ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2521/2024

Ședința publică din data de 14 mai 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii deduse judecății

Cadrul procesual

La data de 02 mai 2024, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, sub nr. de dosar x/2024, contestația formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral al Circumscripției Electorale nr. 42 Municipiul București (BEC-MB), împotriva Deciziei BEC-MB nr. 11 emisă la data de 01.05.2024, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei contestate, admiterea candidaturilor lor și obligarea BEC-MB sa îndeplinească toate procedurile legale pentru înregistrarea si publicarea lor.

In drept, contestația a fost întemeiată pe art. 54 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale; art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului; art. 36 si art. 37 din Constituția României.

A susținut contestatorul că, prin Decizia contestată, BEC-MB a invocat, în mod netemeinic și nelegal, pretinse rigori legale electorale și de funcționare administrativă a Instituției Prefectului în ce privește refuzul examinării candidaturilor, fără a contesta faptul, arătat și prin plângerea pe care i-a adresat-o, anume că jandarmii de la intrarea în sediul Biroului i-au precizat reprezentantului partidului petent că "trebuie să mai așteptați deoarece doamna judecătoare a comunicat că se va mai putea intra atunci când va da dânsa verde". Acest fapt a indicat în mod evident reprezentarea pe care președinta Biroului o avea în sensul că examinarea candidaturii petentuluise impunea în condițiile în care domnul B. se prezentase la BEC-MB în termenul prevăzut de lege.

Această reprezentare, cu privire la încălcarea legii de către BEC-MB, și încercarea reprezentanților acestui organism de a contesta propria culpă, cu orice preț și pe fugă, a rezultat și rezultă inclusiv din faptul că Decizia contestată, din 01.05.2024, a menționat ca dată a pronunțării 25.04.2024, desi data refuzului examinării a fost plasata cert in intervalul 30.04.2024/01.05.2024.

A mai susținut contestatorul că, în mod vădit pârâtul a săvârșit o încălcare flagranta a legii și a dreptului candidaților A. de a fi aleși, ca si a dreptului alegatorilor partidului de a-si exprima votul (art. 37 si art. 36 din Constituția României), prin refuzul arbitrar de a examina documentele pentru înregistrarea candidaturilor.

Din oficiu, Tribunalul a pus în discuție excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești în soluționarea prezentei cauze, față de eventuala competență a Biroului Electoral Central de soluționare a unei astfel de contestații formulate împotriva unei decizii a biroului electoral de circumscripție.

Reprezentantul reclamantului a arătat faptul că excepția trebuie respinsă pentru că Legea nr. 115/2015 prevede că deciziile birourilor electorale sunt contestate la instanța de judecată.

Prin sentința civilă nr. 13/ALF pronunțată la data de 02.05.2024 Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești în soluționarea prezentei cauze, invocată de instanță din oficiu, respingând contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPTIE NR. 42 MUNICIPIUL BUCURESTI și BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca inadmisibilă.

În pronunțarea acestei soluții, a reținut tribunalul că, având în vedere obiectul prezentei contestații, respectiv contestație formulată împotriva unei decizii a Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 - Municipiul București, prin care s-a respins o plângere referitoare la refuzul respectivului birou electoral de înregistrare a dosarelor de candidat a domnului B. pentru funcția de Primar General al Municipiului București și propunerile de candidați la funcția de Consilier General la Consiliul General al Municipiului București din partea A., astfel că, tribunalul apreciază că instanțele judecătorești nu sunt competente să soluționeze o astfel de contestație, competența soluționării acesteia aparținând Biroului Electoral Central, conform dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015, nefiind aplicabile în cauza de față dispozițiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Astfel, tribunalul a constatat că în prezenta cauză nu se contestă decizia biroului electoral de circumscripție de respingere a unei candidaturi, ci se contestă decizia respectivului birou de respingere a unei plângeri referitoare la refuzul biroului electoral de circumscripție de înregistrare a dosarelor de candidat.

În aceste condiții, competența de soluționare a unei astfel de contestații revine Biroului Electoral Central care, potrivit legii, primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești, astfel că, având în vedere dispozițiile art. 132 alin. (1) și (4) C. proc. civ., precum și faptul că prezenta contestație este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională, tribunalul a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești în soluționarea prezentei cauze, invocată de instanță din oficiu și a respins contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPTIE NR. 42 MUNICIPIUL BUCURESTI și BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a exercitat calea de atac a recursului contestatorul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie sub nr. x/2024.

Prin decizia civilă nr. 319 pronunțată la data de 04.05.2024, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis recursul formulat de recurentul reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 13/ALF/02.03.2024 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2024 în contradictoriu cu intimații - pârâții BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPTIE NR. 42 MUNICIPIUL BUCURESTI și BIROUL ELECTORAL CENTRAL, a casat sentința civilă recurată, și rejudecând, în baza art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015 a înaintat contestația formulată de petent către Biroul Electoral Central în vederea soluționării.

În pronunțarea acestei soluții a reținut Curtea de Apel București că dispozițiile legale atribuitive de competență, precum și cele ce reglementează dreptul de petiționare, o componentă importantă a dreptului de acces la instanță, în anumite materii, sunt de strictă interpretare și aplicare și că prevederile art. 54 din Legea nr. 115/2015 se referă doar la contestațiile împotriva soluțiilor de respingere sau admiterii a candidaturilor, nu și alte categorii de sesizări sau plângeri, privind desfășurarea procesului electoral, cu toate etapele sale, astfel cum este reglementat prin legea nr. 115/2015. Or, în litigiul pendinte, decizia atacată de partidul politic reclamant privește nu o soluție dată de biroul electoral de circumscripție asupra condițiilor de fond și formă ale unei candidaturi, ci un aspect premergător, constând în caracterul legal sau nelegal al refuzului de recepționare a candidaturii pentru funcția de Primar General, respectiv a listelor de propuneri pentru Consiliul General al Municipiului București.

Astfel, a apreciat curtea că se impune găsirea unei soluții procedurale apte să respecte dreptul reclamantului de a se plânge împotriva refuzului de înregistrare a candidaturii și să valorifice corespunzător demersul inițiat de formațiunea politică petentă, în termenul indicat de pârât, însă greșit adresat direct organului judiciar, față de cele statuate de prevederile art. 39 din legea nr. 115/2015, astfel că, în temeiul prevederilor art. 39 din Legea nr. 115/2015, a înaintat contestația formulată de petent către Biroul Electoral Central în vederea soluționării.

Prin Hotărârea nr. 105H pronunțată la data de 08.05.2024, emisă urmare a deciziei civile nr. 319/04.05.2024 pronunțate de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2024, Biroul Electoral Central a respins contestația formulată de către A., înregistrată sub la Biroul Electoral Central cu nr. x/04.05.2024.

Contestația ce face obiectul prezentei judecăți

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație petentul A., acesta solicitând admiterea contestației, anularea hotărârii Biroului Electoral Central nr. 105H/08.05.2024 și a Deciziei nr. 11/01.05.2024 a Biroului Electoral de Circumscripție nr. 42-Municipiul București (BEM), ca fiind neleale și netemeinice și obligarea Biroului Electoral de Circumscripție nr. 42 - Municipiul București să examineze, înregistreze și să admită candidaturile pentru funcția de Primar General al Municipiului București și pentru funcția de Consilieri la Consiliul General al Municipiului din partea A..

În motivarea contestației, contestatorul arată în esență că refuzul, nejustificat în fapt și în drept, de examinare și înregistrare a unor candidaturi în condițiile Legii nr. 115/2015 echivalează cu respingerea nejustificată a candidaturilor și constituie un act administrativ-jurisdicțional de o gravitate excepțională prin consecința sa directă: lipsirea contestatorului de posibilitatea exercitării efective a dreptului fundamental în cauză. Din acest motiv, considerăm contestatorul că actul BEC nu poate fi sustras controlului judiciar.

Astfel, susține că Hotărârea BEC pe care o contestă, și care echivalează cu respingerea nejustificată a candidaturilor propuse de partid, este, mutatis mutandis, supusă controlului judiciar al Curții de Apel București, în temeiul art. 54 alin. (2) din Legea nr. 115/2024.

În același timp, mai consideră contestatorul că actul organului administrativ-jurisdicțional central cu care înțelege să ne judece poate fi supus controlului judiciar și pe temeiul dispozițiilor art. 6 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În drept, contestatorul și-a întemeiat contestația pe Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, art. 54 alin. (2) și (3); art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului; art. 1 alin. (5), art. 36 si art. 37 din Constituția României; art. 6 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; art. 54 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.

Apărările formulate în cauză

Intimatul Biroul Electroral Central nu a depus întâmpinare la contestația ce face obiectul prezentei judecăți.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței supreme, invocate din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va declina competența materială de soluționare a contestației în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În esență, contestatorul A. a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 105H/08.05.2024, emisă de Biroul Electoral Central.

Înalta Curte constată ca fiind întemeiată excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de a soluționa prezenta contestație formulată împotriva unei hotărâri emisă de Biroul Electoral Central în temeiul art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015 reținând că, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor."

Înalta Curte constată astfel că Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali nu prevede cu titlu general competența Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea contestațiilor formulate împotriva oricăror hotărâri adoptate de Biroul Electoral Central.

Așadar, în materia procedurii electorale, legiuitorul a înțeles să atribuie instanței supreme o competență punctuală, expres prevăzută de dispozițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) și (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluționării contestațiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central care au ca obiect constituirea și completarea Biroului Electoral Central, desemnarea președintelui Biroului Electoral Central, a locțiitorului acestuia și a celorlalți judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desființare a alianței electorale.

În cauza de față nu se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral Central în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (3) sau 4, respectiv art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, ori în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.

În ceea ce privește dispozițiile legii generale în materie, Înalta Curte reține că, referitor la competența sa în soluționarea cauzelor de contencios administrativ, aceasta este circumscrisă soluționării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte, secția de contencios administrativ și fiscal neavând competență atribuită de lege, ca instanță de fond.

Astfel, Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

Se constată, așadar, că instanța supremă poate fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată doar în cazurile prevăzute expres prin lege în competența sa, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ., text care, pentru considerentele expuse mai sus, nu este incident în cauză.

Astfel, raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestate în prezenta cauză, Înalta Curte reține că legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde acestei instanțe competența de a soluționa contestațiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central emise în temeiul art. 39 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 115/2015, motiv pentru care cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Cum prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a prezentei cereri revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, iar, în ceea ce privește instanța competentă teritorial, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența revine Curții de Apel București, în a cărei circumscripție teritorială se află sediile ambelor părți.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale, invocate din oficiu și, pe cale de consecință, va declina competența materială de soluționare a a contestației formulate de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 105H/08.05.2024, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu.

Declină competența materială de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 105H/08.05.2024, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal .

Fără cale de atac, conform art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 mai 2024.