ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 176/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 176/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2022
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția I civilă la 19 august 2020 sub dosar nr. x/2020, revizuenții A. și B., în contradictoriu cu intimata C. S.A. au solicitat revizuirea încheierii civile nr. 1687 din 27 iulie 2019 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 208 din 28 iulie 2020 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2019.
Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin încheierea din 6 octombrie 2021 a admis excepția necompetenței materiale funcționale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de B. și A., în favoarea secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin decizia nr. 1277 din 20 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosar nr. x/2020 s-a constatat că prima hotărâre contradictorie, atacată prin prezenta cerere de revizuire, nu poate fi decât decizia civilă nr. 817 din 20 noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2019, decizie care a fost pronunțată de un complet specializat în litigii cu profesioniști.
Prin urmare, în acord cu aceste statuări, coroborat cu prevederile art. 510 alin. (2) C. proc. civ. este firesc ca cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. să fie soluționată de instanța specializată în litigii cu profesioniști, mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre revizuită.
Tot în același context, s-a reținut împrejurarea că prin regulatorul de competență, prin care s-a soluționat conflictul de competență dintre Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a prevăzut că se stabilește competența în favoarea Curții de Apel Cluj, secția I civilă, astfel că acest aspect nu impietează cu nimic asupra incidenței în cauză a excepției de necompetență materială funcțională a secției I Civile a Curții de Apel Cluj, în condițiile în care regulatorul a tranșat problema competenței între Tribunalul Bistrița-Năsăud și Curtea de Apel Cluj și, în condițiile în care, obiectul și natura litigiului reclamă competența unei instanțe specializate în litigii cu profesioniști, mai ales că prima hotărâre definitivă atacată prin prezenta cerere de revizuire a fost pronunțată de un complet specializat în litigii cu profesioniști.
Pe rolul secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj, cauza a fost înregistrată la 12 octombrie 2021, sub același nr. de dosar.
Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 663/2021 din 23 noiembrie 2021 a admis excepția necompetenței materiale procesuale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuenții B. și A. către secția I Civilă a Curții de Apel Cluj.
Pentru a decide astfel, instanța a avut în vedere respectarea dispozițiilor obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispuse prin decizia civilă nr. 1277 din 20 mai 2021, care a soluționat conflictul negativ de competență dedus judecății și a stabilit în mod neechivoc și cu titlu definitiv faptul că cererea de revizuire trebuie soluționată de către Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.
Constatându-se intervenit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Cluj, secția I civilă și Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 30 decembrie 2021, pentru soluționarea conflictului de competență.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția I civilă.
Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.
Din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii formulate, Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată de revizuenții B. și A., înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Cluj, secția I civilă la 31 august 2020, a fost declinată în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 204/A din 14 octombrie 2020.
Tribunalul Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 130 din 18 februarie 2021 a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Cluj, secția I civilă și, constatând născut conflictul negativ a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict negativ.
Prin decizia civilă nr. 1277 din 20 mai 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, soluționând conflictul negativ de competență dedus judecății a stabilit faptul că cererea de revizuire trebuie soluționată de către Curtea de Apel Cluj, secția I civilă și, ca urmare, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei secții, iar prin încheierea din 6 octombrie 2021 a declinat din nou soluționarea cererii de revizuire, de această dată în favoarea secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj.
În acest context, se reține că prin încheierea din 6 octombrie 2021, secția I civilă a Curții de Apel Cluj a invocat din nou excepția necompetenței materiale funcționale a secției, ignorând astfel regulatorul de competență pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 1277 din 20 mai 2021, care a stabilit în mod definitiv soluționarea cererii de revizuire de către Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.
Așadar, o nouă declinare de competență subsecventă acestei decizii încalcă caracterul ei definitiv și obligatoriu, în condițiile în care Înalta Curte nu a desemnat doar competența materială a Curții de Apel Cluj, ci a stabilit și secția competentă din cadrul acestei instanțe, potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., iar consecința este aceea că instanța astfel învestită printr-un regulator de competență cu efect obligatoriu nu mai poate invoca din nou propria necompetență materială.
Acest aspect se impune cu atât mai mult cu cât, prin Decizia nr. 2/2019 din 14 ianuarie 2019 pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii în dosarul nr. x/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 863 din 25 octombrie 2019 a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din C. proc. civ., tribunalele specializate sunt competente să soluționeze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor.
În acest context, urmează a se face și aplicarea dispozițiilor speciale ale art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.
Totodată, Înalta Curte constată că în speța de față nu se poate reține existența unui veritabil conflict de competență, față de împrejurarea că secția astfel învestită printr-un regulator de competență cu efect obligatoriu nu mai poate invoca din nou propria necompetență materială, fiind astfel încălcat caracterul definitiv și obligatoriu stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 1277 din 20 mai 2021.
Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte reține că, competența materială procesuală aparține Curții de Apel Cluj, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2022.