ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 152/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 152/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a civilă la data de 05.10.2024, sub nr. x/3/2024, contestatorul A a arătat că formulează contestație împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. x/03-10-2024 cu privire la respingerea candidaturii dnei. B, propusă de Fundația C la alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2024.
Hotărârea pronunțată în primă instanță.
Prin sentința civilă nr. 3/ALF/2024 din 05.10.2024 Tribunalul București - Secția a III-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active, invocată de instanță din oficiu și a respins contestația formulată de contestatorul A, împotriva Deciziei nr. x din data de 03.10.2024 pronunțată de Biroul Electoral Central, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
A admis în parte cererea contestatorului de sesizare a Curții Constituționale. În temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 raportat la prevederile art. 1 alin. (4) și (5) și art. 37 alin. (1) și (2) din Constituția României.
A respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (1) și art. 53 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, ca inadmisibilă.
Hotărârea pronunțată în apel.
Prin decizia civilă nr. 1020/A din 18 octombrie 2024, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă. A respins apelul declarat de apelantul-contestator A, împotriva sentinței civile nr. 3/ALF/05.10.2024 pronunțate de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr. x/3/2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca nefondat.
Calea de atac formulată în cauză.
La 25 octombrie 2024 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția I civilă recursul declarat de contestatorul A împotriva deciziei nr. 1020A din 17 octombrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/3/2024 Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
În cadrul cererii de recurs recurentul a formulat și o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cerere care a fost înregistrată sub dosarul nr. x/3/2024/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă.
În cuprinsul cererii sale, recurentul a arătat că prevederile art. 54 alin (3) din Legea nr. 208/2015, ,,constituie o dispoziție neconstituțională, nelegală, antiromânească, sensibilă și nevralgică, din perspectiva procentului de minim 0,5%.” Arată în continuare că ,,acest procent este cel decisiv, nu voturile românilor”, precum și împrejurarea că ,,în stabilirea acestui procent neconstituțional au existat influente romani incapabili vechi parlamentari SRI – aripa defectori &FSB Rusia & Mossad Israel, pentru care strângerea de semnături de la susținători a fost un fleac, a fost o nimica toată. Dacă ar fi fost capabili români parlamentari și fără influențe SRI aripa defectori &FSB Rusia & Mossad Israel ar fi scris un procent MAI MIC. Eu = A nu = NU am avut NEUTRALITATEA până în 17.10.2024, ci am persecuții ale celor 2 = două spionaje antiromânești: FSB Rusia & Mossad Israel & SRI – aripa defectori NEAMT, cu NOI argumente în bruiaje, piedici, împotriviri în realizarea acestui procent din textul articolului 54 alineatul 3. Eu = A am dorit 2024 să fiu deputat, mai ales că mie în cvasi-totalitate instanțele mi-au respins din ura contra mea = A și netemeinic îmbunătățiri la legi, pe care paradocal cine mănâncă cozonaci prin legi = îmbuibații/e judecători/e NU vor să le îmbunătățească, optimizeze legile și numai = doar un sărac român eu = A mă sufoc. Procentul prezintă încălcări SRI&FSB Rusia & Mossad Israel ale textelor constituționale din: art. 1 alin. (4) și (5) și art. 37 al. 1”. În continuare, a procedat la redarea dispozițiilor constituționale invocate.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând recursul în raport de excepția privind nulitatea recursului, a cărei analiză este prioritară în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea căii de atac, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde alături de alte mențiuni, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor este prevăzută sub sancțiunea nulității.
De asemenea, conform prevederilor art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: ,,(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3). Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.”
În mod similar, potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., ,,orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. ”
Așadar, orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să conțină, între altele, atât obiectul, cât și motivele cererii. Dacă din analiza cererii de recurs formulate de către recurentul A împotriva deciziei nr. 1020A din 17 octombrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/3/2024 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă reiese că acesta a înțeles să exercite calea de atac a recursului și totodată să formuleze o nouă cerere de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate – cerere care a fost înregistrată sub dosarul nr. x/3/2024/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, din cuprinsul memoriului formulat nu se pot decela motivele de fapt și / sau de drept, care ar putea permite instanței de recurs să înțeleagă care sunt criticile aduse hotărârii împotriva căreia s-a exercitat calea de atac a recursului.
După cum se reține în doctrină, partea care învestește instanța cu o cerere trebuie să expună faptele de o așa manieră încât acestea să poată fi subsumate în ipotezele normelor juridice a căror aplicare o pretinde în speță, în lipsa motivelor de fapt, sau dacă acestea sunt neclare ori prezintă lacune grave, cererea urmând a fi anulată.
Or, din analiza cererii formulate de recurent nu rezultă care sunt argumentele concrete pe care le invocă în calea de atac a recursului, pentru a putea proceda la încadrarea acestora în unul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de Codul de procedură civilă.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor de drept anume imputate instanței de apel, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept. În concret, recurentul trebuia să dezvolte care ar fi considerentele pentru care apreciază că apelul trebuia să fie admis, precum și care ar fi motivele de nelegalitate ale deciziei recurate, prin raportare la soluția instanței de apel, iar nu prin reiterarea unor alegații care sunt lipsite de coerență, precum și de un fir logic argumentativ.
Singurele alegații regăsite în cuprinsul memoriului de recurs nu respectă exigența motivării recursului, având caracter neinteligil, impropriu controlului specific de legalitate. Astfel, Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea atacată prin promovarea unei căi de atac, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părților, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.
Având în vedere considerentele expuse, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a alegațiilor formulate de recurent în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, potrivit art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de contestatorul A împotriva sentinței nr. 1020A din 17 octombrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/3/2024 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 ianuarie 2025.