ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 123/2025

HOTĂRÂRE

21.01.2025

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 123/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin sentința civilă nr. 496 din data de 7 mai 2001, pronunțată în dosarul nr. x/2001, Tribunalul București, Secția a III-a civilă a admis cererea formulată de petenta A, în contradictoriu cu intimata B și Autoritatea Tutelară Consiliul Local Sector 2 București, a dispus punerea sub interdicție a bolnavei B și comunicarea hotărârii către autoritatea tutelară de la domiciliul bolnavei pentru numirea unui tutore și la Direcția Sanitară a Municipiului București pentru permanentă supraveghere.

Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă, prin decizia nr. 588A din data de 21 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2001, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a desființat sentința apelată, a dispus punerea sub interdicție a bolnavei B și a dispus comunicarea hotărârii către autoritatea tutelară de la domiciliul bolnavei pentru numirea unui tutore, la Direcția Sanitară a Municipiului București, pentru supraveghere permanentă, și la Consiliul Local al Comunei Stoina, județul Gorj.

Cu adresa emisă la data de 4 iunie 2024, în dosarul nr. y/2001, Tribunalul București, Secția a III-a civilă, în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) și (4) din Legea nr. 140/2022 coroborate cu cele ale art. 107 alin. (1) C. civ., respectiv ale art. 94 alin. (1) lit. a art. 107 alin. (1) și art. 114 C. proc. civ., a înaintat Judecătoriei Brăila dosarul nr. y/2001, pentru reexaminarea măsurii punerii sub interdicție a intimatei B, astfel cum impun prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, Secția civilă, sub nr. x/196/2024, la data de 13 iunie 2024.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

2.1. Prin sentința civilă nr. 5800 din data de 27 august 2024, pronunțată în dosarul nr. x/196/2024, Judecătoria Brăila, Secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale de ordine publică, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Brăila a făcut aplicarea art. 936 C. proc. civ., reținând că, potrivit rezultatului verificărilor efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D., persoana cu privire la care s-a formulat cererea își are domiciliul în municipiul București, Str. (..), sectorul 2.

Prin urmare, a apreciat că, în raport cu acest domiciliu, instanța competentă a soluționa cauza este Judecătoria Sectorului 2 București.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 2 București, Secția comună, prin sentința civilă nr. 16759 din data de 11 noiembrie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Brăila, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a dispune astfel, în esență, Judecătoria Sectorului 2 București, Secția comună a reținut că, potrivit art. 936 C. proc. civ., instanța competentă a se pronunța asupra cererii de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană este cea în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Totodată, a arătat că, în sens procesual, prin domiciliu se are în vedere locul unde persoana fizică locuiește efectiv, în acest sens fiind și prevederile art. 91 C. civ., iar, potrivit interogării D.E.P.A.B.D., a rezultat că intimata are reședința în com.Vădeni, sat (...), Str. (...), jud. Brăila.

În plus, având în vedere și dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a constatat că inclusiv normele de competență în materie sunt stabilite în scopul ocrotirii persoanelor puse sub interdicție, intenția legiuitorului fiind aceea a apropierii instanței de locul unde se află efectiv aceste persoane.

Astfel, față de cele anterior reținute și evidențiind pe larg jurisprudența în materie a instanțelor judecătorești, a considerat că, întrucât persoana a cărei ocrotire se solicită locuiește efectiv în com.Vădeni, sat (...), Str. (...), jud. Brăila, situată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Brăila, aceasta era competentă să soluționeze pricina.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

În speță, Înalta Curte constată că Judecătoria Brăila, Secția civilă și Judecătoria Sectorului 2 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de aprecierile diferite ale celor două instanțe cu privire la noțiunea de domiciliu din cuprinsul dispozițiilor art. 936 C. proc. civ.

Astfel, Judecătoria Brăila, Secția civilă a reținut că domiciliul persoanei a cărei ocrotire se solicită este în București, sectorul 2, Str. (...), în timp ce Judecătoria Sectorului 2 București a avut în vedere locuința efectivă a acesteia, care se află în com.Vădeni, sat (...), Str., jud. Brăila.

Cererea cu privire la care s-a ivit prezentul conflict negativ de competență are ca obiect reexaminarea măsurii de punere sub interdicție, cu privire la care art. 936 C. proc. civ. prevede următoarele: „Cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliu.”

Textul legal menționat se încadrează în „Procedura punerii sub interdicție judecătorească”, reglementată în Titlul II al Cărții a VI-a intitulată „Proceduri speciale” motiv pentru care, potrivit regulii de interpretare specialia generalibus derogant, prevederile cuprinse în art. 936 C. proc. civ. au caracterul unor norme speciale care se aplică cu prioritate față de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora „Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită”.

Astfel, competența de soluționare a cererii de punere sub interdicție a unei persoanei aparține numai instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Noțiunea de „domiciliu” este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziții prevăd că „domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.”

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale menționate, rezultă că noțiunea de „domiciliu” vizează, în sens procesual, locuința unde se află în fapt persoana fizică, scopul urmărit de legiuitor fiind acela de a asigura și respecta dreptul la apărare și de a facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Astfel, noțiunea de „domiciliu” trebuie interpretată în sens larg, relevanță având nu atât locuința statornică sau principală a persoanei fizice, ci adresa unde aceasta locuiește efectiv.

Or, în speță, chiar din verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D. (fila 8 din dosarul Judecătoriei Sectorului 2 București), rezultă că persoana cu privire la care a fost formulată prezenta cerere – B are reședința în com. Vădeni, sat (...), Str. (...), județul Brăila.

Ca atare, față de cele anterior reținute, în aplicarea art. 936 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătorie Brăila, Secția civilă, instanță în a cărei circumscripție teritorială locuiește efectiv intimata B.