ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1893/2021

HOTĂRÂRE

29.09.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1893/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 29 septembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Făurei sub nr. x/2021 la data de 04 mai 2021, petenta A., în calitate de tutore al interzisului judecătoresc B. a solicitat instanței, ca în temeiul dispozițiilor art. 145 C. civ., să autorizeze vânzarea celor două imobile, situate în municipiul Brăila, identificate la pct. l lit. b) în certificatul moștenitor nr. 71 din 05 martie 2021, emis de Biroul Individual Notarial "C." pentru a o reprezenta pe intimata B. în fața notarului public în scopul îndeplinirii formalităților de vânzare a celor două imobile.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 144 și art. 145 din C. civ.

Prin sentința civilă nr. 695 din 16 iunie 2021, Judecătoria Făurei a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reprezentantul Ministerului Public, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Pentru a pronunța această soluție, această instanță a reținut, în esență, că în temeiul prevederilor art. 171, art. 145 și art. 146 alin. (1) și (2) din C. civ., coroborate cu cele ale art. 114 din C. proc. civ., cu aplicarea art. 106 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, față de împrejurarea că prin sentința civilă nr. 2665 din 17 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Buzău a dispus numirea ca tutore al intimatei B., pe petenta A., și având în vedere că, potrivit celor comunicate de către Primăria Gălbinași în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Buzău, intimata se afla în îngrijire la locuința petentei din Comuna Gălbinași, competența de soluționare a cauzei aparține instanței în circumscripția căreia locuiește, în mod efectiv, persoana pusă sub interdicție, respectiv Judecătoria Buzău.

Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău, prin sentința civilă nr. 4094 din 11 august 2021, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făurei, și constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspedarea judecării cauzei și a înaintat pricina Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Buzău a reținut că în temeiul dispozițiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ. și având în vedere că din conținutul actului de identitate, atașat în copie la fila x al dosarului Judecătoriei Făurei, reiese că domiciliul persoanei ocrotite este situat pe raza comunei Surdila - Găiseanca, județul Brăila, că din cuprinsul referatului de anchetă psihosocială, întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Surdila Găiseanca, județul Brăila rezultă faptul că intimata locuiește efectiv la adresa de domiciliu, din comuna Surdila Găiseanca, județul Brăila, iar conform referatului de anchetă social, întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Gălbinași, județul Buzău, persoana aflată sub tutelă nu locuiește la adresa petentei - A., aspect confirmat de către aceasta, rezultă că instanța competentă este Judecătoria Făurei, în circumscripția căreia se află domiciliul de fapt și de drept al persoanei ocrotite.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie autorizarea petentei, A., în calitate de tutore, pentru efectuarea de acte de dispoziție pentru persoana ocrotită B. al cărei tutore este.

Sedul materiei se regăsește în cuprinsul art. 171 și art. 144 din C. civ.

Astfel, potrivit art. 171 din C. civ. "Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplică și în cazul tutelei celui pus sub interdicție judecătorească, în măsura în care legea nu dispune altfel", iar conform art. 144 alin. (2) din același act normativ, "Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunțe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum și să încheie în mod valabil orice alte acte ce depășesc dreptul de administrare."

În ceea ce privește normele de competență, acesta sunt cuprinse de art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.’’

Prevederile art. 114 C. proc. civ. reglementează o normă specială de competență teritorială absolută în materia punerii sub interdicție, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că privește capacitatea persoanei fizice. Astfel, competența de soluționare a cererii de punerii sub interdicție a unei persoane aparține numai instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competență privește interpretarea diferită pe care cele două instanțe aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu în situația de față, cu privire la o persoană lipsită de discernământ.

Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală. Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit art. 91 alin. (1) din același act normativ.

Instanța reține că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunțate mai sus vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei. Așadar, această noțiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința statornică sau principală a acestei persoane, ci și adresa unde locuiește efectiv.

Din actele dosarului, rezultă că intimata B. avea la data înregistrării acțiunii, 04 mai 2021, domiciliul în județul Brăila, comuna Surdila - Găiseanca, județul Brăila, conform mențiunilor din cuprinsul cărții de identitate, aflate în copie la dosarului Judecătoriei Făurei. De asemenea, din cuprinsul referatului de anchetă psihosocială, întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Surdila Găiseanca, județul Brăila, rezultă faptul că persoana ocrotită B. locuia efectiv la adresa de domiciliu, din comuna Surdila Găiseanca, județul Brăila .

În ceea ce privește reținerile Judecătoriei Făurei, potrivit cărora persoana ocrotită Bordei Ioan locuiește efectiv la tutorele acesteia, în localitatea Gălbinași, județul Buzău, acestea sunt contrazise de actele de la dosarul cauzei, respectiv de referatul de anchetă socială întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Gălbinași, județul Buzău, (aflat la dosarului nr. x/2021 a Judecătoriei Buzău) din care reiese, în mod indubitabil, că acesta nu locuiește la adresa tutorelui - A., aspect confirmat, de altfel de către petentă, singurele înscrisuri cu forță probantă în prezenta cauză.

Față de toate aceste împrejurări de fapt care rezultă din conținutul înscrisurilor atașate la dosarul cauzei, în scopul determinării competenței teritoriale, Înalta Curte va ține seama de locuința efectivă care coincide cu adresa cu care este înregistrată la organele administrative persoana ocrotită, iar nu de adresa unde aceasta a locuit la momentul soluționării dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Buzău, respectiv comuna Gălbinași, județul Buzău, care apare ca fiind lipsită de relevanță și de efecte juridice, în raport de dispozițiile art. 16 din C. proc. civ.

Cum intimata B. locuiește în fapt și în drept în județul Brăila, localitatea Surdila Găiseanca, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Făurei, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea pendinte.