ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 442/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 442/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Prin sentința civilă nr. 897/21.07.2023, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă în dosarul nr. x/3/2022**, Secția civilă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor A B.V. – Filiala București S.R.L. și A B.V., ca neîntemeiată, și a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul B, având ca obiect ,,acțiune în răspundere delictuală”, în contradictoriu cu pârâtele A B.V. S.R.L. și A B.V.
Reclamantul B și pârâți A B.V. și A B.V. SRL au declarat apel împotriva acestei sentințe civile, cererile de apel fiind înregistrate la data de 14 decembrie 2023 pe rolul Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, sub nr. x/3/2022**.
Prin decizia civilă nr. 294 A/2024 din 12 martie 2024, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a respins ambele apeluri, ca nefondate. A respins cererile de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.
Contestația privind tergiversarea procesului.
La data de 17 ianuarie 2025, la Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă a fost înregistrată contestația privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/3/2022**, formulată de petentul B.
Petentul a susținut, în esență, că, de la momentul pronunțării hotărârii, respectiv 12 martie 2024, și până în prezent, au trecut mai bine de zece luni, timp în care aceasta nu a fost redactată.
Contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/3/2022** al Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă, formulată de petentul B a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă, la data de 23 ianuarie 2025, sub nr. x/3/2022** /a2.
În vederea soluționării contestației privind tergiversarea procesului, prin rezoluția din data de 27 ianuarie 2025, a fost fixat termen de judecată la 13 februarie 2025, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare pe excepția netimbrării cererii, iar, în măsura înaintării dovezii achitării taxei de timbru asupra cererii, asupra cererii privind tergiversarea procesului.
După închiderea dezbaterilor și terminarea ședinței de judecată, însă până la momentul deliberărilor în prezenta cauză, contestatorul a depus, prin poștă electronică, dovada achitării taxei judiciare de timbru (fila 17 dosar).
III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă.
Analizând contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/3/2022** al Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă, Înalta Curte reține următoarele:
Conform art. 522 alin. (1) C. proc. civ., ,,Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.”
Astfel, contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular, destinat să înlăture întârzierile ivite pe parcursul soluționării cauzelor civile, de natură să afecteze termenul optim și previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunțarea unei hotărâri definitive, chiar în condițiile în care acest termen este variabil, în raport cu circumstanțele particulare ale fiecărei pricini.
Ceea ce caracterizează această instituție juridică este pasivitatea instanței de judecată, care, deși are la dispoziție mijloacele legale pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părților sau ale altor participanți la procedură, nu le aplică ori nesocotește ea însăși anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.
Prin urmare, acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condițiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părților la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.
În speță, situația invocată de către contestatoare se putea circumscrie ipotezei reglementate de art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.: „când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat”.
Însă, din verificările efectuate din oficiu în sistemul de evidență informatizată al instanței a rezultat că, anterior soluționării contestației, hotărârea menționată a fost redactată la 6 februarie 2025.
Ca atare, întrucât pe parcursul soluționării contestației la tergiversare hotărârea a fost redactată și motivată, demersul procesual inițial justificat a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere procesual, Înalta Curte urmează a respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de petentul B.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca rămasă fără obiect, contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/3/2022** al Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă, formulată de petentul B.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2025.