ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.02.2025

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 308/2025

HOTĂRÂRE
06.02.2025
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 308/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria, la data de 21 aprilie 2023, sub nr. x/740/2023, reclamantul A a chemat-o în judecată pe pârâta B, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, în principal, să se dispună stabilirea domiciliului minorului C, născut la data de (..), la adresa lui, din (..), unde are condiții superioare de creștere și educare, autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți, având în vedere toate aspectele enumerate în motivele cererii, obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere raportată la veniturile realizate din momentul depunerii cererii, suplinirea acordului pârâtei pentru călătorii în străinătate, pentru o perioadă de 3 ani, având în vedere poziția de negare continuă a acesteia în ceea ce privește orice activitate ar putea avea cu minorul, în sensul ieșirii din țară și suplinirea acordului pentru eliberarea pașaportului turistic pentru minor. În subsidiar, dacă nu va fi admisă cererea privind stabilirea domiciliului minorului la adresa sa de domiciliu, a solicitat să se stabilească un program de vizită care să se desfășoare în următoarea modalitate: o dată la 2 săptămâni în weekend, de vineri ora 17.00 până duminica ora 19.00, jumătate din perioadele vacanțelor minorul să locuiască la el; în anii impari Paștele să fie sărbătorit alături de mama lui, iar sărbătorile de Crăciun și Revelion alături de el, urmând ca, ulterior, în anii pari, situația să fie inversă; ziua minorului să fie sărbătorită, alternativ, un an la mama lui și un an la el. De asemenea, a solicitat să i se permită contactul cu minorul, telefonic, zilnic, și prin video-call, să i se ofere numărul de telefon la care poate să îl contacteze și care să fie disponibil; să fie încunoștințat de deplasările pe care minorul urmează să le efectueze având în vedere că, de obicei, nu știe unde se afla copilul lui, pe care nu îl poate contacta în nicio modalitate. A solicitat cheltuieli de judecată.

La data de 22 noiembrie 2023, pârâta B a formulat cerere reconvențională, solicitând să se dispună: exercitarea autorității părintești asupra minorului C, născut la data de (..), în mod exclusiv de către ea; stabilirea locuinței minorului C la ea; obligarea pârâtului A la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 1/4 din venitul net al debitorului pârât, reprezentând cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorului, de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul minorului și cheltuieli de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria, la data de 22 noiembrie 2023, sub nr. y/740/2023, reclamanta B l-a chemat în judecată pe pârâtul A, solicitând instanței să dispună: exercitarea autorității părintești asupra minorului C, născut la data de (..), în mod exclusiv de către mamă, stabilirea locuinței minorului la mamă, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cuantum de 1/4 din venitul net, reprezentând cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorului, de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la majorat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul a formulat cerere reconvențională, prin intermediul căreia a invocat excepția conexității, cu motivarea că pe rolul Judecătoriei Alexandria se află înregistrat și dosarul civil nr. x/740/2023, în care are calitatea de reclamant, apreciind că se impune conexarea celor două dosare civile. Pe fondul cauzei, a solicitat admiterea în parte a cererii, respectiv admiterea capătului de cerere privind stabilirea domiciliului minorului la mamă, obligarea sa la plata pensiei de întreținere în cuantum procentual de 1/4 din venituri. A solicitat instanței să dispună exercitarea autorității părintești în comun, de ambii părinți, stabilirea unui program de vizită care să se desfășoare în următoarea modalitate: o dată la 2 săptămâni în weekend, de vineri ora 17:00, până duminică ora 19:00, copilul urmând să fie preluat de la domiciliul obișnuit și adus înapoi duminică, jumătate din perioadele vacanțelor minorul să locuiască la tată, în anii impari Paștele să fie sărbătorit alături de mamă, iar sărbătorile de Crăciun și Revelion alături de tată, urmând ca, ulterior, în anii pari situația să fie inversă, ziua minorului să fie sărbătorită alternativ un an la mamă și un an la tată, să i se permită contactul cu minorul, telefonic, zilnic, și prin video-call, să i se ofere numărul de telefon la care poate să îl contacteze și care să fie disponibil, precum și să fie încunoștințat de deplasările pe care minorul urmează să le efectueze, având în vedere că, de obicei, nu știe unde se află copilul său, pe care nu îl poate contacta în nicio modalitate.

Prin încheierea nr. 773 din data de 5 iunie 2024, pronunțată de Judecătoria Alexandria în dosarul nr. y/740/2023, a fost admisă excepția conexității invocată de către pârâtul - reclamant, dispunându-se conexarea dosarului nr. y/740/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Alexandria, la dosarul nr. x/740/2023, aflat pe rolul aceleiași instanțe.

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Alexandria

Prin sentința civilă nr. 774 din 5 iunie 2024, Judecătoria Alexandria a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei ce are ca obiect stabilire domiciliu minor, exercitarea autorității părintești, suplinire acord, pensie de întreținere, privind pe reclamantul A în contradictoriu cu pârâta D, în favoarea Judecătoriei Orșova.

Pentru a dispune astfel, instanța de judecată a reținut că, față de obiectul cauzei, care vizează stabilirea unor măsuri referitoare la minor, sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cu care ,,Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.”

Întrucât minorul locuiește împreună cu mama sa, în (..), județul Mehedinți, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Orșova, în circumscripția căreia se găsește localitatea de reședință a acestuia.

Prin urmare, Judecătoria Alexandria a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Orșova.

Prin sentința civilă nr. 565 din 16 octombrie 2024, Judecătoria Orșova a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc competența de soluționare a cererilor referitoare la ocrotirea persoanei fizice în favoarea instanței în circumscripția căreia își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

În privința noțiunii de domiciliu, aceste prevederi trebuie interpretate în sensul că au în vedere locuința de fapt, localitatea în care persoana ocrotită trăiește efectiv, scopul acestei norme juridice fiind acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență dreptului la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei. Dovada domiciliului sau reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, însă acestea nu au caracter constitutiv ci de evidență. Prin urmare, noțiunea de domiciliu sau reședință se referă la locuința efectivă a persoanei ocrotite, la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Din verificările efectuate în cauză, instanța a constatat că minorul locuiește cu mama sa, care este înregistrată în baza de date a Direcției privind evidența informatizată a persoanelor cu domiciliul în (..), jud. Mehedinți, și reședința în (..), jud. Teleorman. Concret, minorul locuiește în (..), unde au fost efectuate anchetele psihosociale.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Alexandria.

În consecință, Judecătoria Orșova a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Alexandria îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Obiectul litigiului vizează stabilirea domiciliului minorului C, exercitarea autorității părintești, stabilirea pensiei de întreținere, a programului de vizitare și suplinirea acordului pentru călătorii în străinătate, părțile implicate fiind părinții acestuia, respectiv A și B.

Judecătoria Alexandria și Judecătoria Orșova și-au declinat, reciproc, competența de soluționare a cauzei, conflictul negativ de competență fiind determinat de interpretarea diferită, de către cele două instanțe, a sintagmei domiciliul sau reședința persoanei ocrotite.

Înalta Curte reține incidența, în cauză, a dispozițiilor art. 106 alin. (1) C. civ., care prevăd că ,,Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (…)”, precum și pe cele ale art. 107 din același act normativ, care dispun în sensul că: „Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii”.

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „Judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit Codului civil, Codului de procedură civilă, prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare”.

Totodată, art. 114 C. proc. civ. prevede că: „Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită”.

În aplicarea acestei dispoziții legale, la stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, se are în vedere domiciliul sau reședința de fapt, dacă aceasta are caracter de stabilitate.

Prin urmare, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de domiciliu sau de reședință a minorului, din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., să se interpreteze în sensul de locuință efectivă a acestuia.

Potrivit art. 496 alin. (1) C. civ., „(1) Copilul minor locuiește la părinții săi. (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului art., nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.”

Pentru locuința copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie al amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii, fie al părintelui la care i s-a stabilit locuința prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

În cauză, așa cum rezultă din extrasul aplicației D.E.P.A.B.D. și din susținerile părților, mama minorului locuiește la reședința din (..), locație unde s-au realizat și anchetele psihosociale.

Prin urmare, domiciliul minorului este în (..), acolo fiind locuința lui statornică, în sensul reglementat de art. 92 alin. (2) C. civ. („minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic”).

În consecință, Înalta Curte constată că Judecătoria Alexandria este instanța în circumscripția căreia se află domiciliul minorului, fiind competentă să soluționeze cauza dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 6 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 C. proc. civ.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-06-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1221/2023
Ședința publică din data de 19 iunie 2023 Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii deduse judecății: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina, la data de 13 octombrie 2022, sub
ÎCCJ 2022-04-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 758/2022
Ședința publică din data de 5 aprilie 2022 asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. x/2021, astfel cum a fost completată, reclamantul A. a solicitat instanței, în contra
ÎCCJ 2019-09-18
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1375/2019
I. Circumstanțele cauzei: 1. Prin Decizia nr. 145 din 12 februarie 2019, Tribunalul Giurgiu, secția civilă, în baza art. 480 C. proc. civ., a admis apelurile declarate de reclamanta A. și pârâtul B. împotriva Sentinței civile nr. 104 din 23
ÎCCJ 2022-11-16
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2250/2022
ești, nr. 653, județul Prahova, exercitarea în comun a autorității părintești și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere. La data de 18.08.2020, pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat stabilirea locu
ÎCCJ 2023-03-02
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 401/2023
Ședința publică din data de 2 martie 2023 asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Beiuș, la 17 iunie
Sursă