorială, invocată de apărătorul ales al petentei, declinând competența de soluționare în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanță care, la rândul său, a declinat competența în favoarea judecătorului de camera preliminară din cadrul Tribunalului București, secția I penală, în calitate de instanță mai întâi sesizată, în raport cu dispozițiile art. 41 alin. (4) C. proc. pen.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen. competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; și d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Conform dispozițiilor alin. (4) al art. 41 C. proc. pen., când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1), competența revine instanței mai întâi sesizate.

Totodată, astfel cum reiese din art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate arătată mai sus (preferința legală) se aplică atunci când două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, Înalta Curte constatând că niciuna dintre aceste situații nu este incidentă în cauză.

Astfel, în speță, se observă că prin plângerea ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, petenta SC A. SA a solicitat efectuarea de cercetări față de funcționari din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, Bursei de Valori București și Depozitarului Central și practicianul de insolvență AMT Craiova, sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen., prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, astfel că acesta se află și în raza teritorială a Tribunalului București.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că în motivarea soluției de clasare s-a reținut că prezenta cauză are același obiect, aceleași părți precum cele din Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, soluționat prin ordonanța de clasare, menținută prin încheierea din data 22.09.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, pronunțată în Dosarul nr. x/2019 .

Prin urmare, apreciind că sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte reține că dintre cele două instanțe, ambele cu vocație la judecarea cauzei potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competența teritorială revine instanței care a fost prima sesizată.

În consecință, Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza privind petenta SC A. SA Rm. Vâlcea, având ca obiect plângerea formulată împotriva Ordonanței nr. 351/II-2/2020, a procurorului șef-serviciu, emisă la data de 7 ianuarie 2021, precum și a Ordonanței emise în data de 5 noiembrie 2020, în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, este Tribunalul București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind petenta SC A. SA Rm. Vâlcea, având ca obiect plângerea formulată împotriva Ordonanței nr. 351/II-2/2020, a procurorului șef-serviciu, emisă la data de 7 ianuarie 2021, precum și a ordonanței emise în data de 5 noiembrie 2020, în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25 mai 2021.