ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2652/2024

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Contestații Electorale la 1 noiembrie 2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea Constituțională a României și Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, anularea hotărârii Curții Constituționale a României nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1003 din 8 octombrie 2024, și a tuturor efectelor acestei hotărâri, cu consecința respingerii contestațiilor formulate de B. și C. împotriva înregistrării candidaturii reclamantei la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, restabilirea situației anterioare, prin menținerea deciziei Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înscrierea reclamantei pe listele de candidați, anularea proceselor-verbale emise de Biroul Electoral Central și a tuturor actelor vătămătoare pentru reclamantă care sunt subsecvente hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024 a Curții Constituționale a României, obligarea Biroului Electoral Central să o înscrie pe reclamantă pe listele de candidaturi și semnul electoral și să îndeplinească toate demersurile necesare pentru valorificarea dreptului de a fi înscris în toate documentele oficiale.

Prin sentința nr. 4 din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel București-Contestații Electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului București-Secțiile civile, reținând că drepturile a căror protecție se solicită în litigiu, respectiv dreptul de a candida și dreptul la înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, sunt drepturi electorale, care au o natură juridică pur civilă, astfel cum rezultă din considerentele deciziei nr. 16/2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru soluționarea recursului în interesul, care sunt aplicabile prin analogie și în contextul Legii nr. 370/2004, astfel că, față de dispozițiile art. 95 pct. 1 raportate la cele ale art. 94 din C. proc. civ., instanța competentă material a soluționa cauza este tribunalul, ca instanță civilă de drept comun.

Prin sentința nr. 1415 din 13 noiembrie 2024, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel București, reținând că, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, la motivele de fapt și de drept invocate în cuprinsul acesteia, la susținerile apărătorului reclamantei de la termenul de judecată din 13 noiembrie 2024, reclamanta nu a dorit să formuleze o contestație electorală și nici o cale de atac împotriva hotărârii Curții Constituționale a României nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci a înțeles să conteste, în condițiile Legii nr. 554/2004, legalitatea acestei din urmă hotărâri, prin prisma efectelor pe care le-a produs, concretizate prin procesele-verbale emise de Biroul Electoral Central și a celorlalte acte subsecvente, pe care le consideră vătămătoare. Apreciind că este ținută a respecta principiul disponibilității, garantat de art. 9 din C. proc. civ., tribunalul a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și, reținând că pârâta Curtea Constituțională a României este o autoritate autonomă juridiscțională de rang central, a constatat că revine curții de apel competența de soluționare a acțiunii de contencios administrativ formulate de către reclamantă.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Tribunalul București, secția a V-a civilă a suspendat judecata și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență, fiind înregistrat pe rolul secției I civile la 18 noiembrie 2024.

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă, din punct de vedere material, să soluționeze cauza este una dintre secțiile de contencios administrativ ale Curții de Apel București, pentru următoarele considerente de drept:

Prin raportare la pretenția dedusă judecății, precum și la motivele de fapt și de drept invocate în susținerea acesteia, se constată că reclamanta a înțeles să formuleze o acțiune în contencios administrativ, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, în acest sens fiind și poziția exprimată de apărătorul acesteia atât la termenul din 5 noiembrie 2024, în fața Curții de Apel București, cât și la termenul din 13 noiembrie 2024, în fața Tribunalului București, secția a V-a.

Conform art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., "obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților". Este real că, potrivit art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., "judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și a faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire", însă această prerogativă a instanței, subsumată rolului său activ în aflarea adevărului, nu poate înfrânge principiul disponibilității. Or, voința expresă a reclamantei a fost de a sesiza instanța de contencios administrativ, întrucât, în opinia sa, hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024 reprezintă un act administrativ-jurisdicțional, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 554/2004.

În acest context, împrejurarea că drepturile a căror protecție se solicită în litigiu, respectiv dreptul de a candida și dreptul la înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, sunt drepturi electorale, care au o natură juridică pur civilă, astfel cum s-a reținut la par. 71 din decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, nu este de natură a atrage competența materială a instanței de drept comun (civilă), întrucât instanța ratione materiae se stabilește în funcție de obiectul și de cauza cererii de chemare în judecată, astfel cum au fost fixate de reclamantă, urmând ca instanța care va soluționa cauza să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004 pentru promovarea acțiunii în contencios administrativ.

Ca atare, instanța competentă material a soluționa cauza nu se stabilește în raport cu dispozițiile art. 95 pct. 1 și art. 94 din C. proc. civ., ci în baza prevederilor speciale ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (...) se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale (...) se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel". Se observă că delimitarea competenței materiale de soluționare, în primă instanță, a acțiunilor de contencios administrativ, între tribunal și curte de apel, se face pe baza criteriului rangului autorității emitente.

Întrucât, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 republicată, Curtea Constituțională este "unica autoritate de jurisdicție constituțională în România", fiind o autoritate centrală, rezultă că revine curții de apel, ca instanță specializată de contencios administrativ, competența materială de soluționare a acțiunii. Totodată, având în vedere că reclamanta nu a înțeles să formuleze o contestație electorală, ci o acțiune în contencios administrativ, rezultă că revine uneia dintre secțiile de contencios administrativ ale Curții de Apel București competența materială de soluționare a cauzei.

În consecință, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea uneia dintre secțiile de contencios administrativ ale Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea uneia dintre secțiile de contencios administrativ ale Curții de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 noiembrie 2024.