ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1404/2024

HOTĂRÂRE

22.05.2024

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1404/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 22 mai 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București în data de 21.08.2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B., punerea sub interdicție a acestuia întrucât afecțiunile de care suferă îl lipsesc de discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, precum și numirea reclamantei în calitate de tutore pentru ocrotirea pârâtului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 936-942 C. proc. civ., art. 164 și art. 174 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 786/30.01.2018, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București în cadrul dosarului nr. x/2017, a fost admisă cererea reclamantei, s-a dispus punerea sub interdicție a pârâtului și a fost numită reclamanta în calitate de tutore al pârâtului, urmând ca pârâtul să fie îngrijit într-o instituție sanitară.

În data de 10.11.2023, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Sectorului 5 București s-a sesizat din oficiu cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție a intimatului B., formându-se, în acest sens, dosarul nr. x/2023.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 502/29.01.2024, Judecătoria Sectorului 5 București, secția civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

A reținut instanța că la data sesizării din oficiu în vederea reexaminării măsurii punerii sub interdicție a intimatului, respectiv la 10.11.2023, acesta avea domiciliul în jud. Prahova și reședința în jud. Prahova.

De asemenea, a mai reținut că, în acord cu dispozițiile art. 936 C. proc. civ. și art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind scopul pentru care legiuitorul a stabilit competența instanței de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate în soluționarea cererii de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale, respectiv acela de a facilita accesul acestor persoane aflate în situații speciale la instanță, rezultă că aspectul relevant pentru determinarea competenței teritoriale este reprezentat de locuința efectivă a persoanei ocrotite.

Față de aceste împrejurări, la stabilirea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, Judecătoria Sectorului 5 București a ținut cont de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză și a considerat domiciliul menționat în cartea de identitate a intimatului ca fiind lipsit de relevanță.

Totodată, a reținut și că, din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 126 alin. (1) C. proc. civ., în pricinile care nu sunt referitoare la bunuri sau la alte drepturi de care părțile nu pot să dispună, cum este cazul măsurilor de ocrotire a persoanei fizice, competența teritorială este exclusivă.

Drept urmare, a apreciat că revine Judecătoriei Ploiești competența de soluționare a pricinii, ca instanță în a cărei circumscripție se află reședința intimatului.

Prin sentința nr. 3836/04.04.2024, Judecătoria Ploiești, secția civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul, pentru soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că reexaminarea unei măsuri implică în fapt reevaluarea sa, în circumstanțele date, de către aceeași instanță care luase anterior măsura a cărei reexaminare este adusă în discuție, în raport cu noul cadru legislativ.

În acest sens, Judecătoria Ploiești a reținut ca fiind incidente dispozițiile art. 105 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, potrivit cărora "(1) Pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuțiilor instanței de tutela se efectuează în același dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și de familie. (2) Cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepția acțiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte și se repartizează aleatoriu. După soluționarea definitivă a acestor cauze, dosarele se atașează la dosarul inițial."

Astfel, a considerat că, în raport cu prevederile menționate, apare necesar ca reexaminarea unei măsuri de ocrotire sa fie înregistrată într-un dosar asociat celui ce a avut ca obiect punerea sub interdicție a intimatului.

În acest context, a considerat ca rămânând câștigată competența instanței, în considerarea dispunerii de către respectiva instanță a măsurii de ocrotire a cărei reexaminare este în discuție, în contextul noilor măsuri legislative în materia ocrotirii persoanei fizice aduse de Legea nr. 140/2022.

De asemenea, a apreciat și că în speță nu sunt incidente dispozitiile art. 936 C. proc. civ., deoarece nu ne aflăm în prezența unei cereri de punere sub interdicție, care să atragă competența absolută a instanței de tutelă în a cărei circumscripție își are domiciliul persoana cu privire la care se solicită punerea sub interdicție, această măsură fiind deja dispusă prin hotărârea pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

În acest sens, a considerat că vorbește art. 20 din Legea nr. 140/2022 de reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicție judecătorească și de reluarea, în acest scop, a judecății cererilor având ca obiect punerea sub interdicție judecătorească aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu art. 21 alin. (1) din lege, măsuri ce urmează a fi dispuse de către chiar instanța care instituise anterior respectivele măsuri de ocrotire.

Totodată, a mai reținut și că, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) C. civ., domiciliul persoanei ocrotite este la reprezentantul său legal, respectiv în mun. București, str. x, la reprezentantul său legal, A..

Pe cale de consecință, a reținut că revine Judecătoriei Sectorului 5 București competența de soluționare a pricinii.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, pentru considerentele expuse în continuare.

Desesizarea reciprocă a fost determinată de interpretarea diferită, de către instanțele aflate în conflict, a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite" în cauza dedusă judecății, cu privire la o persoană pusă sub interdicție și care se află internată într-un centru de recuperare.

Astfel, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut că, în cauză, prezintă relevanță, din punct de vedere procedural, locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse, sens în care, din înscrisurile aflate la dosar a observat că atât domiciliul, cât și reședința persoanei a cărei ocrotire se cere se află în județul Prahova.

Pe de altă parte, Judecătoria Ploiești a reținut, în raport cu obiectul cauzei (reexaminare, din oficiu, a măsurii de punere sub interdicție judecătorească dispusă anterior, în dosarul nr. x/2017), că, în acord cu prevederile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 140/2022 și cu dispozițiile art. 105 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, rămâne câștigată competența de soluționare a pricinii de către instanța care a dispus măsurile de ocrotire, a căror reexaminare este pusă în discuție.

De asemenea, a constatat și că, în acord cu prevederile art. 92 alin. (4) C. civ., domiciliul persoanei ocrotite se află la reprezentantul său legal, A., în București, str. x.

În spetă, se constată că Judecătoria Sectorului 5 București a fost învestită în data de 21.08.2017 cu cererea formulată de reclamanta A., de punere sub interdicție a pârâtului B., precum și de numire a sa în calitate de tutore, pentru ocrotirea pârâtului, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2017.

Prin sentința nr. 786 din 30.01.2018, Judecătoria Sectorului 5 București a admis cererea reclamantei, a dispus punerea sub interdicție a pârâtului și a numit-o pe reclamantă în calitate de tutore al pârâtului, urmând ca pârâtul să fie îngrijit într-o instituție sanitară.

Ulterior, în data de 10.11.2023, în aplicarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Sectorului 5 București s-a sesizat din oficiu cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție a intimatului B., sens în care a fost constituit prezentul dosar.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin această lege, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că, în acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.

În mod corelativ, prevederile art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, prevăd că pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuțiilor instanței de tutelă se efectuează în același dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și de familie, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepția acțiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte și se repartizează aleatoriu. După soluționarea definitivă a acestor cauze, dosarele se atașează la dosarul inițial.

Drept urmare, având în vedere obiectul prezentei cauze, de reexaminare ex officio a măsurilor de ocrotire dispuse în cadrul dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 București, precum și temeiul juridic al litigiului pendinte, respectiv art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, se constată că, în speță, instanța de tutelă a fost deja fixată prin sentința nr. 786 din 30.01.2018, și anume Judecătoria Sectorului 5 București, aspect rămas câștigat judecății și în prezenta pricină, privită ca unitară din perspectiva dispozițiilor regulamentare anterior menționate.

Astfel, în scopul fixării competenței teritoriale, este necesar a se avea în vedere, pe de o parte, instanța care a pronunțat cererea de punere sub interdicție judecătorească a pârâtului și, pe de altă parte, necesitatea rațiunii de unitate a hotărârii judecătorești, ca o consecință a extinderii competenței instanței care a încuviințat cererea de punere sub interdicție asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în directă legătură cu aceasta.

În egală măsură, se constată că revine Judecătoriei Sectorului 5 București competența de soluționare a prezentei pricini și ca efect al dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Cum, prin sentința nr. 786 din 30.01.2018 a Judecătoriei Sectorului 5 București, reclamanta a fost desemnată în calitate de tutore al pârâtului, în speță devin incidente prevederile art. 92 alin. (4) C. civ. (în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 140/2022), potrivit cărora domiciliul persoanei puse sub interdicție judecătorească este la reprezentantul legal.

Or, având în vedere că domiciliul reprezentantului legal A. este situat în mun. București, str. x, sector 5 (astfel cum rezultă din actele dosarului), rezultă că revine Judecătoriei Sectorului 5 București competența de soluționare a prezentei cauze inclusiv din perspectiva acestor dispoziții legale.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.