ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1277/2021

HOTĂRÂRE

20.05.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1277/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 20 mai 2021

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență se constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 19.08.2020 pe rolul Curții de Apel Cluj, revizuenții A. și B., în contradictoriu cu intimata C. (România) S.A., au solicitat revizuirea încheierii civile nr. 1687/27.07.2019, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 208/28.07.2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2019, pe motiv că este contradictorie cu încheierea civilă nr. 1628/21.06.2019, dosar nr. x/2019 al Judecătoriei Bistrița, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 817/20.11.2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr. x/2019 precum și cu încheierea civilă nr. 1673/26.06.2019 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosar nr. x/2019, menținută prin decizia civilă nr. 818/20.11.2019 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosar nr. x/2019.

La termenul de judecată din data de 14.10.2020 Curtea, din oficiu, în temeiul art. 224 C. proc. civ., a invocat și a pus în discuția părții prezente excepția de necompetență materială a Curții de Apel Cluj în soluționarea prezentei cereri de revizuire, excepție care a fost admisă în temeiul art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., art. 245, art. 248 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) C. proc. civ., motivat pe următoarele considerente:

Art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ. prevede că "în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre".

În speță, prima hotărâre cu care este contradictorie încheierea civilă nr. 1687/27.07.2019, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 208/28.07.2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2019*, este încheierea civilă nr. 1628/21.06.2019, care a fost pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. x/2019.

Prin urmare, instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre este Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Întrucât încheierea civilă nr. 1628/21.06.2019, dosar nr. x/2019 al Judecătoriei Bistrița, a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 817/20.11.2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2019, iar încheierea civilă nr. 1673/26.06.2019 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosar nr. x/2019, a fost menținută prin decizia civilă nr. 818/20.11.2019 a Tribunalului Bistrița - Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosar nr. x/2019 și întrucât prima hotărâre pronunțată este încheierea nr. 1628/21.06.2019, menținută de Tribunalul Bistrița - Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Cluj, secția I Civilă a constatat prin decizia civilă nr. 204/A/2020 din 14 octombrie 2020, în raport de dispozițiile art. 136 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., că se impune admiterea excepției de necompetență materială a Curții de Apel Cluj și declinarea competenței materiale de soluționare a prezentei cereri de revizuire în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pe rolul Tribunalului Bistrița Năsăud dosarul a fost înregistrat sub numărul x/2020, fiind invocată din oficiu excepția de necompetență materială.

În soluționarea acestei excepții, tribunalul a reținut că dispozițiile art. 510 alin. (2) teza 1 C. proc. civ., trebuie interpretate coroborat cu art. 509 alin. (1) punctul 8, pentru a putea reține care este prima hotărâre ce poate face obiectul analizei în cadrul cererii de revizuire, respectiv care este prima hotarăre definitivă dintre cele două potrivnice.

Specificul cauzei constă în faptul că revizuienții au indicat două hotărâri ca fiind "prima hotărâre", respectiv încheierea civilă nr. 1628/21.06.2019 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2019, cât și decizia civilă nr. 817/20.11.2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în același dosar, prin care a fost menținută închierea civilă nr. 1628/21.06.2019.

Hotărârile definitive sunt reglementate de către art. 634 C. proc. civ., iar potrivit acestui act normativ doar decizia civilă nr. 817/20.11.2019 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud este hotărâre definitivă, potrivit cu art. 634 alin. (1) punctul 4 C. proc. civ., fiind hotărârea dată în apel.

Încheierea civilă nr. 1628/21.06.2019 pronunțată de Judecătoria Bistrița ar fi fost hotărâre definitivă potrivit art. 634 C. proc. civ., doar dacă nu s-ar fi exercitat apelul, la data expirării termenului de exercitare al apelului, așa cum prevede art. 634 alin. (1) punctul 3, coroborat cu art. 634 alin. (2) C. proc. civ.

Cât timp a fost exercitat apelul împotriva încheierii civile nr. 1628/21.06.2019, hotărârea definitivă în funcție de care s-a apreciat competența de soluționare a cererii de revizuire nu poate fi decât decizia civilă nr. 817/20.11.2019 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, aceasta din urmă fiind singura hotărâre definitivă pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Raportat la această situație, competența de soluționare a cererii de revizuire nu poate aparține decât Curții de Apel Cluj, instanță superioară instanței ce a pronunțat prima hotărâre definitivă dintre cele două pretins potrivnice.

Pentru aceste considerente, Tribunalul Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin decizia civilă nr. 130/2021 din 18 februarie 2021 a admis excepția de necompetență materială și a declinat soluționarea cererii de revizuire către Curtea de Apel Cluj, și constatând ivit conflictul negativ de competență a suspendat din oficiu judecarea cauzei și a trimis dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița Năsăud, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Se reține că în motivarea cererii de revizuire au fost invocate, pe de o parte, încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat de care se bucură încheierea civilă nr. 1628/21.06.2019, dosar nr. x/2019 al Judecătoriei Bistrița, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 817/20.11.2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr. x/2019 și cu încheierea civilă nr. 1673/26.06.2019 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosar nr. x/2019, menținută prin decizia civilă nr. 818/20.11.2019 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosar nr. x/2019, contrazise de încheierea civilă nr. 1687/27.07.2019, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 208/28.07.2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Revizuienții au apreciat că hotărârile pronunțate în cel de-al treilea dosar, nr. x/2019 (în apel nr. 3514/190/2019*) au încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al hotărârilor pronunțate în dosarele anterioare (nr. 3512/190/2019 și nr. 3513/190/2019), în ceea ce privește dezlegările date în acestea unor chestiuni cum sunt mijlocul procedural de invocare a perimării executării silite, neaplicarea principiului subsidiarității, admisibilitatea sesizării instanței cu cererea în constatarea perimării pe întreaga perioadă a derulării procedurii execuționale.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are ca finalitate protejarea autorității de lucru judecat decurgând din hotărâri judecătorești rămase definitive.

În mod eronat a apreciat Curtea de Apel Cluj, prima instanță investită cu soluționarea cererii de revizuire, că prima hotărâre cu care este contradictorie încheierea civilă nr. 1687/27.07.2019, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 208/28.07.2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2019 este încheierea civilă nr. 1628/21.06.2019, dosar nr. x/2019 al Judecătoriei Bistrița, fără a avea în vedere faptul că împotriva acestei încheieri a fost exercitat apelul, soluționat prin decizia civilă nr. 817/20.11.2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr. x/2019.

Revizuenții deși au indicat două hotărâri ca fiind "prima hotărâre, aceasta nu poate fi reprezentată decât de decizia civilă nr. 817/20.11.2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr. x/2019, care îndeplinește condiția de a fi hotărâre definitivă conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii de revizuire, în favoarea Curții de Apel Cluj, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.