ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 517/2025

După deliberare, asupra conflictului de competență, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la 12 noiembrie 2015, sub nr. x/301/2015, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Sectorului 3 București – Serviciul de Autoritate Tutelară și A, punerea sub interdicție a acesteia din urmă.

Prin sentința civilă nr. 1794 din 16 februarie 2017, Judecătoria Sectorului 3 București a admis cererea și a dispus punerea sub interdicție a pârâtei A. A numit, în calitate de tutore al pârâtei, pe numita Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București și a dispus comunicarea hotărârii definitive către aceasta. A dispus comunicarea dispozitivului hotărârii definitive, în copie legalizată, autorităților prevăzute la art. 941 alin. (1) C. proc. civ., precum și afișarea acesteia la sediul instanței și al Primăriei Sectorului 3 București.

Prin rezoluția din 25 iulie 2023, în baza art. 20 alin. (6) din Legea nr. 140/2022, s-a dispus reexaminarea din oficiu a măsurii de punere sub interdicție privind-o pe pârâta A.

Prin sentința civilă nr. 9494 din 4 aprilie 2024, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 140/2022, în ceea ce privește acțiunile având ca obiect reexaminarea măsurii punerii sub interdicție, sub aspectul competenței teritoriale de soluționare, instanța competentă se stabilește potrivit art. 936 C. proc. civ., în favoarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Constatând că reședința intimatei A, în sensul art. 87 și următ. C. civ., rezultată în urma interogării bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor este în satul (...), str. (...), com. Cernătești, jud. Buzău, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Prin sentința civilă nr. 8307 din 24 decembrie 2024, Judecătoria Buzău a admis excepția necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București. Constatând ivit conflictul negativ de competența, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Justiție și Casație în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Buzău a apreciat, raportat la obiectul cauzei, că, potrivit prevederilor art. 20 alin. (6) din Legea nr. 140/2022 și ale art. 105 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, competența de soluționare a cauzei rămâne câștigată în favoarea instanței care a dispus măsurile de ocrotire, a căror reexaminare este pusă în discuție.

Instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 92 alin. (4) C. civ., conform cărora (...) domiciliul persoanei care beneficiază de tutelă specială este la reprezentantul legal, în afară de cazul în care pentru aceasta din urmă instanța de tutelă dispune altfel. Judecătoria Buzău a constatat că și în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 140/2022, conform art. 92 alin. (4) (...) domiciliul persoanei puse sub interdicție judecătorească era la reprezentantul legal, care, în speță, este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3.

Faptul că pârâta este instituționalizată din anul 2017 în cadrul Fundației B – Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități, situată în sat (...), str. (...), com. Cernătești, jud. Buzău, având reședința stabilită la această adresă, a fost apreciat că nu este în măsură să atragă competența Judecătoriei Buzău în soluționarea cauzei, relevanță având aspectele referitoare la instanța care a pronunțat cererea de punere sub interdicție judecătorească, din rațiuni de unitate a hotărârii judecătorești, ca o consecință a extinderii competenței instanței care a încuviințat cererea de punere sub interdicție asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în directă legătură cu aceasta.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoriei Sectorului 3 București îi revine competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

La 12 noiembrie 2015, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București a fost înregistrată, sub nr. x/301/2015, cererea reclamantei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București, prin care s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Sectorului 3 București – Serviciul de Autoritate Tutelară și A, punerea sub interdicție a acestei din urmă pârâte.

Prin sentința civilă nr. 1794 din 16 februarie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/301/2015, Judecătoria Sectorului 3 București a admis cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Sectorului 3 București – Serviciul de Autoritate Tutelară și A și a dispus punerea sub interdicție a acestei din urmă pârâte. A numit Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București în calitate de tutore al pârâtei și a dispus comunicarea hotărârii definitive către aceasta. A dispus comunicarea dispozitivului hotărârii definitive, în copie legalizată, autorităților prevăzute la art. 941 alin. (1) C. proc. civ., precum și afișarea acesteia la sediul instanței și al Primăriei Sectorului 3 București.

Ulterior, prin rezoluția din 5 octombrie 2023, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (6) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Sectorului 3 București a dispus din oficiu reexaminarea măsurii punerii sub interdicție a pârâtei A, adoptată prin sentința civilă nr. 1794 din 16 februarie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/301/2015, sens în care a fost constituit dosarul nr. x/301/2023.

Înalta Curte notează că, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin această lege. Alin. (2) al aceluiași articol prevede că, în acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.

Potrivit art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuțiilor instanței de tutelă se efectuează în același dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și de familie. Conform alin. (2) al aceluiași articol, cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepția acțiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte și se repartizează aleatoriu. După soluționarea definitivă a acestor cauze, dosarele se atașează la dosarul inițial.

Aplicând normele legale enunțate la speța dedusă judecății, Înalta Curte constată, raportat la obiectul acesteia - reexaminarea din oficiu a măsurii punerii sub interdicție a pârâtei A, dispuse în dosarul nr. x/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 București, precum și la temeiul juridic reținut, art. 20 alin. (6) din Legea nr. 140/2022 - că instanța de tutelă la care se face referire în cuprinsul art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022 a fost fixată prin sentința civilă nr. 1794 din 16 februarie 2017, aceasta fiind Judecătoria Sectorului 3 București.

Această chestiune rămâne dobândită judecății pendinte, care are caracter corelativ, din perspectiva dispozițiilor regulamentare antemenționate, celei care a format obiectul dosarului nr. x/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 București, operând o extindere a competenței instanței care a dispus punerea sub interdicție asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în directă legătură cu măsura adoptată.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 C. proc. civ.