ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.03.2023

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 401/2023

HOTĂRÂRE
02.03.2023
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 401/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 2 martie 2023

asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Beiuș, la 17 iunie 2021, reclamanții A., în calitate de mamă și reprezentant legal al minorei B., și C., au chemat în judecată pe pârâtul D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună următoarele: să stabilească că pârâtul este tatăl natural al celor doi din relațiile personale cu reclamanta; să încuviințeze ca pentru viitor minorii să poarte numele pârâtului, acela de D., dispunând efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul de stare civilă, atât cu referire la paternitate, cât și cele referitoare la nume și eliberarea pentru cei doi minori de noi certificate de naștere; să stabilească locuința minorilor la locuința mamei acestora; să dispună ca pentru viitor autoritatea părintească referitoare la cei doi minori să fie exercitată exclusiv de mama acestora; să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreținere pentru cei doi minori, în cuantum de 1/3 parte din veniturile pe care le realizează sau, dacă nu realizează venituri, în cotă de 1/3 parte din venitul minim net aflat în plată pe economia națională, începând cu data prezentei și până la majoratul acestora sau intervenția altor dispoziții.

În subsidiar, în situația în care instanța nu va dispune exercitarea autorității părintești exclusiv de către reclamantă referitor la cei doi minori, s-a solicitat să se dispună obligarea pârâtului să-și dea acordul ca minorii să poată călători în spațiul UE și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, însoțiți doar de mama acestora și, de asemenea, să li se elibereze pașapoarte electronice, iar, în caz de refuz, hotărârea judecătorească ce va fi pronunțată să-i suplinească acordul.

2.1 Prin sentința civilă nr. 409 din 9 iunie 2022, Judecătoria Beiuș a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționării pricinii în favoarea Judecătoriei Roman.

Pentru a decide astfel, a reținut incidența prevederilor art. 114 și 107 alin. (1) C. proc. civ. și faptul că domiciliul minorilor se află în Regatul Unit al Marii Britanii, astfel cum reiese din motivarea cererii de chemare în judecată.

De asemenea, a constatat aplicabilitatea art. 1081 alin. (2) pct. 1 din același cod, care dispune că instanțele judecătorești române sunt, de asemenea, competente să judece procese referitoare la ocrotirea minorului sau persoanei puse sub interdicție judecătorească, cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Dând prevalență regulii generale de competență teritorială, înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., instanța s-a raportat la domiciliul pârâtului D., din comuna Săbăoani, str. x, jud. Neamț, și a stabilit competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Roman.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Roman, prin sentința civilă nr. 2399 din 4 noiembrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Beiuș și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În pronunțarea soluției, s-a raportat la dispozițiile art. 113 alin. (1) C. proc. civ., ce stabilesc o competență teritorială alternativă în cererile privitoare la stabilirea filiației, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ., la instanța de la domiciliul reclamantului. Reglementarea constituie o normă de protecție a descendenților care solicită stabilirea filiației, în speță, stabilirea paternității din afara căsătoriei, astfel cum se solicită prin cererea introductivă.

A apreciat că reclamanții au posibilitatea de a alege, în temeiul normei care statuează competența alternativă, instanța la care să introducă cererea.

A avut în vedere instanța și faptul că reclamanții și-au declarat domiciliul în comuna Holod, județ Bihor, cu prilejul cererii de chemare în judecată. Totodată, a constatat că, în ceea ce privește domiciliul pârâtului, acesta apare în Registrul Național de Evidență a Persoanelor ca fiind în comuna Holod, jud. Bihor, și că doar fiica și actuala soție, E. ar locui fără forme legale în loc. Săboani, str. x, jud. Neamț, potrivit relațiilor transmise de Inspectoratul Județean de Poliție Neamț.

Obiectul demersului judiciar îl reprezintă o acțiune în stabilirea paternității, exercitarea autorității părintești și plata pensiei de întreținere, reclamanții A., în calitate de mamă și reprezentant legal al minorei B., și C. chemându-l în judecată pe pârâtul D. în acțiunea vizând aceste petite.

Chestiunea care a determinat ivirea conflictului negativ de competență a constat în aprecierea diferită a celor două instanțe asupra normei de competență aplicabile, precum și a locuinței pârâtului. Astfel, Judecătoria Beiuș a dat eficiență dispozițiilor art. 1081 alin. (2) pct. 1 combinat cu art. 107 C. proc. civ. în raport de locuința pârâtului care se află în Săbăoani, județul Neamț, iar Judecătoria Roman a stabilit că este vorba despre o competență alternativă, reglementată de dispozițiile art. 113 alin. (1) C. proc. civ. și a declinat pricina la instanța de la domiciliul reclamanților. Totodată, această ultimă instanță a avut în vedere și domiciliul pârâtului din județul Bihor, așa cum apare înscris în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Înalta Curte apreciază că acțiunea, având mai multe petite cu măsuri de ocrotire a minorului, prezintă un element de extraneitate, configurat de domiciliul minorilor în cauză, care se află în Regatul Unit al Marii Britanii.

În această situație, conform art. 1082 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., instanțele judecătorești române sunt competente să judece procesele referitoare la ocrotirea minorului sau persoanele puse sub interdicție judecătorească, cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Norma de procedură impune, sub aspectul competenței teritoriale, aplicarea regulii de drept comun guvernate de art. 107 C. proc. civ., când cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În speță, pârâtul D. figurează, potrivit adresei nr. x din 4 august 2021, emisă de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor al Municipiului Beiuș, cu domiciliul în comuna Holod, județ Bihor. Au fost efectuate verificări privind domiciliul și în circumscripția județului Neamț, rezultând din adresa din 24 noiembrie 2021 că pârâtul nu este evidențiat cu domiciliul sau reședința activă pe raza comunei Săbăoani. Nu în ultimul rând, informațiile transmise de Inspectoratul de Poliție al județului Neamț, confirmă faptul că pârâtul nu a fost găsit pe raza comunei Săbăoani, județul Neamț.

Observă instanța că, prin realizarea respectivelor demersuri, s-a încercat determinarea locuinței pârâtului, deoarece în stabilirea competenței prevalează domiciliul în fapt, adică locuința unde se găsește acea persoană și nu adresa menționată în cartea de identitate, care prezintă numai un caracter de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 C. civ. Aceasta, întrucât scopul dispozițiilor art. 87 C. civ. este acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență principiilor dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil.

Însă, cum în cauză nu s-a probat faptul că pârâtul ar locui în fapt pe raza localității Săbăoani, județul Neamț, Înalta Curte urmează a da eficiență domiciliului înscris în registrul autorităților - Holod, sat Lupoaia, nr. 54, județ Bihor și a stabili competența teritorială de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Beiuș, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 martie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-10-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1871/2022
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022 Asupra cauzei de față, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei Cererea de chemare în judecată și cererea reconvențională Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureș
ÎCCJ 2025-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 185/2025
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2025 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea în 06.07.2023, sub nr. x/2023, reclama
ÎCCJ 2023-04-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 603/2023
Ședința publică din data de 6 aprilie 2023 asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în 04.11.2022 pe rolul Judecă
ÎCCJ 2023-05-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 944/2023
Ședința publică din data de 23 mai 2023 Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată în data de 07.02.2023 pe rolul Judecătoriei Tecuci, sub nr. dosar x/2023, reclamant
ÎCCJ 2023-04-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 654/2023
Ședința publică din data de 27 aprilie 2023 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Cererea de emitere a ordonanței președințiale Prin cererea înregistrată la data de 9 ianuarie 2023, sub nr. x/2023, pe rolul Judecă
Sursă