ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3058/2024

Ședința publică din data de 5 iunie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1.

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Sector 1, ca instanța, prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: 1. anularea în tot a Hotărârii nr. 28/01.05.2024 a Biroului Electoral Sector 1 București, de respingere a candidaturilor A..; 2. admiterea tuturor candidaturilor acestuia și obligarea pârâtului să îndeplinească toate procedurile legale pentru înregistrarea și publicarea lor; 3. anularea în parte a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 7H/02.04.2024 privind documentele pe care trebuie să le conțină dosarele de candidatură care vor fi depuse la birourile electorale de circumscripție la alegerile locale din anul 2024 - cu privire la articolele prin care se adaugă la lege, prin exces de putere.

Prin sentința civilă nr. 3270/04.05.2024 Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței materiale cu privire la petitul nr. 3 al acțiunii, a disjuns acest capăt de cerere și a dispus formarea unui alt dosar, respectiv nr. x/2024 A respins în rest contestația, ca neîntemeiată. Prin sentința civilă nr. 3241/08.05.2024 Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a petitului 3 al contestației în favoarea Curții de Apel București. Dosarul nr. x/2024 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data de 14.05.2024. I.2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 862 din 15 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată din oficiu.

S-a respins petitul 3 al contestației privind pe contestatorul A. și pe intimatul Biroul Electoral Sector 1, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. I.3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul A. criticând-o pentru motive de nelegalitate circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea recursului prin introducerea în cauză a Biroul Electoral Central (în calitate de emitent al actului administrativ) pentru întregirea cadrului procesual, pentru a se pronunța o hotărâre în sensul anulării Hotărârii nr. 7H/02.04.2024 în ceea ce privește documentele impuse dosarelor de candidatură, respectiv textele prin care se adaugă la Legea nr. 115/2015 (care impun numărul excesiv de copii, îndosarierea, opisurile centralizatoare, care impun limitarea numărului de pagini). A susținut recurentul reclamant că prin soluționarea cererii fără citarea părților s-au încălcat grav principiile contradictorialității (art. 14 alin. (1), (4), (5) si 6 din C. proc.

civ.), al oralității (art. 15 din C. proc. civ.), respectării dreptului la apărare (art. 13 din C. proc. civ.) și dreptului la un proces echitabil (art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., art. 21 alin. (3) din Constituție, art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), norme de ordine publică (ocrotesc un interes general), a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Procedând astfel, curtea de apel a încălcat normele imperative, de ordine publică, ale art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004 (similar art. 78 alin. (2) din C. proc. civ.), care-i impuneau obligația de a pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a emitentului actului administrativ cu caracter normativ atacat.

Încălcând normele legale de ordine publică arătate, instanța fondului a încălcat și normele art. 16 1 din Legea nr. 554/2004, evitând astfel soluționarea fondului cererii și conducând la tergiversarea întregului proces, prin punerea reclamantului în situația de a exercita calea de atac, deși conform calendarului electoral la data de 9 iunie 2024 se va exercita dreptul de vot în alegerile locale si în cele pentru Parlamentul European, încălcându-se astfel și dreptul de a fi ales al candidaților A.. prevăzut de art. 36 și 37 din Constituția României. În plus s-a arătat că reprezentantul Ministerului Public a solicitat rectificarea citativului cu privire la calitatea procesuală pasivă a Biroului Electoral Central, împrejurare care nu a fost pusă in discuție de instanța de fond.

I.4. Apărările formulate în cauză Intimatul pârât Biroul Electoral Sector 1 nu a formulat întâmpinare la recursul declarat de recurent. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente: Argumente de fapt și de drept relevante Motivul de nelegalitate încadrat în art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este nefondat. În esență, recurentul reclamant a susținut că prin soluționarea cererii fără citarea părților s-au încălcat grav principiile contradictorialității (art. 14 alin. (1), (4), (5) si 6 din C. proc.

civ.), al oralității (art. 15 din C. proc. civ.), respectării dreptului la apărare (art. 13 din C. proc. civ.) și dreptului la un proces echitabil (art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., art. 21 alin. (3) din Constituție, art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), norme de ordine publică (ocrotesc un interes general), a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Criticile sunt nefondate. Potrivit art. 122 alin. (1) din Legea 115/2015: "Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului." În ceea ce privește regulile stabilite de lege pentru ordonanța președințială, dispozițiile art. 999 alin. (2) C. proc.

civ. prevăd următoarele: "Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților." Prin urmare, posibilitatea pronunțării ordonanței președințiale fără citarea părților este clar stabilită de legiuitor. Pe de altă parte, Înalta Curte reține că recurentul nu invocă propria necitare pentru care ar fi putut într-adevăr justifica o vătămare, ci nepunerea în discuție a introducerii în proces, în condițiile art. 16 1 C. proc. civ. a Biroului Electoral Central, ca emitent al actului administrativ atacat. "Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept." Reține Înalta Curte că art. 16 1 C. proc.

civ. consacră o facultate, iar nu o obligație a instanței de a introduce în cauză alte subiecte de drept. Dispozițiile art. 16 1 C. proc. civ. nu au rolul de a complini culpa reclamantului în greșita indicare a pârâtului, ci pe acela de a permite punerea în discuție a introducerii în cauză și a altor persoane, altele decât pârâtul, care ar putea justifica un interes în cauză. În realitate, recurentul-reclamant își invocă propria culpă în greșita indicare a pârâtului, rolul activ al judecătorului neputând fi extins până la a pune în sarcina acesteia sarcina complinirii carențelor cererii de chemare în judecată în ceea ce privește indicare pârâtului. Contrar celor susținute de recurentă, instanța s-a pronunțat asupra solicitării reprezentantului Ministerului Public de rectificare a citativului cu privire la calitatea procesuală pasivă a Biroului Electoral Central, arătând tocmai că citativul corespunde pârâtului indicat în cererea de chemare în judecată.

În consecință, nu se confirmă încălcările regulilor de procedură invocate de recurentul-reclamant. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinței nr. 862 din data de 15 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.