ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2305/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a III-a civilă sub nr. x/3/2024 la 05 octombrie 2024, contestatorul Partidul A, reprezentat prin B, în calitate de secretar general, în temeiul art. 59 alin. (2) și alin. (7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității electorale permanente, a formulat contestație împotriva deciziei nr. 21 din 04 octombrie 2024 a Biroului electoral de circumscripție nr. (...) pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara tării. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 59 din Legea nr. 208/2015.

Hotărârea pronunțată de prima instanță: Prin sentința civilă nr. 5 ALF din 07 octombrie 2024, Tribunalul București, Secția III -a Civilă, a admis contestația formulată de contestatorul Partidul A și a anulat, în parte, decizia nr. 21 din 04 octombrie 2024 emisă de Biroul electoral de circumscripție nr. (...) pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, respectiv art. 2 și a admis candidaturile depuse de Partidul A la alegerile Camerei Deputaților din 2024. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, intimatul Biroul electoral de Circumscripție nr. (...).

Hotărârea pronunțată de instanța de apel: Prin decizia civilă nr. 979 din 10 octombrie 2024, Curtea de Apel București, Secția a IV–a civilă, a admis apelul exercitat de intimatul Biroul electoral de Circumscripție nr. (...) împotriva sentinței civile nr. 4ALF din 07 octombrie 2024, a schimbat, în tot, sentința apelată, în sensul că a respins contestația, ca neîntemeiată.

Calea de atac formulată în cauză și motivele invocate: Împotriva acestei decizii, a formulat cerere de revizuire contestatorul Partidul A, cale de atac întemeiată, în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Dosarul a fost înregistrat la 18 octombrie 2024 sub nr. x/1/2024 pe rolul Secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civile, și repartizat aleatoriu, spre competentă soluționare completului nr. x care prin rezoluția din 22 octombrie 2024 a acordat termen la 29 octombrie 2024, în ședință public, cu citarea părților. În argumentarea căii de atac formulate, revizuentul a susținut, în esență, că decizia nr. 979 din 10 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IV a civilă este potrivnică deciziei civile nr. 987 A din 15 octombrie 2024, din perspectiva în care prin decizia civilă nr. 979 din 10 octombrie 2024, Curtea de apel București, Secția a IV a civilă nu a ținut cont de cererea de renunțare a numitei C apreciind ca nereprezentând un motiv temeinic pentru validarea listei propuse de Partidul A filiala Diaspora, în timp ce prin decizia civilă nr. 987A din 15 octombrie 2024, Curtea de Apel București, Secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a avut în vedere renunțarea numitei D și astfel, lista propusă de partidul E a fost validată.

Apărările formulate în cauză În cauză, la 25 octombrie 2024, intimatul Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara tării nr. (...) a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității revizuirii, în condițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii. În același sens, sunt și dispozițiile art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențele art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind astfel stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice. Dispozițiile de drept comun cu privire la condițiile pentru exercitarea revizuirii, întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cum este în cazul dedus judecății, se regăsesc în Secțiunea a 3A din Titlul II a Cărții I a Codului de procedură civilă, stabilind că pot forma obiect al revizuirii hotărârile judecătorești pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul. Înalta Curte reține însă că în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (7) și alin. (8) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității electorale Permanente, act normativ în temeiul căruia a fost promovată contestația pendinte, stabilește că: ”Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare”. Totodată, alin. (9) a aceluiași articol de lege din același act normativ stipulează că ”Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.” Dispozițiile art. 115 alin. (2) din același act normativ prevăd că „Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac. Din interpretarea sistematică și logico-gramaticală a nornelor legale precitate, rezultă că legiuitorul a reglementat o singură cale de atac împotriva soluției instanței date contestației formulate în condițiile art. 59 din Legea nr. 208/2015, respectiv apelul, suprimând orice altă cale de atac, ordinară su extraordinară, împotriva acestei hotărâri judecătorești. Așadar, în aplicarea principiului „specilia generalibus derogant”, Legea nr. 208/2015 devine un act normativ cu caracter special față de dispozițiile de drept comun cuprinse în Codul de procedură civilă în ceea ce privește condițiile de exercitare a revizuirii, în sensul în care hotărârea prin care a fost soluționat apelul împotriva hotărârii date în contestație nu mai este supusă niciunei căi de atac, fără ca legiuitorul să distingă. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, conform adagiului ubi lex non distinuit, nec nos distinguere debemus. Raportând aceste considerații normative la pricina dedusă judecății, se constată că, în speță, revizuentul supune căii extraordinare de atac a revizurii decizia civilă nr. 979 din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel București – Secția IV civilă, hotărâre prin care a fost admis apelul împotriva sentinței civile nr. 5ALF din 07 octombrie 2024 pronunțate de Tribunalul București, Secția a III-a civilă prin care a fost respinsă contestația formulată de Partidul A, în temeiul art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, împotriva deciziei nr. 21 din 4 octombrie 2024 a Biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării nr. (...), decizie care nu mai poate face obiectul vreunei căi de atac, potrivit art. 115 alin. (2) din Legea nr. 208/2015. Pe cale de consecință, din moment ce decizia atacată nu este susceptibilă a fi supusă niciunei căi de atac, aceasta nu mai poate forma obiectul analizei unei cereri de revizuire, ca cea dedusă judecății, întrucât părțile nu pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține retractare a unei hotărâri judecătorești, în afară căilor de atac prevăzute de lege. Înalta Curte reține că exercitarea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. O atare concluzie nu prejudiciază drepturile părților, ci dimpotrivă, acestea au posibilitatea de a-și adapta conduita procesuală la dispozițiile legii, ceea ce răspunde rigorilor unei proceduri echitabile. Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu revizuire nu este supusă prin lege cenzurii niciunei căi de atac, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Partidul A împotriva deciziei civile nr. 979 /A din 10 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IV a civilă