ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1733/2024

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Caraș Severin la 23 martie 2021, sub nr. x/115/2021, reclamanta A S.R.L. a chemat în judecată pârâta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva reprezentata prin Directorul Direcției Silvice Caraș Severin, solicitând sa se constate rezilierea abuzivă a contractelor de masă lemnoasă pe picior încheiate între părți și să fie obligată pârâta la plata sumei de 806.897,65 lei cu titlu de prejudiciu total suferit de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de ședință din 28 iunie 2021 s-a dispus, printre altele, unirea excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâtă, cu fondul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 346 din 29 iunie 2023, Tribunalul Caraș Severin - Secția a II-a Civilă, de Contencios, Administrativ și Fiscal a admis excepția inadmisibilității, a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A S.R.L. și a respins cererea reclamantei privind plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 567/A din 28 noiembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara - Secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a respins apelul reclamantei.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autoarea căii de atac susține că a prezentat instanței de apel operațiunile nelegale efectuate de intimata-pârâtă, care au fost constatate prin expertize. Arată că nu a contestat retragerea autorizațiilor de exploatare. Susține că instanța de apel nu a analizat situația contractelor nr. 347/2016 și nr. 351/2016, contracte ce nu au fost reziliate prin Hotărârea Consiliului Director nr. 6262 din 11 iulie 2016 și pentru care nu s-au întocmit acte de constatare la data încetării lucrărilor de exploatare. Mai arată că instanța de apel nu a analizat dacă recurenta-reclamantă a suferit vreun prejudiciu ca urmare a faptului că intimata-pârâtă nu a întocmit acte de constatare la data încetării lucrărilor de exploatare.

Recurenta-reclamanta a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestuia.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată.

Conform dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când au fost încălcate sau greșit aplicate normele de drept material.

Înalta Curte constată că susținerile pe care recurenta le subsumează acestui caz de casare nu constituie critici, în sens propriu, împotriva deciziei recurate întrucât reprezintă, în cea mai mare parte o succesiune de fapte și afirmații referitoare la cronologia litigiului și conținutul actelor contestate. Autoarea căii de atac nu dezvoltă nici un argument din care să rezulte de ce nu este corectă poziția curții de apel de menținere a soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată.

În memoriul de recurs nu se indică norma de drept material pretins încălcată și nici nu se combate statuarea curții de apel privind existența acțiunii în realizare, în temeiul dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Nici trimiterile la probele administrate și la existența unui eventual prejudiciu nu reprezintă motive de nelegalitate deoarece instanțele devolutive sunt suverane în ceea ce privește stabilirea situației de fapt, iar în recurs pot fi examinate numai aspectele de nelegalitate, nu și cele de netemeinicie.

Față de cele de mai sus, instanța supremă reține că recurenta nu și-a respectat obligația impusă de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. de a încadra criticile invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din același cod, în acest caz intervenind sancțiunea nulității căii de atac formulate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a III-a și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 567/A din 28 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara - Secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 567/A din 28 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara - Secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 octombrie 2024.