ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 215/2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la 9 iulie 2024, reclamanții A, B, C și D au solicitat obligarea pârâtei Comuna E, prin Primar, să oprească lucrările de pe terenul înscris în cartea funciară nr. (...) având nr. top. (...), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/33/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

Prin sentința civilă nr. 1438 din 18 septembrie 2024, Judecătoria Bistrița a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj, reținând incidența în cauză a prevederilor art. 998 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Prin sentința civilă nr. 7F din 14 noiembrie 2024, Curtea de Apel Cluj-Secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Bistrița, reținând incidența în cauză a prevederilor art. art. 998 C. proc. civ., față de obiectul cererii.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Curtea de Apel Cluj a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Bistrița.

Prin cererea formulată pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei Comuna E să oprească lucrările de pe terenul înscris în cartea funciară nr. (..) având nr. top. (..), până la soluționarea definitivă a dosarului x/33/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj-Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ce are ca obiect anularea Anexei nr. 37 cap. VII pct. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 905/2002, ce conține inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei E privind drumul comunal înregistrat sub denumirea „(...)”.

Potrivit dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., „cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului”. În ceea ce privește „fondul dreptului”, în cauză este vorba despre dreptul de a cere obligarea pârâtei la sistarea lucrărilor pe terenul în litigiu, determinarea instanței competente material să judece cererea formulată pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale urmând a se realiza prin raportare la obiectul cererii de ordonanță președințială, independent de împrejurarea că, sub aspect temporal, s-a solicitat ca măsura provizorie să persiste până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/33/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj-Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Or, petitul cererii de ordonanță președințială reprezintă o obligație de a face (oprirea unor lucrări), care, prin raportare la prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004, nu intră în competența specializată a instanței de contencios administrativ, fiind vorba despre un litigiu civil. În acest context, rezultă că instanța competentă material este judecătoria, concluzie la care se ajunge în urma coroborării dispozițiilor art. 998 cu cele ale art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ. De altfel, judecătoria ar fi instanța competentă material să judece și un eventual litigiu de drept comun, având ca obiect obligarea pârâtei la oprirea lucrările de pe terenul în litigiu, în ipoteza transformării cererii de ordonanță președințială într-una de drept comun, posibilitate permisă de art. 1001 C. proc. civ.

Față de aceste considerente, având în vedere și prevederile art. 107 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2025.